În ultimele zile au avut loc două atacuri violente în școlile din România. Sorin Costreie anunță că va cere suplimentarea numărului de paznici în școli. „Suntem într-o cultură a violenței”, spune acesta.

Măsuri pentru protejarea profesorilor

Primul caz grav a avut loc la Bistrița. Un elev de 13 ani a atacat cu cuțitul o profesoară și un alt elev, de 12 ani. Parchetul a transmis că minorul a comis atacul cel mai probabil din motive rasiale și nu a manifestat remușcări. Joi, la un liceu din Pitești, un elev și-a înjunghiat un coleg. Conflictul ar fi pornit de la tensiuni mai vechi.

„Să schimbăm și legea penală, urmând exemplul personalului medical, adică mai nou dacă ai acte de violență împotriva unui personal medical, doctor, asistent, care îți exercită funcția, este context agravant și pedeapsa este dublă.

Același lucru vrem să-l facem și pentru profesori. Profesorul nu este cu nimic mai prejos decât doctorul. E doctorul sufletul nostru și trebuie să-l protejăm.

Ce vreau eu: să avem școli sigure. Sigur nu se poate peste noapte, mai ales că școlile noastre acum sunt cam singure, sunt lăsate oarecum de izbeliște.

Profesorii și elevii trebuie să se simtă protejați. Nu poți să faci educație, să înveți ceva, să ai bucuria cunoașterii în astfel de contexte în care îți e frică că cineva bagă un cuțit în tine”, a spus ministrul la emisiunea EuroEducația de la Euronews România.

Ministrul vrea mai mulți paznici

Sorin Costreie îi va cere premierului Luca Niculescu suplimentarea numărului de paznici în școli.

„Chiar mâine vrem să cerem suplimentarea numărului de paznici. Cererea noastră – nu am apucat să vorbesc cu domnul prim-ministru – ar fi vorba de 1.000 de posturi. La nivelul țării nu sunt multe, dar să se ducă în locuri cheie.

A doua ar fi consilierea psihologică. Trebuie să mărim – vorbim de mulți ani. Avem nevoie de acești consilieri pentru că ei sunt acei colegi ai noștri care îi văd și îi simt mai bine pe copii.

Copiii nu se văd văzuți și simțiți. Atunci asta naște frustrare. Profesorii de sprijin. A vorbit colegul meu de aceste controale. Nu sunt pe partea punitivă, dar trebuie să întărim complementar și pe aceasta „, a mai spus Sorin Costreie.

Ministrul a vorbit și despre cazurile din Bistrița și Pitești.

„Punctul comun dintre cazul de la Bistrița și cel de la Pitești este violența și dorința unui elev de a-i face rău altui elev, colegului. Vorbim despre bullying, frustrare, niște vorbe, de făcut mișto, aici ne pricepem foarte bine în cultura noastră”, susține acesta.

Cere înăsprirea pedepselor

„Pentru protecția profesorilor, a copiilor, a personalului din școală să întărim legea. Acest lucru s-a făcut pentru personalul medical. La fel vrem să procedăm și pentru personalul didactic. Concret, pedeapsa pentru faptă să fie dublată. Dublăm cu o campanie de mediatizare și să și să spunem că nu trebuie să se ajungă la așa ceva. E context agravant, cred că se numește în lege. Aici, în acest caz particular, e vorba de un copil, dar am avut cazuri de copii peste 14 ani și de profesori bătuți. Noi vrem cât de repede să fie făcută schimbarea în lege și sperăm să avem susținerea tuturor partidelor și să avem un climat mai sigur. Vrem să întărim statutul profesorului și elevului și să prindem și astfel de lucruri acolo.”, a declarat Costreie.

Președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu acordat televiziunii americane NewsNation, că Rusia încearcă să extindă conflictul din Ucraina către alte state europene, pe fondul atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră și al incursiunilor repetate ale dronelor în spațiul aerian românesc. Șeful statului a explicat că România a discutat deja cu aliații din NATO despre incidente, fără să fie necesară invocarea formală a Articolului 5, și a anunțat că Bucureștiul își consolidează capacitățile militare, inclusiv prin achizițiile realizate în cadrul programului european SAFE. Nicușor Dan s-a declarat, totodată, sceptic în privința disponibilității Rusiei de a accepta un armistițiu în Ucraina, în ciuda eforturilor diplomatice ale administrației Donald Trump.

Interviul a fost acordat emisiunii „Morning in America”, difuzată de NewsNation, un post național american de știri prin cablu, considerat în general ca având o orientare centristă sau de centru-dreapta.

Discuția s-a concentrat asupra deteriorării situației de securitate din Marea Neagră, după ce avioane de luptă românești au doborât două drone deasupra apelor teritoriale ale României, iar mai multe nave comerciale au fost atacate în apropierea coastelor României și Bulgariei.

Jurnalista americană a amintit că cel puțin șapte nave comerciale au fost lovite în ultimele săptămâni și că mai mulți marinari și-au pierdut viața sau sunt dați dispăruți, ridicând întrebarea dacă Rusia încearcă să testeze capacitatea de reacție a NATO.

Nicușor Dan: Rusia încearcă să escaladeze conflictul către alte țări europene

Întrebat care este reacția statului român la atacurile asupra navelor comerciale, președintele a făcut distincția între dronele care au ajuns accidental pe teritoriul României în ultimii ani și atacurile recente asupra transportului maritim.

„În primul rând, în ultimii doi ani am avut numeroase incidente în care drone au ajuns pe teritoriul nostru, putem spune, în mod accidental.

Ceea ce s-a întâmplat în ultima lună este ceva nou, pentru că, dacă o navă este vizată și lovită pe apă, înseamnă că a fost, de fapt, țintită.

Evaluarea mea este că Rusia încearcă să escaladeze conflictul către alte țări europene. Există și alte evenimente în țările europene.

Iar răspunsul nostru trebuie să fie să rămânem calmi și să ne îmbunătățim capacitățile, astfel încât să putem, așa cum am făcut deja, să doborâm dronele care apar”, a declarat Nicușor Dan.

Întrebat dacă are îndoieli că Rusia se află în spatele atacurilor și de ce Moscova ar încerca să testeze capacitatea de reacție a României, șeful statului a subliniat că există diferențe în privința probelor disponibile.

„Așa cum am spus, am avut foarte multe drone care au căzut pe teritoriul României. Am putut constata că acestea au fost deviate accidental de apărarea antiaeriană ucraineană. Iar în cazul a zeci dintre acestea putem spune cu certitudine că sunt rusești.

În ceea ce privește evenimentele din Marea Neagră, acestea sunt încă foarte recente pentru a putea formula o concluzie cu un grad ridicat de probabilitate.

Dar ele au afectat un coridor maritim care a fost folosit și este folosit de Ucraina pentru transportul mărfurilor sale, al cerealelor.

Prin urmare, putem suspecta că sunt drone rusești. Desigur, investigațiile sunt în desfășurare în acest moment”, a precizat președintele României.

Declarațiile vin în contextul în care, pe 17 octombrie, două avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au doborât două drone care pătrunseseră în spațiul aerian național deasupra apelor teritoriale din Marea Neagră, în apropiere de Sulina.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat ulterior că viteza dronelor, de aproximativ 450 km/h, indică posibilitatea ca acestea să fi fost modele Geran-4, de fabricație rusească.

Incidentele au fost precedate de atacuri asupra unor nave comerciale, inclusiv două petroliere pentru transportul produselor chimice aflate în apropierea Canalului Sulina, o rută importantă pentru exporturile ucrainene.

Întrebat despre activarea Articolului 5 al NATO, Nicușor Dan spune că discuțiile au avut deja loc între aliați

Unul dintre momentele importante ale interviului a vizat posibilitatea ca atacurile asupra navelor din apele românești să fie considerate atacuri asupra teritoriului NATO.

Jurnalista l-a întrebat direct pe Nicușor Dan dacă România ia în calcul invocarea Articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, care consacră principiul apărării colective.

Președintele a răspuns că aliații au discutat deja situația și că nu este necesară, în acest moment, o procedură formală de asemenea amploare.

„Au existat deja discuții în interiorul NATO. Așadar, nu a fost nevoie. Suntem parteneri, nu este nevoie să facem ceva extrem de formal.

Discuțiile au avut deja loc. Și, așa cum s-a întâmplat și acum un an, când am avut probleme cu dronele aeriene care au ajuns pe teritoriul nostru, am obținut un anumit sprijin pentru apărarea noastră, prin anumite capabilități”, a explicat șeful statului.

Nicușor Dan a subliniat că România a făcut deja comenzi importante de echipamente militare prin programul european SAFE, dar are nevoie de sprijinul aliaților până când noile capabilități vor deveni operaționale.

„Trebuie să spun că, în cadrul acestui program european SAFE, am comandat deja foarte multe echipamente pentru a fi bine protejați.

Și avem nevoie doar de puțin ajutor în această perioadă temporară, până când vom dobândi capabilitățile definitive”, a declarat președintele.

Declarațiile vin după ce Consiliul Nord-Atlantic a discutat, marți, 20 octombrie, situația de securitate din Marea Neagră, iar NATO a anunțat întărirea supravegherii și a capacităților de reacție în regiune.

Aliații urmează să contribuie cu aeronave suplimentare de patrulare maritimă, sisteme radar, drone, personal de informații și echipe specializate în analiza materialelor explozive.

România beneficiază și de finanțarea europeană prin instrumentul SAFE, care pune la dispoziția statelor membre împrumuturi pentru investiții în apărare. Țara noastră are o alocare de 16,7 miliarde de euro, din care a primit deja o primă tranșă de 2,5 miliarde de euro, în august 2026.

Potrivit datelor Ministerului Apărării Naționale, România a înregistrat 35 de incursiuni neautorizate ale dronelor în spațiul aerian național în 2026, față de nouă în întregul an 2025. Șase drone au fost doborâte de forțele române de la începutul acestui an.

În privința Articolului 5, Tratatul NATO prevede că un atac armat împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor. Aplicabilitatea acestei prevederi se evaluează însă în funcție de circumstanțele concrete ale fiecărui incident și nu rezultă automat din orice încălcare a spațiului aerian sau maritim al unui aliat.

Nicușor Dan, sceptic în privința negocierilor de pace: „Am îndoieli că Rusia este pregătită să accepte chiar și un armistițiu”

O altă temă a interviului a fost perspectiva încheierii războiului din Ucraina, în contextul în care președintele american Donald Trump a afirmat miercuri că un acord de pace ar putea fi aproape.

Întrebat dacă are încredere în această perspectivă, Nicușor Dan a salutat eforturile Washingtonului, dar a exprimat rezerve serioase privind intențiile Moscovei.

„În primul rând, acest război afectează nu doar cele două țări, ci întreaga regiune, iar războiul afectează economia globală. Așadar, orice încercare de a pune capăt acestui război este extrem de prețioasă.

Eu am îndoielile mele în privința Rusiei, pentru că au existat încercări, de-a lungul întregii perioade, de a aduce cele două părți la masa negocierilor.

Am anumite îndoieli că Rusia este pregătită să facă acest lucru, să accepte chiar și un armistițiu. Dar orice încercare este bună.

Și, da, cu cât acest război se încheie mai repede, cu atât este mai bine pentru toată lumea”, a afirmat președintele României.

Declarațiile au fost făcute pe fondul unor noi atacuri cu drone și rachete lansate de Rusia și Ucraina, inclusiv asupra capitalelor celor două țări, în paralel cu demersurile diplomatice americane pentru reluarea negocierilor.

„Ultimul cuvânt trebuie să aparțină ucrainenilor”

Jurnalista NewsNation l-a întrebat pe președintele României cum ar arăta, din perspectiva Bucureștiului, un acord de pace acceptabil, având în vedere că România este stat vecin cu Ucraina.

Nicușor Dan a evitat să formuleze condiții teritoriale sau politice în numele Kievului, insistând că decizia finală trebuie să aparțină Ucrainei.

„Nu este vorba despre România. Desigur, noi ne dorim ca războiul să se încheie. Dar întrebarea privește teritoriul ucrainean și ultimul cuvânt trebuie să aparțină ucrainenilor, președintelui ucrainean și, desigur, cetățenilor ucraineni”, a declarat șeful statului.

Despre întâlnirea lui Steve Witkoff cu Vladimir Putin și caracterizarea liderului rus drept „umanitar”

În cadrul interviului, Nicușor Dan a fost întrebat și despre recenta întâlnire a emisarului special american Steve Witkoff cu Vladimir Putin, precum și despre controversa provocată de faptul că reprezentantul administrației Trump l-a caracterizat pe liderul de la Kremlin drept un om „umanitar”.

Remarca lui Witkoff a venit după eliberarea cetățeanului american Stephen Hubbard, în vârstă de 74 de ani, care fusese deținut în Rusia timp de aproximativ patru ani.

Declarația emisarului american a provocat reacții critice inclusiv în rândul unor politicieni republicani din Statele Unite.

Întrebat cum privește aceste evoluții și presiunile Washingtonului pentru încheierea rapidă a războiului, Nicușor Dan a evitat să comenteze direct caracterizarea făcută de Witkoff lui Putin, concentrându-se asupra rezultatelor diplomatice.

„În primul rând, este un mic pas înainte, ceea ce este bine. Și, așa cum am spus, orice încercare este binevenită. Cât de departe suntem, nu știu. Sunt puțin sceptic. Dar orice încercare este bună”, a răspuns președintele României.

Întâlnirea dintre Witkoff și Putin a avut loc miercuri, la Sankt Petersburg, într-un moment în care administrația Trump încearcă să obțină reluarea negocierilor dintre Rusia și Ucraina.

Ce spune Nicușor Dan despre acordul dintre Trump și Rusia privind motorina

În finalul interviului, președintele României a fost întrebat despre acordul negociat de Donald Trump pentru reluarea achizițiilor de motorină rusească și despre posibilitatea ca această înțelegere comercială să complice eforturile diplomatice pentru încetarea războiului.

Nicușor Dan a răspuns că actualul context internațional presupune gestionarea simultană a două crize majore: războiul din Ucraina și criza energetică globală.

„Sunt, desigur, două subiecte diferite. În primul rând, avem războiul din Ucraina. În al doilea rând, avem o criză energetică globală. Și trebuie să privim simultan ambele crize. În ceea ce ne privește, România va continua să sprijine Ucraina și sperăm la încheierea întregii situații globale care afectează prețurile energiei”, a declarat Nicușor Dan.

Acordul privind motorina rusească se înscrie în demersurile administrației Trump de a tempera creșterea prețurilor la energie, pe fondul tensiunilor geopolitice și al problemelor de aprovizionare de pe piața internațională.

Totodată, relaxarea unor restricții aplicate produselor energetice rusești a provocat controverse politice în Statele Unite, inclusiv în legătură cu efectele potențiale asupra presiunii economice exercitate asupra Moscovei.

În interviul acordat NewsNation, președintele României nu a criticat direct acordul privind motorina, dar a reafirmat că Bucureștiul își va menține sprijinul pentru Ucraina.

Bărbatul cunoscut în mediul online drept „Justiţiarul din Berceni”, plasat în arest la domiciliu într-un dosar lipsire de libertate şi lovire sau alte violenţe instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti, susține că nu a agresat pe nimeni. Mai mult, acesta spune că presupusa sa victimă a declarat la rândul ei că nu a fost agresată.

Mesajul justițiarului din Berceni

„În ceea ce priveşte incidentul care face obiectul dosarului, s-a vehiculat ideea că aş fi agresat o persoană timp de mai multe minute, lucru fals din punctul meu de vedere, întrucât chiar a doua zi după incident, pe un live de TikTok, persoana în cauză a declarat explicit, de mai multe ori, că nu am agresat-o. Aceste declaraţii pot fi verificate în înregistrarea transmisiunii şi consider că sunt relevante pentru înţelegerea situaţiei. De asemenea, contest prezentarea incidentului ca şi cum aş fi lipsit persoana respectivă de libertate. Autoturismul acesteia s-a defectat în timp ce încerca să plece, iar după ce a coborât din maşină, a încercat să îl agreseze pe colegul meu, moment în care l-am imobilizat pentru câteva secunde. După ce l-am ajutat să se ridice, a rămas în mod voluntar lângă mine, în timp ce aşteptam echipajul de poliţie şi chiar şi-a sunat prietenii pe care îi chema pentru a ne intimida. Toate acestea pot fi constatate în episodul nr. 237, publicat pe canalul meu de Youtube, Justiţiarul de Berceni, la finalul lunii septembrie şi merită analizate în contextul întregii interacţiuni, nu separat de restul imaginilor”, susţine bărbatul într-un punct de vedere transmis presei.

De la domiciliul său nu a fost ridicat niciun dispozitiv cu electroşoc, spune justițiarul din Berceni

„În primul rând, de la domiciliul meu nu a fost ridicat niciun dispozitiv cu electroşoc. Am fost întrebat despre un alimentator pentru instalaţia de iluminat LED pe care o folosesc la filmarea clipurilor şi despre care s-a crezut că seamănă cu un aparat cu electroşoc. De asemenea, obiectul prezentat drept ‘armă tip airsoft cu muniţia aferentă’ era, în realitate, o replică airsoft nefuncţională. Potrivit Legii nr. 295/2004, replicile de arme tip airsoft sunt încadrate într-o categorie distinctă de armele de foc, iar simpla lor deţinere nu echivalează cu deţinerea ilegală a unei arme de foc. Pentru deţinerea acestora nu este necesar un permis de armă, iar, potrivit art. 4 alin. (4) din aceeaşi lege, nu sunt necesare proceduri de înregistrare sau autorizare”, arată sursa citată.

Doi bărbaţi, între care „Justiţiarul din Berceni”, au fost plasaţi, marţi, în arest la domiciliu într-un dosar de lipsire de libertate şi lovire sau alte violenţe.

Surse judiciare au declarat, pentru AGERPRES, că, în luna cursul verii, o minoră de 16 ani l-ar fi contactat pe „Justiţiarul din Berceni” pe Facebook, reclamând faptul că ar fi fost violată de un bărbat de 25 de ani pe care l-a cunoscut prin intermediul unei reţele de socializare.

În acest context, „Justiţiarul” şi celălalt inculpat ar fi pus la cale un plan, ademenindu-l pe tânărul de 25 de ani să se întâlnească, dându-se drept fata de 16 ani, au explicat sursele citate.

Ce spune poliția

„Din cercetările efectuate a reieşit că, la data de 31 august 2026, în jurul orei 00:00, cei doi bărbaţi ar fi pus la cale un plan pentru a surprinde un tânăr, de 25 ani, în contextul unei întâlniri organizate sub pretextul interacţiunii acestuia cu o minoră, de 16 ani, pe raza municipiului Ploieşti. Ulterior, cei doi ar fi blocat cu autoturismele căile de ieşire ale persoanei vătămate, ar fi scos-o cu forţa din autoturismul pe care îl conducea şi i-ar fi restricţionat libertatea de mişcare. De asemenea, aceştia ar fi agresat-o fizic, lovind-o în mod repetat cu pumnii şi picioarele”, a informat Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova.

În dosarul de lovire şi alte violenţe, au fost efectuate percheziţii domiciliare, fiind ridicate mai multe mijloace de probă relevante pentru cauză.

În ceea ce priveşte cazul de viol asupra unui minor, poliţiştii au deschis un dosar penal la data de 31 august.

„Poliţiştii din cadrul Secţiei de Poliţie nr. 4 Ploieşti au fost sesizaţi, la data de 31 august, de către un bărbat, cu privire la faptul că acesta a imobilizat un alt bărbat, care ar fi violat o minoră. (…) În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit faptul că persoana bănuită de comiterea faptei, un tânăr de 25 de ani, ar fi cunoscut o minoră de 16 ani, prin intermediul unei reţele de socializare, unde, la data de 23 august, au convenit să se întâlnească pe raza localităţii Blejoi, la locul de muncă al persoanei bănuite. Ulterior, bărbatul ar fi întreţinut raporturi sexuale cu minora împotriva voinţei sale. (…) La faţa locului au fost prezenţi şi reprezentanţi ai Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova, care au evaluat situaţia minorei, fiind audiată în prezenţa acestora, a mamei sale şi a avocatului din oficiu. În cauză, poliţiştii continuă cercetările sub coordonarea procurorului de caz în cadrul unui dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de viol săvârşit asupra unui minor”, a transmis, la acel moment, IJP Prahova.

Un elev de 15 ani de la Colegiul Național „Armand Călinescu” din Pitești a fost reținut pentru 24 de ore, după ce și-ar fi lovit un coleg cu o macetă, joi dimineață. Familia adolescentului susține că acesta era agresat și ironizat de unii colegi încă de la începutul anului școlar.

Potrivit unor surse judiciare citate de News.ro, primele verificări confirmă ipoteza că băiatul ar fi fost victima unor acte de bullying.

Polițiștii au deschis un dosar penal care vizează mai multe infracțiuni, iar cercetările continuă sub supravegherea procurorului de caz.

„În urma cercetărilor efectuate, a fost întocmit un dosar penal privind săvârşirea infracţiunilor de portul sau folosirea fără drept de obiecte periculoase, lovirea sau alte violenţe, distrugere şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.

Citește și : Cum s-a produs atacul cu macetă de la liceul din Pitești. Informațiile oferite de autorități

După administrarea probatoriului şi parcurgerii etapelor procesuale, minorul de 15 ani a fost reţinut, pe bază de ordonanţă, pentru 24 de ore. În cauză, cercetările sunt continuate, sub supravegherea procurorului de caz, pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care faptele au fost săvârşite”, informează oficialii Poliţiei judeţene Argeş.

Potrivit familiei, elevul din clasa a IX-a ar fi fost vizat încă de la începutul liceului de comportamente agresive din partea unor colegi. Rudele acestuia reclamă că băiatul ar fi fost lovit în cap și că unii elevi l-ar fi fotografiat, folosind ulterior inteligența artificială pentru a crea imagini trucate în care apărea cu cârnați în urechi.

Surse judiciare au declarat pentru publicația citată că primele verificări susțin ipoteza potrivit căreia adolescentul ar fi fost ținta unor acte de bullying. Conform acelorași surse, băiatul ar fi încercat să gestioneze singur agresiunile psihologice, fără să le povestească părinților sau cadrelor didactice prin ce trecea.

Citește și : Mărturia cutremurătoare a unui elev care a fost martor la atacul de la liceul din Pitești: ”A venit cu maceta și a început să dea, mi-era frică să nu mă ia și pe mine”

Reprezentanții școlii îl descriu ca pe un elev liniștit, care nu ar fi creat probleme. Potrivit informațiilor transmise de unitatea de învățământ, băiatul nu ar fi avut anterior un comportament care să atragă atenția cadrelor didactice.

Ancheta urmează să stabilească împrejurările exacte în care s-a produs incidentul, precum și situația care ar fi precedat agresiunea din liceul din Pitești.

Oferta de lansare a stârnit un interes deosebit în rândul tinerilor, care s-au adunat în zona de food court a centrului comercial de pe Drumul Careiului pentru a profita de promoție. Numărul celor veniți a depășit considerabil cele 100 de porții puse la dispoziție gratuit de reprezentanții restaurantului.

Evenimentul a marcat revenirea brandului Spartan în Satu Mare, după ce rețeaua mai funcționase anterior în fostul centru comercial Auchopping. Noua unitate a fost amenajată într-un spațiu ocupat în trecut de un alt restaurant.

Pe lângă porțiile gratuite oferite la inaugurare, reprezentanții Spartan au pregătit și alte promoții pentru clienți.

Astfel, pe 22 octombrie, la cumpărarea unui Gyros puișor la farfurie, clienții primesc gratuit încă o porție. Pe 23 octombrie, aceeași ofertă este valabilă pentru produsul Gyros puișor.

De asemenea, persoanele care cumpără produse din restaurant se pot înscrie, pe baza bonului fiscal, la o tombolă al cărei premiu este un telefon iPhone.

Citește și: De la magiunul de Topoloveni, la Babicul de Buzău. Cele 17 delicatese românești protejate de Uniunea Europeană

În urmă cu un an, o explozie a zguduit cartierul Rahova și s-a auzit în tot Bucureștiul. Un bloc de locuințe a sărit în aer de la o acumulare de gaze: patru oameni și-au pierdut viața, 20 au fost răniți și 54 de familii au rămas pe drumuri. Oamenii vin zilnic si privesc peste gard, asteptând să primească acces pentru a căuta prin moloz obiectele care le aparțin:

„Munca mea de 47 de ani aici mi-a ramas, toate amintirile, nu mai am nimic. Nici nu ne dau voie sa ne apropiem de bloc, nu se poate recupera absolut nimic”, a precizat un locatar.

Vezi și Tragic! Cine sunt cei doi șoferi care și-au pierdut viața în accidentul cumplit din Iași. Aveau doar 25 și 27 de ani. Adrian a pătruns pe contrasens, intrând frontal în autoutilitară. Marius a murit carbonizat

O macara utilizată la lucrările de intervenție la blocul din Rahova grav avariat de explozia  produsă în urmă cu un an s-a prăbușit joi peste imobilul afectat. Incidentul a avut loc în timpul lucrărilor de demolare controlată și de punere în siguranță a imobilului de pe strada Vicina, din Sectorul 5 al Capitalei. Clădirea a fost grav avariată de explozia din 17 octombrie 2025, în urma căreia patru persoane au murit, iar alte 20 au fost rănite.

La începutul lunii octombrie 2026, Primăria Capitalei a anunțat începerea demolării controlate a etajelor 5-8, cele mai afectate de explozie. Intervenția a fost descrisă de municipalitate ca o premieră în România, având în vedere complexitatea operațiunii și starea fragilă a structurii.

Muncitorii utilizează utilaje speciale, inclusiv o foarfecă hidraulică, pentru a îndepărta treptat bucăți din clădire. Operațiunea este necesară întrucât accesul în zona în care s-a produs explozia și pe casa scării a fost considerat foarte periculos.

Anterior, experții au verificat 270 de apartamente din cinci scări învecinate, pentru a identifica eventualele fisuri și deformări ale construcțiilor. Evaluările au fost incluse într-un raport de monitorizare de peste 500 de pagini.

Tragedia s-a produs în dimineața zilei de 17 octombrie 2025, într-un bloc cu opt etaje din apropierea Liceului „Dimitrie Bolintineanu” din Rahova. Explozia puternică a distrus mai multe apartamente, în special la etajele superioare, și a afectat grav structura de rezistență a imobilului.

Inițial, anchetatorii au luat în calcul acumularea de gaze naturale provenite din două fisuri ale conductei subterane de alimentare. Apoi au indicat că un scurtcircuit produs în apropierea conductei de gaze ar fi putut declanșa deflagrația. Ancheta penală a analizat circumstanțele în care s-a produs dezastrul și eventualele responsabilități.

La scurt timp după tragedie, Inspectoratul de Stat în Construcții a constatat că imobilul prezenta avarii structurale majore și risc de prăbușire, motiv pentru care consolidarea ar presupune costuri foarte ridicate și riscuri importante.

După un an, abia au început lucrările de punere în siguranță și de demolare a blocului afectat de explozie. Locatarii speră că totuși vor putea să își mai recupereze din bunuri, iar vinovații vor plăti.

„Au fost vecini care au zgarmat ca boschetarii, nu au gasit nimic, ce sa gaseasca, haine rupte, documente rupte”, a spus un martor.

Ancheta procurorilor e departe de a fi finalizată. Patru persoane au fost puse sub acuzare pentru distrugere din culpă: doi angajați ai Distrigaz și doi ai firmei care a verificat instalația de gaze.

Citește și Mărturia cutremurătoare a unui elev care a fost martor la atacul de la liceul din Pitești: ”A venit cu maceta și a început să dea, mi-era frică să nu mă ia și pe mine”