Recent, în spațiul online au apărut noi imagini cu Irinel Columbeanu, înfățișarea fostului milionar fiind vizibil schimbată.

Cunoscut în trecut pentru averea sa, pentru proprietățile de lux și pentru stilul de viață extravagant, Columbeanu a ajuns să trăiască complet diferit. Schimbările prin care fostul afacerist a trecut de-a lungul ultimilor ani au atras atenția publicului în repetate rânduri, însă cele mai recente imagini readuc în prim-plan povestea unui destin schimbat radical.

Citește și: Ce îi lasă Irinel Columbeanu moștenire fiicei sale. Fostul milionar, la fundul sacului: „S-a ocupat serios de educația ei”

În imaginile apărute în spațiul online, fostul milionar a fost surprins într-un cadru relaxat, la o terasă, așezat pe o canapea. În imagini, acesta ține în mâini un pahar și pare gânditor.

Imaginile au fost surprinse în timpul filmărilor pentru o nouă ediție a emisiunii” Fiță cu Adiță”, ce urmează să apară vineri, 23 octombrie, pe YouTube. În această ediție, Irinel Columbeanu va sta de vorbă cu Adiță, prezent fiind și Serghei Mizil, prietenul său. Aceștia urmează să discute subiecte legate de trecutul fostului om de afaceri, de banii pe care i-a avut și de felul în care a ajuns să își schimbe radical viața.

Unul dintre cele mai importante momente ale discuției este legat de importanța banilor și de ceea ce se întâmplă când aceștia dispar. Columbeanu a spus că fără bani „ești nimic”.

Citește și: Schimbare radicală pentru Monica Gabor la 39 de ani! Unde lucrează acum fosta soție a lui Irinel Columbeanu, după eșecul afacerilor din SUA

Totodată, în emisiune se discută și despre relațiile cu femeile și banii cheltuiți de Irinel Columbeanu de-a lungul anilor. Întrebat dacă a oferit bani femeilor, fostul milionar recunoaște că da.

Reacția instanței supreme a venit după ce un complet de șapte judecători ai CEDO a respins definitiv plângerile formulate în 2024 de magistrații români, considerându-le vădit neîntemeiate. Instanța europeană a apreciat că autoritățile române au putut recurge la eșalonarea plăților, având în vedere dificultățile economice și bugetare, însă ÎCCJ susține că această concluzie nu exonerează Guvernul de obligația respectării propriilor calendare de plată.

”Instanţa supremă a luat act de decizia pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi consideră că aceasta trebuie analizată în integralitatea sa, prin raportare la circumstanţele concrete ale cauzei şi la ansamblul considerentelor reţinute de Curte. Decizia reafirmă principii fundamentale ale statului de drept: caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătoreşti definitive, obligaţia autorităţilor publice de a asigura executarea acestora şi necesitatea respectării echilibrului dintre drepturile individuale şi interesul public. Totodată, Curtea recunoaşte că executarea obligaţiilor financiare ale statului poate fi eşalonată, în condiţii determinate, fără ca această posibilitate să echivaleze cu înlăturarea obligaţiei de plată sau cu lipsirea de efecte a hotărârilor definitive”, precizează ÎCCJ, într-un comunicat de presă.

ÎCCJ: ”Litigiul cu Guvernul are un obiect juridic diferit”

Instanța supremă a explicat că procesul inițiat împotriva Executivului nu contestă dreptul statului de a eșalona plata obligațiilor financiare, ci modul în care autoritățile respectă prevederile legale și termenele stabilite.

”Cauza analizată de instanţa europeană a privit compatibilitatea mecanismelor succesive de eşalonare şi a întârzierilor în executarea hotărârilor judecătoreşti cu garanţiile oferite de Convenţie. În schimb, litigiul iniţiat de Înalta Curte nu a avut ca obiect contestarea, în principiu, a posibilităţii legale de eşalonare a obligaţiilor financiare şi nici înlăturarea mecanismelor instituite de legiuitor”, a mai transmis ÎCCJ.

Potrivit instanței supreme, autoritățile executive trebuie să asigure resursele bugetare necesare achitării restanțelor salariale, în conformitate cu termenele stabilite chiar de Guvern.

”Cu alte cuvinte, una este posibilitatea statului de a reglementa modalitatea şi calendarul executării unor obligaţii, iar alta este obligaţia autorităţilor statului de a respecta chiar regulile pe care le-au instituit. Această distincţie este esenţială pentru înţelegerea corectă a celor două cauze. Decizia CEDO nu reprezintă o soluţionare a litigiului iniţiat de Înalta Curte şi nu poate fi prezentată ca validând sau invalidând automat pretenţiile formulate într-un proces cu obiect şi temeiuri juridice distincte. Înalta Curte respectă autoritatea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi consideră că dezbaterea publică trebuie să pornească de la conţinutul efectiv al deciziei, nu de la interpretări selective sau de la extrapolări care depăşesc limitele cauzei examinate”, a mai precizat ÎCCJ.

CEDO a respins definitiv plângerile magistraților români

În motivarea hotărârii, instanța europeană a făcut referire la ”circumstanţe excepţionale şi constrângeri economice şi bugetare”, pe care autoritățile române au fost nevoite ”să le gestioneze într-o conjunctură economică dificilă”.

CEDO a considerat că dificultățile financiare ale statului au justificat adoptarea unor mecanisme succesive de eșalonare a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești.

”În acest context de criză economică acută şi de durată şi în ciuda resurselor financiare insuficiente, autorităţile interne sunt cele care au pus în aplicare o serie de ajustări succesive care au permis executarea progresivă a hotărârilor judecătoreşti”, adaugă CEDO.

Instanța europeană a analizat și problema imparțialității judecătorilor care se pronunță asupra unor drepturi salariale de care ar putea beneficia personal.

Potrivit CEDO, judecătorii naționali aflați într-o asemenea situație erau ”susceptibili” de a genera ”un conflict de interese”, deoarece ”interesul lor patrimonial personal putând interfera cu exercitarea imparţială a funcţiilor lor judiciare”.

De asemenea, Curtea a constatat că sumele datorate altor categorii de funcționari publici erau considerabil mai mici decât cele datorate magistraților.

Judecătorii europeni au reținut și faptul că reclamanții nu aparțineau unui grup vulnerabil, iar neplata integrală și imediată a restanțelor nu îi priva de singura sursă de venit și nu le punea în pericol mijloacele necesare traiului.

Citește și: CCR a respins sesizarea USR și PNL privind conducerea Camerei Deputaților. Decizia este definitivă

Noul premier Luca Niculescu a convocat, vineri, de la ora 9.00, o şedinţă de lucru pe tema siguranţei în şcoli, în urma incidentelor grave din şcoli, din ultimele zile, de la Bistrița şi Piteşti.

Amintim că luni, într-o şcoală din Bistriţa, un elev de clasa a VII-a a atacat cu un briceag o profesoară şi un coleg, încercând să facă răul unui băiat pe care-l consideră indian. Joi, un elev de 15 ani a atacat un coleg cu o macetă şi a agresat un altul într-un liceu din Piteşti.

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, după cele două incidente grave în şcoli, că sunt două semnale pe care nu ne mai permitem să le ignorăm şi avem nevoie de şcoli mai sigure, de profesori sprijiniţi şi pregătiţi să intervină, de acces real la consiliere psihologică, dar şi de măsuri pentru protecţia minorilor în utilizarea spaţiului online.

Şeful statului a mai spus că siguranţa copiilor în mediul online trebuie să ne preocupe şi e nevoie de soluţii care să reiasă din dialogul autorităţilor, specialiştilor, profesorilor, părinţilor şi elevilor.

„Două incidente grave în școli, în mai puțin de o săptămână. Două semnale pe care nu ne mai permitem să le ignorăm. În ultimii ani, am progresat în înțelegerea și combaterea bullyingului. Dar regulile și legile, absolut necesare, nu sunt suficiente dacă nu se aplică în viața de zi cu zi. Este nevoie de mai multă atenție la ce se întâmplă între copii, de intervenție la primele semne și de preocupare pentru cauzele violenței, nu doar pentru consecințele care pot fi devastatoare.

Relația de încredere dintre profesori, părinți și copii contează enorm. Un dialog deschis, încrederea și disponibilitatea de a lua în serios ceea ce ne spun copiii pot face diferența înainte ca lucrurile să ajungă într-un punct fără întoarcere.

Diriginții, profesorii consilieri școlari și toate cadrele didactice au un rol esențial în recunoașterea și semnalarea acestor comportamente. La fel de important este ca elevii să știe că pot cere ajutor și că vor fi ascultați, fără teama de represalii sau de victimizare ulterioară.”, a punctat Nicușor Dan.

„Copiii noștri cresc astăzi între două lumi, cea reală și cea virtuală. Pentru mulți dintre ei, granița dintre ele aproape că nu mai există. Violența, hărțuirea și agresivitatea nu mai sunt doar în curtea școlii, ci și pe ecranele pe care le privesc zilnic.

Fiecare copil are dreptul să învețe într-un mediu sigur, să fie protejat de violență și să primească sprijin atunci când are nevoie. Aceste drepturi trebuie respectate atât în lumea reală, cât și în mediul online. Siguranța copiilor în mediul online trebuie să ne preocupe și e nevoie de soluții care să reiasă din dialogul autorităților, specialiștilor, profesorilor, părinților și elevilor.

Avem nevoie de școli mai sigure, de profesori sprijiniți și pregătiți să intervină, de acces real la consiliere psihologică, dar și de măsuri pentru protecția minorilor în utilizarea spațiului online”, a specificat Nicușor Dan.

De asemenea, pe agenda ședinței se află proiectul de hotărâre de Guvern privind acceptarea de către statul român a donației unor bunuri mobile, în vederea realizării vaccinării împotriva infecției cu virusul pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine, și darea acestor bunuri în administrarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, și proiectul de hotărâre de Guvern privind rechemarea unui consul general.

Nicolae Mitea, în vârstă de 41 de ani, era văzut drept unul dintre cei mai talentați fotbaliști români la începutul anilor 2000. El a cunoscut cele mai bune momente ale carierei sale la Ajax Amsterdam, unde a jucat alături de nume importante precum  Zlatan Ibrahimovic, Wesley Sneijder, Rafael van der Vaart, Jari Litmanen sau Nigel de Jong.

Fostul internațional a strâns aproape două milioane de euro în perioada în care juca fotbal, însă o mare parte din bani s-au dus în anii de după retrageri. Cele mai mari câștiguri le-a avut în Olanda, unde salariul și primele ajungeau până la 80.000 de euro pe lună.

Mitea a dezvăluit că accidentările i-au afectat parcursul și a respins ideea că nu ar fi avut o carieră importantă la Ajax doar pentru că nu a ajuns la nivelul altor foști colegi.

„Am avut două milioane de euro, puteam să mă laud că am avut mai mult, dar ăştia au fost banii. N-au fost chiar aşa mulţi. Doar două milioane, dintre care un milion s-a investit și restul s-a cheltuit în decursul anilor. Am jucat la Ajax, la Dinamo şi cam asta a fost.
Nu înţeleg de ce vorbeşte lumea că n-am reuşit. OK, că n-am ajuns de la Ajax la un nivel foarte mare, ca alţi colegi ai mei. Hai să vedem cine joacă cinci ani la Ajax.

Am avut meciuri puţine, că m-am accidentat. Dacă nu eram important pentru ei… Păi, a doua zi după ce m-am accidentat cu ligamentele, mi-au dat doi ani extra de contract. L-au sunat pe nea Giovanni Becali şi au spus că au mare încredere. Ei sperau să ia câteva zeci de milioane de euro pe mine când îmi revin. Ce club ar veni să îţi prelungească doar pe ochi frumoşi. La noi în ţară nu îţi plătea nici operaţia.

Lumea vorbeşte cu femei, băuturi, Amsterdam, viaţa de noapte. Eu am fost de maximum cinci ori în club în cinci ani. Mentalitatea românului este cea mai proastă, cea mai slabă. Când mergi afară eşti respectat. Şi acum mă mai sună cei de la Ajax.

Așa e românul. Nu te mai bagă în seamă, nu dă doi bani pe tine. Toţi trebuie să fim pregătiţi pentru viaţa asta. Eu am 5000 de lei la Barca Academy. Din asta trăiesc. Mai am nişte terenuri bune. Se pot vinde şi se poate construi pe ele. Dar e blocată piaţa. Ce să trăieşti de banii ăştia?

Cel mai mare salariu l-am avut în Olanda, cu prime cu tot am ajuns la 80.000 de euro. Prime de campionat, salariu plus primă de Champions League. Asta a fost cea mai mare sumă.

A fost poveste de film, aşa a spus Lobonţ. M-am gândit să scriu şi o carte. Multă lume nu ştie realitatea pe care o spun eu. Nu ştiu dacă mi-aş fi schimbat destinul dacă aş fi plecat la Barcelona. Totuşi, era Barcelona B. Eram cu Iniesta, Valdes în vestiar. Nu am regretat niciodată cu Barcelona. Am prins trenul ăsta cu Ajax”, a spus el pentru Fanatik.

Mitea, nevoit să își vândă casa pe o sumă cu 35% mai mică

Problemele cu banii l-au făcut pe Mitea să renunțe și la vila în care investise aproximativ 400.000 de euro. El a vândut casa cu 260.000 de euro, după șase ani, cu toate că spera să obțină o sumă mai mare.

„Mi-am vândut vila că nu mai aveam bani. A trebuit să o vând pe 260.000 de euro. Eu băgasem 400.000 de euro. Trebuie să trăieşti.
Cine îţi dă? Nimeni nu te ajută. Eu nu am găsit oamenii buni. Poate nu ştiam să-i aleg. Am vândut-o după şase ani. Acum luam mult mai mult dacă o vindeam”, a mărturisit acesta.

Fostul internațional a vorbit și despre relația cu familia, mărturisind că a decis să  nu îi mai susțină financiar pe frații săi, prioritatea fiind în prezent fiica sa, Ariana.

„Am avut grijă de familie, de fiică, de mine. De fraţi nu. Nu am mai vrut. Cât poţi să ai grijă şi de fraţi? Fiecare cu familia lui. Eu am o fetiţă, ei se descurcă. Fiecare are jobul lui. Sunt conexiuni, dar am tăiat. Vezi realitatea din ziua de azi.

Mi-a zis şi Giovanni Becali: Nicolae, dacă nu te ridici singur, să te descurci, nu te ajută nimeni. Nici familia, nici fraţii. Darămite un străin.

Nu ştiu dacă s-au supărat, dar au văzut şi ei realitatea. Că nu mai erau. Trebuia să am grijă de fetiţă. Uneori las telefonul câte o săptămână şi nu sună nimeni”, a mai spus acesta pentru sursa citată anterior.

Citește și: Andreea Tonciu, despre relația cu nașa ei, Anamaria Prodan. „De când nu mai este cu nașul, nu am mai mers împreună”

Depresia prin care a trecut Nicolae Mitea. Cum a ajuns la Barca Academy

După retragere, Nicolae Mitea nu a avut loc de muncă și s-a confruntat cu o depresie accentuată, ulterior fiind ajutat de un prieten petru a ajunge la Barca Academy, unde a acceptat să lucreze ca antrenor.

„Am stat şi m-am gândit ce pot să fac ca să ies din casă. Printr-un prieten am ajuns la Barca Academy, i-a spus: «Îl am aici pe Nicky Mitea». Ei îl întrebau dacă vreau eu să vin, dacă sunt pregătit. M-a sunat, m-am întâlnit cu el şi după două zile am mers la club. A fost o depresie de 20 de ani. Nu e uşor. Mă simţeam mai bine să fiu în lumea mea. Uite, nu m-am apucat de băut, de prostii, în timpul ăsta.

Eu nu ştiu ce înseamnă să fumezi, să tragi din ţigară. Şi dacă n-aş fi avut puterea, nu sunt de mine. Nu m-am gândit la asta niciodată”, a declarat acesta.

Fostul internațional a mărturisit și faptul că fiica sa reprezintă principala motivație pentru a merge mai departe: „Am intrat într-o depresie. Am simţit să mă rup de toată lumea şi să fiu eu cu mine. Sunt conştient că n-a fost bine, dar asta am gândit. N-am mai avut chef de nimeni, nici de presă.
Am zis că mai bine mă retrag şi îmi văd de ale mele. Apoi s-a născut fetiţa mea, am fost lângă ea. În primul rând pentru ea lupt. Apoi, pe locul doi mă pun eu. O cheamă Ariana. Îmi dă cea mai mare motivaţie. Ea mă mai face să râd, chiar dacă uneori mai sunt supărat”, a mai povestit Mitea.

Nicolae Mitea, dezvăluiri despre relația cu Andreea Tonciu

În perioada în care forma un cuplu cu Andreea Tonciu, viața lui Mitea era intens mediatizată. Cei doi au fost împreună aproape șase ani, iar fostul fotbalist a mărturisit că, la vremea respectivă, discutaseră inclusiv despre căsătorie.

Citește și: Cum arată apartamentul de lux în care locuiește Andreea Tonciu. Numai dormitorul vedetei a costat aproximativ 10.000 de euro: „Am avut un arhitect foarte bun”

Privind în urmă, Mitea crede că presa a influențat felul în care povestea lor de dragoste a fost prezentată publicului.  El a recunoscut că, fiind tânăr, nu a privit întotdeauna lucrurile cu aceeași perspectivă pe care o are acum.

„Au trecut peste 10-12 ani, eram și eu copil atunci. La noi asta se vindea cel mai bine, scandalul, de aceea eram mereu pe prima pagină. Era și ea cu cineva cunoscut și lumea scria, abia așteptau să citească. Am fost 5-6 ani împreună, dar asta e. În momentul de față, dacă aș da timpul înapoi, m-aș gândi de două-trei ori când ar trebui să aleg dintre iubite și prieteni, pentru că am trecut prin multe și încă am de învățat.
A fost o relație serioasă, erau discuții de căsătorie, nu știu cine ce voia, dar eram încă tineri amândoi”, a mai mărturisit acesta.

Judecătorii au respins cererile și excepțiile formulate de Diana Șoșoacă și au constatat legalitatea rechizitoriului întocmit de Parchetul General, precum și a probelor administrate în timpul urmăririi penale. În același dosar este judecat și fostul soț al europarlamentarei, Dumitru Silvestru Șoșoacă, acuzat de patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal și de lovire sau alte violențe.

„Respinge cererile şi excepţiile invocate de către inculpata Iovanovici-Şoşoacă Diana. În baza art. 346 alin. (2) din Codul de procedură penală, constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 336/76/P/2021 din 26 iunie 2026, emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. Dispune începerea judecăţii în cauza privind pe inculpata Iovanovici-Şoşoacă Diana, pentru săvârşirea a patru infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, şi pe inculpatul Şoşoaca Dumitru Silvestru, pentru săvârşirea a patru infracţiuni de lipsire de libertate în mod ilegal. Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii”, se arată în decizia instanţei.

Diana Șoșoacă, trimisă în judecată după incidentul cu jurnaliștii italieni

Europarlamentara a fost trimisă în judecată în iulie 2026, după o anchetă care a vizat evenimentele petrecute în cabinetul său de avocatură la 10 decembrie 2021.

La acea dată, o echipă a televiziunii publice italiene RAI Uno, din care făcea parte jurnalista Lucia Goracci, s-a deplasat la biroul Dianei Șoșoacă pentru realizarea unui interviu.

Potrivit anchetatorilor, conflictul a izbucnit după ce fosta senatoare s-a declarat nemulțumită de întrebările adresate. Aceasta ar fi încuiat ușa cabinetului și ar fi solicitat intervenția Poliției.

La fața locului s-au deplasat polițiști de la Secția 4, iar în timpul incidentului Silvestru Șoșoacă ar fi agresat unul dintre agenți.

Jurnalista italiană a depus ulterior o plângere penală, susținând că fusese împiedicată să părăsească imobilul.

Ce acuzații formulează procurorii

Potrivit rechizitoriului, patru persoane ar fi fost private de libertate în timpul incidentului, iar fostul soț al europarlamentarei ar fi exercitat acte de violență asupra uneia dintre victime.

„În data de 10 decembrie 2021, cei doi inculpaţi au lipsit de libertate patru persoane (trei persoane vătămate şi un martor), care fuseseră invitate în incinta cabinetului de avocat din Bucureşti al inculpatei în vederea realizării unui interviu. În acelaşi context, cel de al doilea inculpat a exercitat acte de violenţă asupra uneia dintre persoanele vătămate, lovind-o cu pumnii în zona umărului şi peste braţ şi smulgându-i masca sanitară de pe faţă. Procurorul a reţinut că acţiunea de lipsire de libertate a fost generată de nemulţumirea inculpatei cu privire la întrebările adresate de una dintre persoanele vătămate (jurnalist) şi nicidecum de comiterea unor infracţiuni de către persoanele vătămate, acestea fiind supravegheate pe tot parcursul interviului de către celălalt inculpat şi un martor”, spun procurorii.

Dosarul reprezintă o parte a anchetei pentru care Parlamentul European a aprobat ridicarea imunității Dianei Șoșoacă. Alte acuzații, referitoare la propagandă legionară, au fost disjunse și sunt investigate separat de procurori.

Parchetul General a precizat că, la momentul presupuselor fapte, Diana Șoșoacă avea calitatea de senator. Legislația permite urmărirea penală și trimiterea în judecată a parlamentarilor pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Decizia Înaltei Curți poate fi contestată în termen de trei zile de la comunicare.

Citește și: CCR a respins sesizarea USR și PNL privind conducerea Camerei Deputaților. Decizia este definitivă

Cei născuți luni erau considerați frumoși, copiii de vineri urmau să aibă parte de multă iubire, iar cei veniți pe lume duminica erau văzuți drept norocoși. Miercurea avea însă o reputație cu totul diferită. Află ce se spunea despre ziua în care te-ai născut și ce semnificație îi putem da astăzi.

Cu mult înainte ca oamenii să caute explicații despre personalitate în psihologie, încercau să descifreze caracterul și viitorul copiilor prin tradiții, superstiții și semne considerate prevestitoare. Printre acestea se număra și ziua săptămânii în care veneau pe lume. Fiecare dintre cele șapte zile avea o semnificație aparte, de la frumusețe și iubire până la muncă, călătorii sau încercări ale vieții.

Una dintre cele mai cunoscute expresii ale acestei credințe este o poezie populară englezească, intitulată „Copilul de luni”, consemnată în secolul al XIX-lea și transmisă în mai multe variante. Versurile sale atribuiau copiilor un anumit destin în funcție de ziua nașterii. Evident, nu există dovezi că ziua săptămânii în care ne naștem ne determină personalitatea sau viitorul. Dar povestea a supraviețuit generațiilor pentru că vorbește despre lucruri în care oamenii continuă să se regăsească: dorința de a fi iubiți, nevoia de siguranță, curajul de a explora lumea și speranța unei vieți fericite.

Citește și Trecutul se întoarce! Ce zodii sunt puse la încercare la sfârșitul lunii octombrie

Luni: Copilul înzestrat cu frumusețe și un farmec aparte

Potrivit tradiției, copiii născuți luni aveau să fie înzestrați cu frumusețe. Versurile vechii poezii vorbeau despre un chip atrăgător, sugerând că persoanele venite pe lume în prima zi a săptămânii urmau să se remarce prin înfățișarea lor. Într-o societate în care aspectul fizic era adesea asociat cu norocul sau cu șansele de reușită, o asemenea predicție era privită ca o binecuvântare.

Dincolo de această interpretare, frumusețea poate avea însă multe înțelesuri. Există oameni pe care îi ținem minte pentru felul în care zâmbesc, pentru atenția pe care ne-o acordă sau pentru capacitatea lor de a observa lucruri pe care ceilalți le trec cu vederea. Nu au neapărat trăsături spectaculoase, dar prezența lor lasă o impresie plăcută, uneori chiar de la prima întâlnire.

Dacă te-ai născut luni, poate te regăsești în imaginea unei persoane sensibile la ceea ce este frumos în jur. S-ar putea să îți placă locurile amenajate cu grijă, să observi detaliile unei fotografii sau să ai talentul de a transforma o întâlnire obișnuită într-un moment de care oamenii își amintesc cu drag. Frumusețea poate sta în gusturile tale, în felul în care vorbești sau în atmosfera pe care o creezi atunci când primești pe cineva în casa ta. Privită astfel, vechea superstiție nu mai vorbește doar despre chipul cu care te-ai născut, ci despre impresia pe care o lași de-a lungul vieții. Iar aceasta se construiește prin mult mai multe lucruri decât înfățișarea.

Marți: Copilul care își păstrează grația chiar și în momente dificile

Despre copiii născuți marți se spunea că sunt plini de grație. În limbajul vremii, această calitate nu se referea exclusiv la eleganța mișcărilor sau la o înfățișare plăcută. Grația era asociată și cu bunătatea, politețea, cumpătarea și capacitatea unei persoane de a se purta cu demnitate, indiferent de împrejurări.

Un om grațios, în sensul acestei tradiții, știa să fie atent la sentimentele celorlalți fără să își piardă respectul față de sine. Putea trece printr-o situație neplăcută fără să răspundă imediat cu aceeași duritate și reușea să îi facă pe cei din jur să se simtă confortabil. Era genul de persoană apreciată pentru comportament, nu doar pentru ceea ce spunea sau pentru poziția pe care o ocupa.

Dacă te-ai născut marți, poate ai observat că încerci să păstrezi o atmosferă plăcută chiar și atunci când apar neînțelegeri. Poate îți alegi cu grijă cuvintele, preferi să clarifici o situație în loc să o transformi într-un conflict și te deranjează lipsa de respect mai mult decât o simplă diferență de opinie.

Vezi și Mesajul emoționant transmis de Doru Octavian Dumitru după AVC-ul suferit: „A trebuit să reînvăț să pășesc, să gândesc, să vorbesc din nou”

Grația nu înseamnă însă să fii mereu de acord cu ceilalți sau să accepți orice comportament pentru a evita o ceartă. Uneori, demnitatea se vede tocmai în capacitatea de a spune că o situație nu îți mai face bine și de a te retrage fără reproșuri inutile. Poți fi o persoană amabilă și, în același timp, să ai limite ferme. În această interpretare, copiii zilei de marți primesc o calitate care rămâne valoroasă la orice vârstă: puterea de a-i trata pe ceilalți cu respect fără să renunțe la propriile principii.

Citește continuarea pe sfatulparintilor.