Un cetățean român de 31 de ani, urmărit internațional de autoritățile din Republica Moldova pentru o agresiune cu cuțitul comisă în 2021, a fost prins marți pe un șantier din Viena. A recunoscut fapta și a spus polițiștilor că știa că e căutat. Iar de aici încolo, cazul lui intră într-o zonă juridică în care România are un cuvânt de spus.

Ce s-a întâmplat la Viena

Anchetatorii specializați în urmăriri („Zielfahnder”) din cadrul Direcției de Poliție Criminală a Landului Viena l-au localizat și reținut pe 11 august pe un șantier din Döbling, cartierul 19 al capitalei austriece. Bărbatul, cetățean român în vârstă de 31 de ani, este suspectat că, în 2021, ar fi rănit grav o persoană prin înjunghiere în Republica Moldova. De atunci era dat în urmărire internațională.

Localizarea a venit după investigații extinse, desfășurate împreună cu Oficiul Federal de Poliție Criminală. În fața polițiștilor, bărbatul a declarat că știa de urmărire și a recunoscut fapta. A fost dus într-un penitenciar, unde se află în arest.

Detaliul care spune cel mai mult: cinci ani, cu urmărirea pe cap

Nu s-a ascuns într-un sat, nu a trăit fără documente. A lucrat pe șantiere într-un oraș european, în una dintre țările cu cea mai mare comunitate de muncitori din România și Republica Moldova. Și, potrivit propriei declarații, știa tot timpul că e căutat.

Asta arată mai puțin despre el și mai mult despre cum funcționează practic un mandat internațional. O semnalare Interpol nu declanșează o vânătoare automată. Ea produce un rezultat atunci când numele apare la un control, la o graniță, la o angajare cu verificare — sau, cum s-a întâmplat aici, când o unitate specializată preia cazul și lucrează activ pe el. Ceea ce înseamnă că, pentru cinci ani, nu a lucrat nimeni pe el.

De ce nu e un simplu transfer la Chișinău

Aici e partea care contează juridic și pe care comunicatele poliției austriece nu o menționează.

Republica Moldova nu e stat membru al Uniunii Europene, deci nu se aplică mandatul european de arestare. Extrădarea s-ar face pe baza Convenției europene de extrădare din 1957, la care sunt parte atât Austria, cât și Republica Moldova.

Dar bărbatul e cetățean român, iar România e stat membru. Prin hotărârea Petruhhin din 2016, Curtea de Justiție a UE a stabilit că un stat membru care primește o cerere de extrădare de la un stat terț privind un cetățean al altui stat membru este obligat să inițieze o procedură de consultare cu statul de cetățenie, pentru ca acesta să aibă posibilitatea de a-și judeca propriul cetățean prin mandat european de arestare. Predarea către statul de cetățenie are prioritate față de extrădarea către statul terț, dacă România o cere și are competență pentru fapte comise în afara teritoriului.

Concret: înainte de a-l trimite la Chișinău, Austria trebuie să anunțe România. De răspunsul autorităților române depinde unde ajunge dosarul.

Precedentul aproape identic

În 2020, Curtea de Justiție a UE a judecat un caz cu aceleași ingrediente: un cetățean cu dublă cetățenie ucraineană și română, stabilit în Germania, pentru care Ucraina cerea extrădarea. Particularitatea era că persoana nu locuise niciodată în România, iar Ministerul Justiției de la Bucureşti nu a răspuns clar Parchetului General din Berlin la întrebarea dacă România intenționează să preia urmărirea penală.

Cazul acela a arătat unde se rupe mecanismul în practică: statul de cetățenie are rareori informațiile necesare pentru a emite un mandat european și a-și deschide propria anchetă pentru o faptă comisă în străinătate. Comisia Europeană a publicat în 2022 ghiduri tocmai pentru că aplicarea s-a dovedit dificilă.

Ce nu se știe încă și de ce e important

Comunicatele austriece îl descriu drept „cetățean român”. Nu spun nimic despre locul nașterii sau despre o eventuală a doua cetățenie.

Distincția nu e cosmetică. Un număr mare de cetățeni ai Republicii Moldova dețin și cetățenie română, iar dacă e cazul aici, atunci Chișinăul cere extrădarea propriului cetățean — situație în care se schimbă atât regimul juridic, cât și povestea. Dacă e cetățean român fără legătură cu Moldova, e un român acuzat de o faptă comisă peste Prut. Sunt două știri diferite, iar sursa nu permite să alegi între ele.

Nu se știe, de asemenea, dacă victima din 2021 a supraviețuit cu sechele, ce încadrare juridică i-a dat parchetul din Republica Moldova, dacă a fost deja condamnat în lipsă sau dacă e doar inculpat, și dacă autoritățile de la Chișinău au depus deja cerere formală de extrădare la Viena.

PSD negociază pe mai multe fronturi pentru instalarea unui guvern, care ar putea fi votat la începutul sesiunii ordinare a Parlamentului, la începutul lunii septembrie. Potrivit unor surse politice, social-democrații poartă negocieri pe mai multe planuri, atât în teritoriu, cât și în Parlament, pentru a strânge suficient sprijin din partea parlamentarilor pentru a instala un guvern condus de Sorin Grindeanu.

Scindarea AUR și o răzgândire a UDMR, cele două condiții esențiale pentru formarea guvernului Grindeanu

Surse politice susțin că, la începutul sesiunii parlamentare de toamnă, este posibil să apară o ruptură în AUR, iar mai mulți senatori și deputați să părăsească partidul condus de George Simion.

Din AUR, în jur de 10-15 parlamentari ar fi dispuși să susțină un astfel de guvern, însă negocierile nu sunt finalizate. Este vorba, potrivit surselor, despre deputați și senatori apropiați de grupul lui Mohammad Murad.

Potrivit calculelor făcute în interiorul PSD, noul guvern s-ar putea baza pe cele 189 de voturi pe care ar fi trebuit să le obțină guvernul Veștea, la care s-ar mai adăuga voturi ale foștilor parlamentari AUR, care ar urma să părăsească barca lui George Simion.

Diferența până la 233 ar urma să vină din zona UDMR, care ar putea să susțintă un guvern exclusiv PSD, fără miniștri proveniți din alte partide și fără voturi venite direct de la AUR. Acest scenariu ar aduce aproximativ 31 de voturi în plus față de formula guvernamentală precedentă, la care s-ar adăuga voturile parlamentarilor care ar decide să părăsească AUR.

De asemenea, PSD ar putea conta pe voturi provenite din PNL, în special din partea parlamentarilor din tabăra anti-Bolojan. Sursele estimează că ar fi vorba despre aproximativ 15-17 parlamentari.

Dacă s-ar alinia astrele, PSD ar strânge între 233 și 240 de voturi în Parlament și ar putea trece la limită un Guvern, cifra minimă fiind 233.

Președintele Nicușor Dan a spus în mai multe rânduri că el va face o desemnare de premier dacă un partid sau o coaliție îi prezintă o majoritate, în cadrul consultărilor de la Cotroceni.

Grindeanu a făcut prima mare promisiune din postura de potențial premier

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a promis public că va face reforma administrativă în cazul în care partidul său va ajunge la guvernare. Dacă devin prim-ministru o fac, a spus Grindeanu adăugând că eventualele comasări de localități se pot face doar prin referendum local.

Sorin Grindeanu a fost întrebat dacă este de acord cu o amplă reformă administrativă.

„Dacă devin prim-ministru o fac”, a promis președintele PSD.

El a indicat și soluția prin care se poate face mult discutată reformă: prin comasări de unități administrative. De aceea, este nevoie de organizarea unor referendumuri locale. Problema este pragul legal de 50% privitor la prezența la urne care cu greu poate fi atins în cazul unui referendum.

Grindeanu propune modificarea pragului legal.

„Dacă nu mă înșel, există un proiect pe circuit la parlament care să reducă pragul de prezență când vorbim de comasări”, a declarat Sorin Grindeanu.

Pentru a-și justifica poziția, Grindeanu a folosit cuvântul viol.

„Nu poți să faci lucruri împotriva oamenilor. Asta înseamnă viol. Faci lucrurile în conformitate cu dorințele oamenilor. (…) Poți să reduci acest nivel, dacă nu vrei să te duci la referendum înseamnă că nu-ți pasă (…) România are nevoie de asemenea lege”, a precizat Sorin Grindeanu.

Pregătirile continue ale Iordaniei pentru aniversarea a 2000 de ani de la botezul lui Iisus Hristos în râul Iordan, aniversare ce va avea loc în 2030, au atras atenţia internaţională pe scară largă, fiind promovate şi de o acoperire proeminentă pe platformele media ale Vaticanului şi pe canalele internaţionale, transmite joi agenţia Petra.

Atenţia internaţională vine după reuniunea inaugurală a Comitetului naţional la nivel înalt însărcinat cu supravegherea pregătirilor pentru 2030, sub coordonarea premierului, care cuprinde programe şi proiecte cuprinzătoare, pe măsura imensei semnificaţii istorice şi religioase a sitului.

Ziarul oficial al Vaticanului, L’Osservatore Romano, a dedicat spaţiu în ediţia sa de marţi dimineaţă – a doua zi după reuniunea comitetului – pentru a acoperi pregătirile Iordaniei pentru această aniversare importantă. În plus, reţeaua media mai largă a Sfântului Scaun a preluat raportul de la Agenţia de Ştiri Iordaniană (Petra), distribuindu-l în mai multe limbi, inclusiv arabă, engleză şi italiană, pentru a ajunge la milioane de cititori internaţionali.

Această acoperire subliniază statura globală a Sfântului Scaun şi a Bisericii Catolice, oferind Iordaniei o platformă nepreţuită pentru a prezenta publicului internaţional Locul Botezului, alte locuri sfinte creştine şi bogata moştenire religioasă, culturală şi umanitară a Regatului.

Directorul Centrului Catolic pentru Studii şi Media, părintele Rifat Bader, a subliniat pentru Petra că există legături media puternice între Iordania şi Vatican prin intermediul bisericilor catolice locale, Nunţiaturii Apostolice din Amman şi relaţiilor profesionale continue cu editori, directori de ştiri şi purtători de cuvânt din cadrul organelor de comunicare ale Sfântului Scaun, inclusiv directorul media al Vaticanului, Andrea Tornielli, şi purtătorul de cuvânt Matteo Bruni.

Părintele Bader a menţionat că etapa următoare necesită consolidarea acestor relaţii pentru a proiecta în mod constant mesajul Iordaniei la nivel global, poziţionând mass-media ca un partener principal în pregătirile de-a lungul anilor şi invitând pelerinii creştini internaţionali să experimenteze profunzimea spirituală a locului unde Iisus Hristos a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul.

El a subliniat, de asemenea, că evoluţiile viitoare ale conducerii în cadrul direcţiei de comunicare a Vaticanului – inclusiv numirea Mariei Montserrat Alvarado în funcţia de şef al Dicasterului pentru Comunicare al Sfântului Scaun, începând cu noiembrie 2026 – reprezintă o oportunitate ideală pentru a adresa invitaţii oficiale personalităţilor media internaţionale pentru a vizita Al-Maghtas, a inspecta direct pregătirile naţionale şi a extinde acoperirea media internaţională pentru acest eveniment istoric.

În încheierea observaţiilor sale, Bader a declarat că rezonanţa generată de reuniunea inaugurală a înaltului comitet în cadrul Vaticanului şi al mass-media internaţională serveşte ca un indicator clar al oportunităţii masive disponibile pentru Iordania de a-şi consolida prezenţa media internaţională şi de a reaminti lumii că Iordania, ţara botezului lui Hristos, rămâne un far de pace, întâlnire şi pelerinaj.

România este obligată să adopte moneda euro, însă nu este pregătită în acest moment să facă pasul, avertizează guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Țara nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare, iar reducerea deficitului bugetar trebuie să fie prima prioritate. În evaluarea sa, pregătirea economiei va necesita „câțiva ani buni”.

Discuția despre trecerea României la euro a revenit în spațiul public după ce Bulgaria a devenit, la 1 ianuarie 2026, cel de-al 21-lea stat membru al zonei euro.

Întrebat când ar putea România să adopte moneda unică, Mugur Isărescu a evitat să indice un an și a atras atenția că discuțiile despre termene de cinci sau zece ani nu sunt serioase atât timp cât nu există un calendar politic și angajamente ferme.

România nu îndeplinește niciun criteriu pentru adoptarea euro

Guvernatorul BNR a dat un verdict categoric asupra situației actuale:

„Noi suntem pregătiți să o facem când societatea este pregătită. Acum, dumneavoastră mă întrebați pe mine dacă țara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este pregătită”, a declarat Mugur Isărescu.

Principala problemă indicată de guvernator este deficitul bugetar. Pentru adoptarea euro, acesta trebuie adus sub pragul de 3% din PIB și menținut acolo în mod credibil, nu redus doar temporar.

„Trebuie mai întâi să ajungem la 3% cu deficitul, pentru că de acolo se trag toate. Și deficitul extern, după mine. Unii spun că mai trebuie lucrat și la competitivitate. Mai judecăm”, a explicat șeful BNR.

Isărescu a arătat că un deficit bugetar foarte mare alimentează dezechilibrele externe și o parte din inflație, ceea ce face mai dificilă stabilizarea economiei doar prin politica monetară.

„Din deficitul fiscal se trag și deficitul extern, și inflația, o parte din inflație. Când ai un deficit de 9%, nu poți să spui că îți este ușor să combați inflația numai cu politica monetară”, a afirmat guvernatorul.

Datele BCE arată cât de departe este România

Cel mai recent Raport de convergență al Băncii Centrale Europene, publicat în iunie 2026, confirmă distanța dintre situația actuală a României și cerințele pentru adoptarea euro.

Rata medie anuală a inflației armonizate a fost de 8,4% în perioada iunie 2025–mai 2026, în timp ce valoarea de referință pentru îndeplinirea criteriului a fost de 2,7%.

Deficitul bugetar al României s-a situat la 7,9% din PIB în 2025, mult peste plafonul de 3%. România se află în procedură de deficit excesiv din 2020, iar termenul stabilit pentru corectarea dezechilibrului a fost prelungit până în 2030.

Datoria publică a fost de 59,3% din PIB în 2025, sub plafonul de 60%, dar BCE arată că aceasta ar urma să urce la 61,6% în 2026.

Nici criteriul dobânzilor pe termen lung nu este îndeplinit: media înregistrată de România a fost de 6,7%, față de pragul de referință de 5,1%.

În plus, leul nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II, cunoscut drept MCS II sau ERM II. O țară trebuie să rămână cel puțin doi ani în acest mecanism, fără tensiuni grave și fără devalorizarea monedei față de euro, înainte ca adoptarea monedei unice să poată fi aprobată.

Isărescu: „Probabil ne trebuie câțiva ani buni”

Întrebat în mod repetat câți ani ar putea dura pregătirea României, guvernatorul nu a prezentat un termen exact.

„Aici trebuie mult mai multă seriozitate. Dacă mă întrebați pe mine, probabil că ne trebuie câțiva ani buni ca să ajungem cu fiscalitatea unde trebuie”, a spus Isărescu.

Acesta a amintit că în spațiul public au fost avansate mai multe termene, inclusiv după alegerile din 2028, dar nu le consideră suficient de fundamentate.

„Unii au spus zece ani, alții cinci ani. Nu mi se pare serioasă discuția aceasta acum. Dar să începem cu o decizie politică. Să stabilim un calendar politic, cu angajamente politice la nivelul Parlamentului României, cu o dezbatere serioasă”, a declarat guvernatorul.

Afirmațiile sale arată că România nu poate adopta euro într-un orizont apropiat. Numai participarea obligatorie la MCS II presupune cel puțin doi ani, iar țara nici măcar nu a intrat în acest mecanism.

România este obligată să adopte euro

Isărescu a subliniat că România nu poate decide să păstreze definitiv leul. Prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, țara și-a asumat introducerea monedei euro după îndeplinirea condițiilor necesare.

„Nu avem altă alternativă. În momentul în care am semnat Tratatul de aderare, s-a stabilit că vom trece la euro când condițiile vor fi îndeplinite”, a explicat guvernatorul.

România nu beneficiază de o clauză care să îi permită să refuze definitiv moneda comună. Dintre statele UE, numai Danemarca are în prezent o derogare permanentă de la obligația adoptării euro, potrivit Consiliului Uniunii Europene.

Așadar, decizia de principiu a fost luată odată cu aderarea la UE. Ceea ce trebuie stabilit este momentul și calendarul în care România poate îndeplini condițiile.

„Decizia este deja luată. Discuția poate să fie când să o facem, când să începem discuțiile”, a punctat Isărescu.

BNR este gata să reia pregătirile

Guvernatorul a declarat că Banca Națională susține în continuare adoptarea euro și poate reactiva structurile care au lucrat anterior la acest proiect.

„Suntem gata să scoatem de la naftalină, ca să spunem așa, toată structura organizatorică de secretariat”, a afirmat acesta.

Isărescu a povestit că, în perioada 2011-2012, pregătirile ajunseseră până la detalii logistice privind introducerea numerarului euro în România și sucursalele în care urmau să fie păstrate stocurile de bancnote și monede.

Procesul a fost însă întrerupt, iar prioritățile economice și politice s-au schimbat.

Guvernatorul a avertizat că adoptarea euro nu poate fi tratată ca o simplă înlocuire a bancnotelor și monedelor.

„Trecerea la euro nu este un simplu schimb de monedă: «Hai să schimbăm leul cu o monedă». Nu. Este un proces politic complicat. Are componente politice și sociale. Se duce până în întreaga societate”, a spus Isărescu.

Lecția anului 2014

Potrivit guvernatorului, România a îndeplinit criteriile nominale în 2014, însă nu a reușit să păstreze disciplina fiscală necesară.

Ulterior, reducerile de taxe și creșterile de cheltuieli au dus din nou la majorarea deficitului, iar pandemia și războiul din Ucraina au adus alte priorități.

Isărescu avertizează că România nu trebuie doar să atingă criteriile pentru o perioadă scurtă, ci să demonstreze că poate menține echilibrele economice.

„Nu este vorba să atingi țintele așa: «Hai să le ating acum, după care mai vedem noi»”, a afirmat guvernatorul.

Acesta a respins și ideea potrivit căreia România ar putea intra rapid în zona euro pentru ca disciplina să fie impusă ulterior din exterior.

„«Hai repede să intrăm în zona euro, că ne disciplinează cei de acolo». Vă spun că nu merge”, a avertizat Mugur Isărescu.

Poliția Română va impune restricții de tonaj de Adormirea Maicii Domnului, iar asta, pentru a evita aglomerația de la mijlocul lunii august, când majoritatea românilor aleg să plece în concedii pe litoral sau în zonele montane. Acestea prevăd că autovehiculele care cântăresc mai mult de 7,5 tone vor avea un interval limitat în care vor putea accesa aceste artere.

Citește și: Dronă descoperită de turiști în mare, la Costinești: „Ia uitați cât de bine se vede la mine. Foarte bine se vede. Dronă e”. Plaja a fost evacuată

Pe ruta Agigea-Mangalia, în acest weekend, vor fi restricții de circulație pentru vehiculele cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, după cum urmează:

• pe 14 august, restricții între orele 16:00- 22:00;
• pe 15 și 16 august, restricții între orele 06:00- 22:00.

Pe A2, pe sensul București (intersecția A2 cu DNCB) – Fundulea – Lehliu – Fetești – Cernavodă – Constanța (intersecția A2 cu A4), vor fi următoarele restricții pentru aceeași categorie de vehicule:

• 14 august (12:00 – 22:00)
• 15 august (06:00 – 22:00).

În același timp, pe sensul de mers Constanța-București, vor fi restricții pentru vehiculele de peste 7,5 tone, după cum urmează:

• pe 14 august, restricții între orele 16:00- 22:00;
• pe 15 și 16 august, restricții între orele 06:00- 22:00;
• pe 17 august, restricții între orele 12:00 – 22:00.

Vor exista restricții de tonaj și pe unele drumuri alternative autostrăzii Soarelui. Duminică, dinspre Murfaltar spre Cernavodă se va putea circula cu mașini care cântăresc peste 7,5 tone doar în afara intervalului 6:00 – 22:00.

Pentru aceleași categorii de vehicule vor fi restricții pe drumul care leagă Pitești de Râmnicu Vâlcea, dar și în continuarea acestui drum, până la Veștem(intersecția DN7 cu DN1). Măsurile vor fi valabile pe ambele sensuri de mers, după următorul program:

• pe 14 august, între orele 18:00- 22:00;
• pe 15 și 16 august, între orele 06:00- 22:00.

Autoritățile mai spun că aceste restricții nu se aplică vehiculelor care transportă persoane.

Citește și: Dacia Sandero Hybdrid 155 poate fi comandată pe teritoriul României. Cât costă modelul

Trei copii, au rămas orfani în urma accidentului cumplit din Dâmbovița. Cinci oameni au murit în noaptea de marți spre miercuri, într-un accident produs pe DN 61, în județul Dâmbovița. Carnagiul a fost provocat de un șofer în vârstă de 20 de ani, care nu avea permis de conducere și era băut.

Trei copii au rămas orfani în urma accidentului din Dâmbovița. Părinții lor au fost spulberați de șoferul băut și fără permis

Mariana și soțul ei, Nicolae, au fost spulberați de pe marginea drumului de tânărul de 20 de ani care conducea fără permis. De asemenea, în accidentul cumplit și-a pierdut viața și tatăl tinerei. Trei copii au rămas acum fără părinți și fără un bunic.

Tragedia a șocat întreaga comunitate. Mariana și soțul ei, Nicolae, aveau doar 24 şi 25 de ani și aveau trei copii, printre care unul de doar câteva luni.

Când s-a întâmplat tragedia, Mariana, soțul ei și tată acesteia se întorceau de la o cununie și se îndreptau spre casă.

”A dat peste el, nu a mai avut unde să se ducă. Nici becuri, nu sunt nici trotuare, nu sunt nici semne de circulaţie, nimic”, spune fratele tânărului ucis, potrivit ObservatorNews.ro. 

„Un băiat de nota 10, un băiat bun”, a spus o altă persoană.

Potrivit Poliției Dâmbovița, accidentul s-a produs în afara localității Grozăvești. La volan se afla un tânăr de 20 de ani, din comuna Corbii Mari, care ar fi acroșat și accidentat trei pietoni.

Ulterior, autoturismul s-a răsturnat în afara părții carosabile. În urma impactului au murit șoferul, un pasager de 23 de ani și cei trei pietoni: o tânără de 24 de ani, un tânăr de 25 de ani și un bărbat de 49 de ani.

Inițial, pompierii au anunțat că au găsit cinci victime la locul accidentului. Două dintre ele erau deja decedate, iar celelalte trei erau inconștiente. Din păcate, medicii nu au mai putut face nimic pentru a le salva, iar toate cele cinci persiane au decedat.

În urma verificiărilor efectuate în bazele de date, polițiștii au constatat că tânărul de 20 de ani nu deținea permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.