Un conflict între două clanuri interlope a degenerat în centrul Timișoarei, chiar în fața Operei Naționale. Conflictul între familiile Stancu și Sain ar fi pornit de la ceartă între doi minori, apoi au intervenit rudele acestora și totul a degenerat într-o bătaie generală. A fost nevoie de intervenția forțelor de ordine pentru a-i calma pe bătăuși, iar nouă persoane au fost duse la poliție, doi dintre făptași fiind propuși pentru reținere 24 de ore.

”Intervenție promptă a colegilor de la Directia Generala Politia Locala Timisoara aproape de miezul nopții în Piața Victoriei. Echipa care patrula în centru a ajuns prima la locul în care a izbucnit un conflict spontan între minorii din două familii.

Imediat au ajuns și echipa de intervenție a Poliției Locale și alte echipaje. Agenții noștri s-au asigurat că nu există niciun pericol pentru timișorenii care se plimbau la acea oră în centru, mai ales că scandalul a ajuns la aproximativ 60 de persoane implicate – toate membre a două familii.

Mai multe persoane au fost încătușate de către echipele de la Locală și conduse la Poliție, care continuă cercetările.”, arată Primăria Timișoara.

Conflict între două familii de interlopi, în centrul Timișoarei

Potrivit primelor informații, conflictul ar fi izbucnit între doi minori, membri ai familiilor Stancu și Sain. În scurt timp, în scandal ar fi intervenit și alți membri ai celor două familii, iar altercația ar fi ajuns să implice zeci de persoane.

Printre cei implicați s-ar fi aflat, potrivit martorilor, inclusiv femei și minori. Cei aflați în centrul orașului în momentul izbucnirii conflictului susțin că, în timpul altercației, ar fi fost folosite și cuțite. Deocamdată, aceste informații nu au fost confirmate oficial de anchetatori.

La fața locului au intervenit polițiștii și jandarmii

O parte dintre persoanele implicate ar fi fugit înainte de sosirea forțelor de ordine, însă polițiștii au reușit să identifice și să conducă la audieri mai multe persoane.

În total, nouă persoane au fost duse la poliție, iar audierile au durat pe parcursul întregii nopți. Acestea au fost sancționate cu câte 1.000 de lei pentru tulburarea ordinii și liniștii publice.

Două dintre persoanele implicate urmează să fie conduse la sediul Inspectoratului de Poliție Județean Timiș, unde anchetatorii analizează posibilitatea reținerii acestora pentru 24 de ore.

Între timp, în fața secției de poliție s-au adunat mai multe persoane, care au așteptat să afle ce măsuri vor fi dispuse în cazul celor conduși la audieri. Pentru a preveni escaladarea situației, jandarmii au format un cordon în fața sediului.

Anchetatorii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate de la ce a pornit conflictul, cine sunt toate persoanele implicate și dacă în urma altercației au existat persoane rănite.

Măsură luată pentru fluidizarea accesului pelerinilor în perioada hramului Mănăstirii

Începând de joi, 13 august, comercianții care își desfășoară activitatea în zona Mănăstirii Curtea de Argeș vor fi mutați temporar în Parcul Fântâna lui Manole, pentru o perioadă de trei zile.

Decizia a fost luată în urma discuțiilor purtate între reprezentanții Primăriei Municipiului Curtea de Argeș, Poliție și Jandarmerie, în contextul afluxului mare de pelerini așteptat în oraș cu ocazia sărbătorii de 15 august — hramul Mănăstirii Curtea de Argeș.

Măsuri pentru siguranța și confortul credincioșilor

Principalele obiective ale acestei decizii și ale măsurilor conexe stabilite de autorități includ:

• Eliberarea căilor de acces: Relocarea tonetelor și spațiilor comerciale va degaja perimetrul din jurul Mănăstirii și al Necropolei Regale, prevenind aglomerația și permițând o circulație fluidă a vizitatorilor.
• Organizarea fluxului de pelerini: Tot de joi, Jandarmeria Argeș va amplasa garduri de protecție în zona Necropolei. Acestea vor ajuta la dirijarea ordonată a credincioșilor, în special pe traseul de acces către moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia.
• Siguranță sporită: Echipajele de ordine publică vor supraveghea îndeaproape întreaga zonă pe parcursul celor trei zile.

Sărbătoarea de pe 15 august reprezintă unul dintre cele mai importante momente spirituale din an pentru Mănăstirea Curtea de Argeș, atragând anual mii de credincioși din toate colțurile țării.

Relocarea temporară a comercianților rămâne valabilă exclusiv în perioada 13 – 15 august, autoritățile locale urmărind astfel să asigure un climat optim de siguranță și pioșenie pentru toți participanții la pelerinaj.

Inflația a încetinit vizibil în România în luna iulie, coborând la 8,16%, după ce în iunie ajunsese la 10,42%. Asta nu înseamnă însă că prețurile au scăzut, ci că ritmul în care acestea cresc este mai mic. Cele mai mari scumpiri față de anul trecut se văd în continuare în zona serviciilor, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).

Serviciile, în fruntea scumpirilor

Datele INS arată că serviciile au costat în iulie cu 13,67% mai mult decât în aceeași lună a anului trecut.

Produsele nealimentare s-au scumpit, în medie, cu 7,93%, în timp ce alimentele au înregistrat o creștere a prețurilor de 5,03%.

De la o lună la alta, prețurile au continuat să urce. În iulie, acestea au fost, în medie, cu 0,58% mai mari decât în iunie.

De la începutul anului, respectiv comparativ cu decembrie 2025, scumpirile cumulate au ajuns la 4,4%.

Ce arată datele INS

“Indicele preţurilor de consum în luna iulie 2026 comparativ cu luna iunie 2026 a fost 100,58%. Rata inflaţiei de la începutul anului (iulie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 4,4%.

Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2026 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 8,2%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2025 – iulie 2026) faţă de precedentele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) a fost 9,8%”, se arată în comunicatul INS.

Calculată după indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), folosit pentru comparațiile la nivel european, inflația anuală a fost tot de 8,2% în iulie.

Față de luna iunie, indicele armonizat arată o creștere a prețurilor de 0,42%. În același timp, rata medie calculată pentru ultimele 12 luni pe baza acestui indicator a fost de 8,8%.

Estimarea BNR

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 5,5%, de la 3,9% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026 şi anticipează că aceasta va ajunge la 2,9% la sfârşitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în luna mai de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Autostrada Transilvania (A3), care ar urma să lege capitala de ieșirea în Ungaria prin Borș, a câștigat încă 12,24 kilometri, care au fost deschiși circulației marți după-amiază. Lotul astfel inaugurat este Zimbor-Poarta Sălajulu, în județul Sălaj.

Sorin Grindeanu, care a condus Ministerul Transporturilor în perioada 2021-2025, a subliniat, într-o postare pe rețelele de socializare, importanța proiectului de infrastructură reprezentat de A3 și faptul că munca sa la șefia instituției dă ”în continuare rezultate”.

Grindeanu a mai precizat despre A3 că până la sfârșitul anului vor fi dați circulației alți 56 de kilometri.

Liderul PSD a mai ținut să puncteze, în același context, că ”proiectele de infrastructură mare merg înainte”, fără să fie afectate de ”zgomotul politic”. ”Aceasta este adevărata valoare a politicilor publice, elaborate și implementate responsabil, în interesul românilor”, spune fostul ministru al Transporturilor.

Citește și Imagini noi de pe A1 Sibiu – Pitești. Cum arată primul tunel rutier forat pentru o autostradă din România, cu puțin timp înainte de deschidere

Iată, mai jos, postarea integrală a lui Sorin Grindeanu.

”Eforturile depuse timp de patru ani la Ministerul Transporturilor dau în continuare rezultate!
S-au deschis astăzi înca 12 km din Autostrada Transilvania, între nodurile rutiere Zimbor și Românași.
Până la finalul anului se vor mai deschide alți 56 km. Şi se va putea circula astfel de la Târgu Mureș la Românași (județul Sălaj) pe autostradă, dar și de la Suplacu de Barcău (județul Bihor) până la Vama Borș (frontiera cu Ungaria).
Indiferent de zgomotul politic, proiectele de infrastructură mare merg înainte!
Aceasta este adevărata valoare a politicilor publice, elaborate și implementate responsabil, în interesul românilor.
Deschiderea circulației rutiere, de la ora 16.00, pe cei 12, 24 km de autostradă dintre Zimbor și Poarta Sălajului va decongestiona traficul greu și va scurta timpii de călătorie în județul Sălaj.
Anul acesta vor mai fi deschiși alți 56,41 km din autostrada Transilvania pe secțiunile Nădășelu – Mihăești, Mihăești-Zimbor și Suplacu de Barcău -Chiribiș.
Contractul pentru execuția Secțiunii Zimbor-Poarta Sălajului are o valoare de 836,89 milioane lei, fără TVA și a fost finanțată prin Programul Transport (2021-2027)”, a scris, pe Facebook, șeful PSD.

Citește și Zboruri directe București-Beijing, din septembrie. Air China reia ruta după o perioadă de pauză

Cinci persoane au murit, în noaptea de marţi spre miercuri, într-un accident produs în judeţul Dâmboviţa. O maşină condusă de un tânăr de 20 de ani a lovit trei pietoni şi apoi s-a răsturnat. Şoferul, pasagerul de 23 de ani şi cei trei pietoni nu au putut fi salvaţi, informează News.ro.

A omorât 3 pietoni, apoi s-a răsturnat cu mașina

Poliţia Dâmboviţa a precizat că un tânăr, de 20 de ani, din comuna Corbii Mari, în timp ce ar fi condus un autoturism pe DN 61, în afara localităţii Grozăveşti, ar fi acroşat şi accidentat 3 pietoni care s-ar fi deplasat pe partea carosabilă.

Ulterior, autoturismul s-ar fi răsturnat în afara părţii carosabile.

”Din nefericire, în urma accidentului a rezultat decesul şoferului, a unui tânăr pasager în autoturism, în vârstă de 23 de ani, şi a celor trei pietoni (o tânără de 24 de ani, un tânăr de 25 de ani şi un bărbat, de 49 de ani)”, a precizat Poliţia.

În urma verificărilor în bazele de date, poliţiştii au constatat faptul că şoferul nu ar deţine permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

Șoferul și încă un tânăr din autoturism au murit

„Pompierii militari au fost solicitaţi să intervină în cazul unui accident rutier produs în localitatea Corbii Mari, unde un autoturism în care se aflau cinci persoane s-a răsturnat în afara părţii carosabile”, anunţă ISU Dâmboviţa.

La sosirea echipajelor de intervenţie au fost identificate cinci victime.

„Din nefericire, două dintre acestea prezentau leziuni incompatibile cu viaţa, fiind declarate decedate. Celelalte trei victime au fost găsite inconştiente”, a precizat sursa citată.

La faţa locului au intervenit mai multe echipaje, dar, la final, a fost declarat decesul pentru toate cele cinci victime.

Accidentul a avut loc pe DN 61, în afara localităţii Corbii Mari. Poliţiştii au efectuat cercetarea la faţa locului şi au deschis un dosar penal pentru a stabili cu exactitate toate împrejurările producerii accidentului rutier.

Deocamdată, nu au fost transmise date despre victime şi modul de producere a accidentului.

Rusia a început în acest an transporturile de petrol către Asia prin Ruta Maritimă de Nord într-un ritm mai rapid decât anul trecut, şapte cargouri cu aproximativ 6 milioane de barili de ţiţei fiind deja în drum spre pieţele asiatice, potrivit unor surse comerciale şi datelor de transport maritim LSEG citate de Reuters.

Ruta arctică permite Rusiei să transporte petrol din porturile sale vestice către China şi alte pieţe din Asia evitând apele europene, unde petrolierele ruseşti se pot confrunta cu inspecţii, reţineri sau alte restricţii legate de sancţiunile impuse Moscovei după invadarea Ucrainei.

Aproape jumătate din volumul transportat în întreg sezonul de anul trecut

Cele şapte cargouri transportă în total aproximativ 6 milioane de barili de petrol, echivalentul a circa 850.000 de tone.

Volumul este deja echivalent cu aproape jumătate din cele aproximativ 13 milioane de barili transportaţi pe ruta arctică în întregul sezon de navigaţie de anul trecut, potrivit datelor Rosatom, compania nucleară de stat a Rusiei care supraveghează Ruta Maritimă de Nord.

În 2025, transporturile de ţiţei pe această rută scăzuseră cu 4% faţă de anul precedent.

Rosatom a refuzat să comenteze informaţiile privind transporturile actuale.

Ruta Maritimă de Nord este deschisă doar câteva luni pe an

Ruta Maritimă de Nord leagă porturile din vestul Rusiei de pieţele asiatice traversând apele Oceanului Arctic.

Din cauza condiţiilor climatice şi a gheţii, perioada obişnuită de navigaţie este limitată, ruta fiind în general accesibilă între 1 iulie şi 1 octombrie.

În acest an, condiţiile de gheaţă sunt însă relativ favorabile, facilitând transporturile.

”Anul acesta, condiţiile de gheaţă sunt relativ blânde, ceea ce facilitează navigaţia, în timp ce problemele logistice din Strâmtoarea Ormuz şi Marea Neagră susţin transporturile de ţiţei rusesc către China prin Arctica”, a declarat un trader implicat în livrările realizate prin Ruta Maritimă de Nord.

Un alt trader a estimat că volumul petrolului transportat pe această rută în 2026 îl va depăşi pe cel din 2025, atât din motive economice, cât şi geopolitice.

Rusia poate evita apele europene şi restricţiile legate de sancţiuni

Unul dintre principalele avantaje pentru Moscova este faptul că ruta arctică permite petrolierelor să ajungă în Asia fără să traverseze zone în care autorităţile europene pot aplica restricţiile legate de sancţiunile împotriva Rusiei.

Astfel, utilizarea mai intensă a Rutei Maritime de Nord oferă Moscovei o alternativă strategică pentru exporturile sale energetice către Asia, într-o perioadă în care comerţul rusesc cu petrol este afectat de sancţiunile occidentale.

Pentru Rusia, importanţa rutei a crescut şi pe măsură ce Asia, în special China şi India, a devenit principala destinaţie pentru petrolul său după reducerea drastică a importurilor europene.

Drumul către China poate fi scurtat cu aproximativ două săptămâni

Ruta arctică oferă şi un avantaj comercial important: distanţa mai mică până în Asia.

Potrivit traderilor citaţi de Reuters, utilizarea Rutei Maritime de Nord poate reduce călătoria către China cu aproximativ două săptămâni comparativ cu traseul tradiţional prin Canalul Suez.

Reducerea timpului de transport poate însemna costuri mai mici şi o utilizare mai eficientă a petrolierelor, cu condiţia ca situaţia gheţii să permită navigaţia.

China este principalul beneficiar al acestei rute în timpul sezonului arctic, inclusiv datorită poziţiei geografice a porturilor sale faţă de terminalele ruseşti din Orientul Îndepărtat.

Problemele din Strâmtoarea Ormuz ar putea creşte interesul Chinei pentru petrolul rusesc

Traderii consideră că China ar putea majora achiziţiile de petrol rusesc transportat prin Arctica dacă perturbările livrărilor din Orientul Mijlociu provocate de conflictul cu Iranul vor continua.

Blocajele logistice din Strâmtoarea Ormuz sporesc atractivitatea rutelor alternative de aprovizionare, iar Ruta Maritimă de Nord nu depinde de tranzitul prin acest punct strategic.

În acest context, combinaţia dintre dificultăţile din Orientul Mijlociu, condiţiile de navigaţie relativ favorabile din Arctica şi necesitatea Rusiei de a evita restricţiile occidentale creează premisele pentru creşterea transporturilor de petrol pe ruta nordică.

Şase petroliere Aframax şi unul Suezmax transportă petrolul spre Asia

Cele şapte petroliere aflate în prezent pe Ruta Maritimă de Nord includ şase nave Aframax, fiecare cu o capacitate de aproximativ 750.000 de barili de ţiţei, şi un petrolier Suezmax, cu o capacitate de circa 1 milion de barili.

Trei dintre nave navighează sub pavilion rusesc, iar celelalte sunt înregistrate sub pavilioanele Omanului şi Camerunului, potrivit datelor LSEG.

Structura flotei arată dimensiunea semnificativă a transporturilor începute deja în primele săptămâni ale actualului sezon de navigaţie arctică.

Proiectul Vostok Oil ar putea majora şi mai mult exporturile prin Arctica

Transporturile prin Ruta Maritimă de Nord ar putea primi un impuls suplimentar începând din septembrie, odată cu lansarea planificată a primei faze a uriaşului proiect petrolier Vostok Oil, operat de Rosneft.

Traderii estimează că proiectul ar putea determina creşterea volumelor de petrol transportate prin Arctica.

Deocamdată nu este clar ce cantitate de petrol produsă de Vostok Oil va putea fi exportată încă din acest an.

Dacă proiectul începe conform calendarului, iar condiţiile de navigaţie rămân favorabile, exporturile ruseşti de petrol prin Ruta Maritimă de Nord ar putea depăşi semnificativ nivelul din 2025, în condiţiile în care Moscova îşi orientează tot mai mult fluxurile energetice către Asia, iar tensiunile din Strâmtoarea Ormuz sporesc interesul Chinei pentru surse şi rute alternative de aprovizionare.