România este obligată să adopte moneda euro, însă nu este pregătită în acest moment să facă pasul, avertizează guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Țara nu îndeplinește niciunul dintre criteriile necesare, iar reducerea deficitului bugetar trebuie să fie prima prioritate. În evaluarea sa, pregătirea economiei va necesita „câțiva ani buni”.

Discuția despre trecerea României la euro a revenit în spațiul public după ce Bulgaria a devenit, la 1 ianuarie 2026, cel de-al 21-lea stat membru al zonei euro.

Întrebat când ar putea România să adopte moneda unică, Mugur Isărescu a evitat să indice un an și a atras atenția că discuțiile despre termene de cinci sau zece ani nu sunt serioase atât timp cât nu există un calendar politic și angajamente ferme.

România nu îndeplinește niciun criteriu pentru adoptarea euro

Guvernatorul BNR a dat un verdict categoric asupra situației actuale:

„Noi suntem pregătiți să o facem când societatea este pregătită. Acum, dumneavoastră mă întrebați pe mine dacă țara este pregătită. Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este pregătită”, a declarat Mugur Isărescu.

Principala problemă indicată de guvernator este deficitul bugetar. Pentru adoptarea euro, acesta trebuie adus sub pragul de 3% din PIB și menținut acolo în mod credibil, nu redus doar temporar.

„Trebuie mai întâi să ajungem la 3% cu deficitul, pentru că de acolo se trag toate. Și deficitul extern, după mine. Unii spun că mai trebuie lucrat și la competitivitate. Mai judecăm”, a explicat șeful BNR.

Isărescu a arătat că un deficit bugetar foarte mare alimentează dezechilibrele externe și o parte din inflație, ceea ce face mai dificilă stabilizarea economiei doar prin politica monetară.

„Din deficitul fiscal se trag și deficitul extern, și inflația, o parte din inflație. Când ai un deficit de 9%, nu poți să spui că îți este ușor să combați inflația numai cu politica monetară”, a afirmat guvernatorul.

Datele BCE arată cât de departe este România

Cel mai recent Raport de convergență al Băncii Centrale Europene, publicat în iunie 2026, confirmă distanța dintre situația actuală a României și cerințele pentru adoptarea euro.

Rata medie anuală a inflației armonizate a fost de 8,4% în perioada iunie 2025–mai 2026, în timp ce valoarea de referință pentru îndeplinirea criteriului a fost de 2,7%.

Deficitul bugetar al României s-a situat la 7,9% din PIB în 2025, mult peste plafonul de 3%. România se află în procedură de deficit excesiv din 2020, iar termenul stabilit pentru corectarea dezechilibrului a fost prelungit până în 2030.

Datoria publică a fost de 59,3% din PIB în 2025, sub plafonul de 60%, dar BCE arată că aceasta ar urma să urce la 61,6% în 2026.

Nici criteriul dobânzilor pe termen lung nu este îndeplinit: media înregistrată de România a fost de 6,7%, față de pragul de referință de 5,1%.

În plus, leul nu participă la Mecanismul Cursului de Schimb II, cunoscut drept MCS II sau ERM II. O țară trebuie să rămână cel puțin doi ani în acest mecanism, fără tensiuni grave și fără devalorizarea monedei față de euro, înainte ca adoptarea monedei unice să poată fi aprobată.

Isărescu: „Probabil ne trebuie câțiva ani buni”

Întrebat în mod repetat câți ani ar putea dura pregătirea României, guvernatorul nu a prezentat un termen exact.

„Aici trebuie mult mai multă seriozitate. Dacă mă întrebați pe mine, probabil că ne trebuie câțiva ani buni ca să ajungem cu fiscalitatea unde trebuie”, a spus Isărescu.

Acesta a amintit că în spațiul public au fost avansate mai multe termene, inclusiv după alegerile din 2028, dar nu le consideră suficient de fundamentate.

„Unii au spus zece ani, alții cinci ani. Nu mi se pare serioasă discuția aceasta acum. Dar să începem cu o decizie politică. Să stabilim un calendar politic, cu angajamente politice la nivelul Parlamentului României, cu o dezbatere serioasă”, a declarat guvernatorul.

Afirmațiile sale arată că România nu poate adopta euro într-un orizont apropiat. Numai participarea obligatorie la MCS II presupune cel puțin doi ani, iar țara nici măcar nu a intrat în acest mecanism.

România este obligată să adopte euro

Isărescu a subliniat că România nu poate decide să păstreze definitiv leul. Prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, țara și-a asumat introducerea monedei euro după îndeplinirea condițiilor necesare.

„Nu avem altă alternativă. În momentul în care am semnat Tratatul de aderare, s-a stabilit că vom trece la euro când condițiile vor fi îndeplinite”, a explicat guvernatorul.

România nu beneficiază de o clauză care să îi permită să refuze definitiv moneda comună. Dintre statele UE, numai Danemarca are în prezent o derogare permanentă de la obligația adoptării euro, potrivit Consiliului Uniunii Europene.

Așadar, decizia de principiu a fost luată odată cu aderarea la UE. Ceea ce trebuie stabilit este momentul și calendarul în care România poate îndeplini condițiile.

„Decizia este deja luată. Discuția poate să fie când să o facem, când să începem discuțiile”, a punctat Isărescu.

BNR este gata să reia pregătirile

Guvernatorul a declarat că Banca Națională susține în continuare adoptarea euro și poate reactiva structurile care au lucrat anterior la acest proiect.

„Suntem gata să scoatem de la naftalină, ca să spunem așa, toată structura organizatorică de secretariat”, a afirmat acesta.

Isărescu a povestit că, în perioada 2011-2012, pregătirile ajunseseră până la detalii logistice privind introducerea numerarului euro în România și sucursalele în care urmau să fie păstrate stocurile de bancnote și monede.

Procesul a fost însă întrerupt, iar prioritățile economice și politice s-au schimbat.

Guvernatorul a avertizat că adoptarea euro nu poate fi tratată ca o simplă înlocuire a bancnotelor și monedelor.

„Trecerea la euro nu este un simplu schimb de monedă: «Hai să schimbăm leul cu o monedă». Nu. Este un proces politic complicat. Are componente politice și sociale. Se duce până în întreaga societate”, a spus Isărescu.

Lecția anului 2014

Potrivit guvernatorului, România a îndeplinit criteriile nominale în 2014, însă nu a reușit să păstreze disciplina fiscală necesară.

Ulterior, reducerile de taxe și creșterile de cheltuieli au dus din nou la majorarea deficitului, iar pandemia și războiul din Ucraina au adus alte priorități.

Isărescu avertizează că România nu trebuie doar să atingă criteriile pentru o perioadă scurtă, ci să demonstreze că poate menține echilibrele economice.

„Nu este vorba să atingi țintele așa: «Hai să le ating acum, după care mai vedem noi»”, a afirmat guvernatorul.

Acesta a respins și ideea potrivit căreia România ar putea intra rapid în zona euro pentru ca disciplina să fie impusă ulterior din exterior.

„«Hai repede să intrăm în zona euro, că ne disciplinează cei de acolo». Vă spun că nu merge”, a avertizat Mugur Isărescu.

Nuclearelectrica began manoeuvres to safely shut down Unit 2 of the Cernavoda Nuclear Power Plant (CEN) on Thursday morning, a company release sent to the Bucharest Stock Exchange (BVB) informed.

„The decision to safely shut down Unit 2 as well is determined by the continued significant decline in the level of the Danube. The controlled shutdown of Unit 2 is being carried out in accordance with procedures for such situations, based on strict monitoring of safety margins, equipment and the INHGA [National Institute of Hydrology and Water Management] forecast for the coming days. Depending on how the forecasts for the Danube’s level develop, the Cernavoda CEN specialists will decide when to reconnect the nuclear units, with all nuclear safety margins being prioritised,” the release mentioned.

According to Nuclearelectrica, keeping both units in a safe shutdown state has no impact on nuclear safety parameters, including personnel, the environment and the population.

The forecast of the INHGA for 12-19 August shows that the Danube’s flow rate at the country’s entry point (the Bazias section) will remain relatively steady at 1,350 cubic metres per second on the first day and the final two days of the period and at 1,400 cubic metres per second on the other days, below the multiannual average for August (3,900 cubic metres per second).

The Cernavoda Nuclear Power Plant operates Units 1 and 2, each with a capacity of 700 MWe, using natural uranium as fuel and heavy water as moderator and coolant. With both units in operation, the National Society „Nuclearelectrica” (SNN) accounts for approximately 20% of Romania’s total electricity production from dispatchable units.

Cernavoda Unit 1 was safely shut down and disconnected from the National Energy System on 28 July amid low Danube flows.

On Wednesday evening, the Ministry of Energy announced that the National Energy System has several resources available to cover the production shortfall resulting from the shutdown of Unit 2, including wind power generation, the Rovinari 4 power unit and hydropower generation.

At the same time, the National Energy System has a high cross-border capacity of approximately 4,000 MW, allowing for electricity imports. All transmission system operators in Europe are aware of the regional energy crisis and are coordinating to ensure security of electricity supply for all energy systems affected by the weather conditions, the relevant Ministry added.

Under these circumstances, the Ministry of Energy reiterated its call for responsible consumption, particularly between 19:00 and 23:00, to reduce pressure on the system during peak hours.

According to real-time data displayed by Transelectrica, at 8:11am on Thursday, electricity consumption stood at 5,800 MW, while production was 5,860 MW. Hydropower generation accounted for 28% of the total, hydrocarbon-based generation for 22% and nuclear power for 10.3%. AGERPRES

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, spune că situația critică de pe Dunăre este rezultatul întârzierii unor lucrări care ar fi trebuit realizate în ultimii ani. Ea afirmă că lucrările de la brațul Bala, afalte în responabilitatea Ministerului Transporturilor, aveau încă din 2024 autorizațiile și finanțarea necesare.

„Ce vedem acum pe Dunăre este eșecul ultimilor 2-3 ani de la Ministerul Transporturilor. Nu a fost făcută o lucrare esențială, care ar fi trebuit să rezolve problema pe termen lung”, a spus Buzoianu, în podcastul „Istori-Știri” al lui Lucian Mîndruță.

Ministrul a precizat că proiectul pentru brațul Bala avea autorizații și acord de mediu, iar banii necesari fuseseră aprobați deja printr-o hotărâre de Guvern.

„Lucrările mari de la brațul Bala ar fi trebuit să fie făcute. Aveau deja autorizațiile de mediu, acordul de mediu și hotărârea de Guvern prin care erau alocați banii, încă din 2024. Dacă s-ar fi făcut acele lucrări, astăzi eram într-un cu totul alt scenariu”, a afirmat Diana Buzoianu.

Citește și: A început oficial deconectarea Centralei de la Cernavodă de la Sistemul Energetic Național. De unde va face România rost de energia necesară până la repunerea în funcțiune a centralei

Diana Buzoianu a precizat că, odată cu scăderea debitului Dunării la valori foarte mici, experții Admninistrației Naționale „Apele Române” (ANAR) au fost solicitați să propună măsuri pentru menținerea apei pe traseul către Centrala de la Cernavodă. Intervențiile au fost realizate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) și Armată, pe baza propunerilor venite de la ANAR.

„Aceste măsuri au reușit să salveze aproximativ șapte zile față de estimarea inițială privind oprirea centralei de la Cernavodă”, a declarat Buzoianu.

Aceasta a explicat și de ce intervenția cu barje nu a putut rezolva pe termen lung. Apa reorientată trebuie să parcurgă un traseu de aproximativ 60 de kilometri spre Cernavodă, unde există dune care pot opri sau modifica direcția curenților.

„Sunt 60 de kilometri pe traseul apei care ar fi trebuit să ducă apa de unde am reorientat-o noi mai aproape de Cernavodă. Pe acele zone sunt dâmburi, sunt dune care pot opri sau pot reorienta apa cu anumiți curenți”, a spus ministrul.

Buzoianu a precizat că AFDJ trebuie să facă lucrări de dragare în zonă și că intervențiile din ultimele zile au reprezentat doar măsuri pentru o situație de criză.

„Am reușit, cu o fracțiune din costul pe care l-ar fi presupus oprirea Centralei de la Cernavodă încă de joia trecută, să câștigăm șapte zile. Asta se poate face într-o situație de criză pentru care nu au fost făcute pregătirile necesare în ultimii ani”, a spus ea.

„Nu mai trebuie să stea la sertar proiecte la Ministerul Transporturilor ani de zile, ca în situații de criză să ne întrebăm de ce nu putem să facem același lucru pe care l-ar face o soluție de un miliard”, a afirmat ministrul, criticând întârzierea proiectelor deja aprobate.

„Problemele de mediu sunt niște probleme foarte mari, care nu se pot rezolva în momentul în care apare criza. Ele sunt, la nivel de politică publică, niște probleme care se pot rezolva în ani de zile. Avem aceeași problemă și cu inundațiile”, a declarat Diana Buzoianu.

Citește și: Bușoi: ”Strict din oprirea Cernavodă 2 nu vom ajunge în situaţia de blackout”

Diana Buzoianu: „Resursa limitată de apă pe care o avem trebuie să fie gestionată cu cap”

Potrivit acesteia, România nu a asigurat, în ultimele trei decenii și jumătate, finanțarea necesară pentru infrastructura de protecție împotriva inundațiilor.

„De la an la an vedem comunități care sunt inundate. Noi, în ultimii 35 de ani, nu am alocat banii necesari pentru baraje, pentru diguri, pentru poldere. Și ne mirăm de ce nu putem realiza într-un an sau doi infrastructură critică pentru care sunt necesari uneori șase sau chiar zece ani”, a spus ministrul.

Întrebată despre criticile potrivit cărora măsurile de protecție a mediului ar împiedica unele investiții, Diana Buzoianu a spus că România a devenit tot mai polarizată.

„România a ajuns să fie din ce în ce mai polarizată și este din ce în ce mai puțin loc pentru știință, pentru argumente bazate pe date și cifre. Discursurile au devenit ultrapopuliste”, a declarat ministrul.

Buzoianu susține însă că protejarea mediului și realizarea investițiilor pot merge împreună.

„România poate să aibă și măsuri de mediu, astfel încât să nu ne mai uităm cum seacă râuri întregi, comunități întregi rămân fără apă, agricultorii nu mai au apă în sudul României pentru a-și dezvolta recoltele și, în același timp, putem să avem și investiții”, a declarat ministrul.

Ea a avertizat că România se numără printre statele europene care vor resimți cel mai acut efectele schimbărilor climatice.

„Resursa limitată de apă pe care o avem trebuie să fie gestionată cu cap. Ne pregătim să mergem înainte cu investiții care nu țin cont de această realitate sau facem acele investiții și ne asigurăm că următoarele generații vor trăi într-o țară în care apa nu va fi un lux?”, a spus Diana Buzoianu.

Începând de astăzi, 13 august, Lidl introduce în magazine un produs ce nu trebuie să lipsească din bucătărie: un espressor manual Silvercrest, cu un design retro și cu culoare inedită de verde-mentă.

Citește și: Lidl, retailerul cu aceleași prețuri ca în 2025 la peste 360 de produse. Cât costă alimentele de bază

Aparatul este destinat preparării cafelei din cafea măcinată și are o putere de 1.100 W, în timp ce pompa poate ajunge la o presiune de 15 bari. Espressorul are un rezervor detașabil de apă, cu o capacitate de un litru, dar și o duză 2 în 1, care poate fi folosită atât pentru spumarea laptelui, cât și pentru obținerea apei fierbinți.

Espressorul Silvercrest, disponibil la Lidl. Cât costă

În cutie sunt incluse două site din inox, iar setul mai conține și o lingură de măsurare care poate fi folosită și pentru presarea cafelei.

Un alt element al aparatului este indicatorul analogic de temperatură, amplasat în partea centrală a panoului frontal. Espressorul vine și cu un cablu de alimentare de un metru.

Noul espressor Silvercrest are un preț recomandat de 329 de lei, însă clienții care folosesc aplicația Lidl Plus îl pot cumpăra la un preț promoțional de 289 de lei, ceea ce înseamnă o reducere de 12%.

Espressorul beneficiază de o garanție de trei ani și poate fi cumpărat din magazine în limita stocului disponibil.

Citește și: Schimbare în magazinele Lidl UK. Clienții vor primi gratuit alimentele care nu se vând

Incendiu devastator lângă Constanța. Pompierii au intervenit de urgență miercuri seară după ce depozitul de uleiuri situat la ieșirea din localitatea Lumina spre Năvodari a luat foc. Flăcările au cuprins o suprafață de 5.000 de metri pătrați.

Incendiu devastator lângă Constanța. Pompierii au intervenit de urgență

La fața locului pompierii cu 8 mașini de stingere, o autoplatformă, un CBRN și un SMURD. În sprijinul pompierilor constănțeni au intervenit și pompierii din Tulcea cu încă 2 mașini de stingere.

Potrivit ISU Constanța, flăcările au fost stinse abia joi dimineață, în jurul orei 7.04.

”A ars un depozit în care se aflau materiale plastice, uleiuri şi materiale inflamabile pe o suprafaţă de aproximativ 5.000 mp. A fost cuprins de flăcări si acoperişul unei case care a ars pe o suprafaţă de 100 mp”, au transmis reprezentanții ISU Constanţa.

Din cauza fumului gros, autoritățile au emis un mesaj RO-Alert.

Pompierii lucrează în continuare pentru înlăturarea efectelor negative ale incendiului şi urmează să stabilească de la ce a pornit.

Citește și Incendiu la o hală de producție pentru piese auto din Oradea. 80 de angajați s-au autoevacuat

Comunitatea universitară a Academiei de Studii Economice din București a anunțat trecerea în neființă a profesorului universitar doctor Radu Cristian Mușetescu.

Citește și: Doliu în sportul românesc. Alex Șuler, fost jucător de rugby, a murit la doar 25 de ani

Acesta  construit, de-a lungul unei cariere unviersitare începute în 1999, o operă intelectuală așezată la întâlnirea dintre economia internațională, geopolitică, drepturile de proprietate, relația dintre stat și mediul de afaceri și dimensiunea economică a securității naționale. Rigoarea cercetătorului era însoțită de libertatea gândirii, iar argumentele sale purtau întotdeauna amprenta profesorului care refuza ideile primite de-a gata.

Plecarea sa a lăsat un gol dureros în comunitatea academică, între colegii din ASPES și, mai ales, în viețile studenților și colaboratorilor.

„Ne vom aminti de domnul prof. univ. dr. Radu Cristian MUȘETESCU cu respect și recunoștință. Memoria sa va rămâne vie în comunitatea noastră academică și în sufletele celor care l-au cunoscut.”, au transmis reprezentanții Academiei de Studii Economice din București.

Trupul neînsuflețit al profesorului va fi depus joi, 13 august, la Capela Bisericii Sfanta Treime din Zurbaua, Dragomirești Vale, Ilfov.

Slujba citirii stâlpilor va avea loc tot joi, 13 august la ora 19.00, urmând ca slujba de înmormântare să se desfășoare vineri, 14 august, începând cu ora 12:00.

Citește și: Doliu la FC Argeș. Fostul acționar al clubului a murit în beciul casei sale, avea 66 de ani