Trei copii, au rămas orfani în urma accidentului cumplit din Dâmbovița. Cinci oameni au murit în noaptea de marți spre miercuri, într-un accident produs pe DN 61, în județul Dâmbovița. Carnagiul a fost provocat de un șofer în vârstă de 20 de ani, care nu avea permis de conducere și era băut.

Trei copii au rămas orfani în urma accidentului din Dâmbovița. Părinții lor au fost spulberați de șoferul băut și fără permis

Mariana și soțul ei, Nicolae, au fost spulberați de pe marginea drumului de tânărul de 20 de ani care conducea fără permis. De asemenea, în accidentul cumplit și-a pierdut viața și tatăl tinerei. Trei copii au rămas acum fără părinți și fără un bunic.

Tragedia a șocat întreaga comunitate. Mariana și soțul ei, Nicolae, aveau doar 24 şi 25 de ani și aveau trei copii, printre care unul de doar câteva luni.

Când s-a întâmplat tragedia, Mariana, soțul ei și tată acesteia se întorceau de la o cununie și se îndreptau spre casă.

”A dat peste el, nu a mai avut unde să se ducă. Nici becuri, nu sunt nici trotuare, nu sunt nici semne de circulaţie, nimic”, spune fratele tânărului ucis, potrivit ObservatorNews.ro. 

„Un băiat de nota 10, un băiat bun”, a spus o altă persoană.

Potrivit Poliției Dâmbovița, accidentul s-a produs în afara localității Grozăvești. La volan se afla un tânăr de 20 de ani, din comuna Corbii Mari, care ar fi acroșat și accidentat trei pietoni.

Ulterior, autoturismul s-a răsturnat în afara părții carosabile. În urma impactului au murit șoferul, un pasager de 23 de ani și cei trei pietoni: o tânără de 24 de ani, un tânăr de 25 de ani și un bărbat de 49 de ani.

Inițial, pompierii au anunțat că au găsit cinci victime la locul accidentului. Două dintre ele erau deja decedate, iar celelalte trei erau inconștiente. Din păcate, medicii nu au mai putut face nimic pentru a le salva, iar toate cele cinci persiane au decedat.

În urma verificiărilor efectuate în bazele de date, polițiștii au constatat că tânărul de 20 de ani nu deținea permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

Nuclearelectrica began manoeuvres to safely shut down Unit 2 of the Cernavoda Nuclear Power Plant (CEN) on Thursday morning, a company release sent to the Bucharest Stock Exchange (BVB) informed.

„The decision to safely shut down Unit 2 as well is determined by the continued significant decline in the level of the Danube. The controlled shutdown of Unit 2 is being carried out in accordance with procedures for such situations, based on strict monitoring of safety margins, equipment and the INHGA [National Institute of Hydrology and Water Management] forecast for the coming days. Depending on how the forecasts for the Danube’s level develop, the Cernavoda CEN specialists will decide when to reconnect the nuclear units, with all nuclear safety margins being prioritised,” the release mentioned.

According to Nuclearelectrica, keeping both units in a safe shutdown state has no impact on nuclear safety parameters, including personnel, the environment and the population.

The forecast of the INHGA for 12-19 August shows that the Danube’s flow rate at the country’s entry point (the Bazias section) will remain relatively steady at 1,350 cubic metres per second on the first day and the final two days of the period and at 1,400 cubic metres per second on the other days, below the multiannual average for August (3,900 cubic metres per second).

The Cernavoda Nuclear Power Plant operates Units 1 and 2, each with a capacity of 700 MWe, using natural uranium as fuel and heavy water as moderator and coolant. With both units in operation, the National Society „Nuclearelectrica” (SNN) accounts for approximately 20% of Romania’s total electricity production from dispatchable units.

Cernavoda Unit 1 was safely shut down and disconnected from the National Energy System on 28 July amid low Danube flows.

On Wednesday evening, the Ministry of Energy announced that the National Energy System has several resources available to cover the production shortfall resulting from the shutdown of Unit 2, including wind power generation, the Rovinari 4 power unit and hydropower generation.

At the same time, the National Energy System has a high cross-border capacity of approximately 4,000 MW, allowing for electricity imports. All transmission system operators in Europe are aware of the regional energy crisis and are coordinating to ensure security of electricity supply for all energy systems affected by the weather conditions, the relevant Ministry added.

Under these circumstances, the Ministry of Energy reiterated its call for responsible consumption, particularly between 19:00 and 23:00, to reduce pressure on the system during peak hours.

According to real-time data displayed by Transelectrica, at 8:11am on Thursday, electricity consumption stood at 5,800 MW, while production was 5,860 MW. Hydropower generation accounted for 28% of the total, hydrocarbon-based generation for 22% and nuclear power for 10.3%. AGERPRES

Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, spune că situația critică de pe Dunăre este rezultatul întârzierii unor lucrări care ar fi trebuit realizate în ultimii ani. Ea afirmă că lucrările de la brațul Bala, afalte în responabilitatea Ministerului Transporturilor, aveau încă din 2024 autorizațiile și finanțarea necesare.

„Ce vedem acum pe Dunăre este eșecul ultimilor 2-3 ani de la Ministerul Transporturilor. Nu a fost făcută o lucrare esențială, care ar fi trebuit să rezolve problema pe termen lung”, a spus Buzoianu, în podcastul „Istori-Știri” al lui Lucian Mîndruță.

Ministrul a precizat că proiectul pentru brațul Bala avea autorizații și acord de mediu, iar banii necesari fuseseră aprobați deja printr-o hotărâre de Guvern.

„Lucrările mari de la brațul Bala ar fi trebuit să fie făcute. Aveau deja autorizațiile de mediu, acordul de mediu și hotărârea de Guvern prin care erau alocați banii, încă din 2024. Dacă s-ar fi făcut acele lucrări, astăzi eram într-un cu totul alt scenariu”, a afirmat Diana Buzoianu.

Citește și: A început oficial deconectarea Centralei de la Cernavodă de la Sistemul Energetic Național. De unde va face România rost de energia necesară până la repunerea în funcțiune a centralei

Diana Buzoianu a precizat că, odată cu scăderea debitului Dunării la valori foarte mici, experții Admninistrației Naționale „Apele Române” (ANAR) au fost solicitați să propună măsuri pentru menținerea apei pe traseul către Centrala de la Cernavodă. Intervențiile au fost realizate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) și Armată, pe baza propunerilor venite de la ANAR.

„Aceste măsuri au reușit să salveze aproximativ șapte zile față de estimarea inițială privind oprirea centralei de la Cernavodă”, a declarat Buzoianu.

Aceasta a explicat și de ce intervenția cu barje nu a putut rezolva pe termen lung. Apa reorientată trebuie să parcurgă un traseu de aproximativ 60 de kilometri spre Cernavodă, unde există dune care pot opri sau modifica direcția curenților.

„Sunt 60 de kilometri pe traseul apei care ar fi trebuit să ducă apa de unde am reorientat-o noi mai aproape de Cernavodă. Pe acele zone sunt dâmburi, sunt dune care pot opri sau pot reorienta apa cu anumiți curenți”, a spus ministrul.

Buzoianu a precizat că AFDJ trebuie să facă lucrări de dragare în zonă și că intervențiile din ultimele zile au reprezentat doar măsuri pentru o situație de criză.

„Am reușit, cu o fracțiune din costul pe care l-ar fi presupus oprirea Centralei de la Cernavodă încă de joia trecută, să câștigăm șapte zile. Asta se poate face într-o situație de criză pentru care nu au fost făcute pregătirile necesare în ultimii ani”, a spus ea.

„Nu mai trebuie să stea la sertar proiecte la Ministerul Transporturilor ani de zile, ca în situații de criză să ne întrebăm de ce nu putem să facem același lucru pe care l-ar face o soluție de un miliard”, a afirmat ministrul, criticând întârzierea proiectelor deja aprobate.

„Problemele de mediu sunt niște probleme foarte mari, care nu se pot rezolva în momentul în care apare criza. Ele sunt, la nivel de politică publică, niște probleme care se pot rezolva în ani de zile. Avem aceeași problemă și cu inundațiile”, a declarat Diana Buzoianu.

Citește și: Bușoi: ”Strict din oprirea Cernavodă 2 nu vom ajunge în situaţia de blackout”

Diana Buzoianu: „Resursa limitată de apă pe care o avem trebuie să fie gestionată cu cap”

Potrivit acesteia, România nu a asigurat, în ultimele trei decenii și jumătate, finanțarea necesară pentru infrastructura de protecție împotriva inundațiilor.

„De la an la an vedem comunități care sunt inundate. Noi, în ultimii 35 de ani, nu am alocat banii necesari pentru baraje, pentru diguri, pentru poldere. Și ne mirăm de ce nu putem realiza într-un an sau doi infrastructură critică pentru care sunt necesari uneori șase sau chiar zece ani”, a spus ministrul.

Întrebată despre criticile potrivit cărora măsurile de protecție a mediului ar împiedica unele investiții, Diana Buzoianu a spus că România a devenit tot mai polarizată.

„România a ajuns să fie din ce în ce mai polarizată și este din ce în ce mai puțin loc pentru știință, pentru argumente bazate pe date și cifre. Discursurile au devenit ultrapopuliste”, a declarat ministrul.

Buzoianu susține însă că protejarea mediului și realizarea investițiilor pot merge împreună.

„România poate să aibă și măsuri de mediu, astfel încât să nu ne mai uităm cum seacă râuri întregi, comunități întregi rămân fără apă, agricultorii nu mai au apă în sudul României pentru a-și dezvolta recoltele și, în același timp, putem să avem și investiții”, a declarat ministrul.

Ea a avertizat că România se numără printre statele europene care vor resimți cel mai acut efectele schimbărilor climatice.

„Resursa limitată de apă pe care o avem trebuie să fie gestionată cu cap. Ne pregătim să mergem înainte cu investiții care nu țin cont de această realitate sau facem acele investiții și ne asigurăm că următoarele generații vor trăi într-o țară în care apa nu va fi un lux?”, a spus Diana Buzoianu.

Începând de astăzi, 13 august, Lidl introduce în magazine un produs ce nu trebuie să lipsească din bucătărie: un espressor manual Silvercrest, cu un design retro și cu culoare inedită de verde-mentă.

Citește și: Lidl, retailerul cu aceleași prețuri ca în 2025 la peste 360 de produse. Cât costă alimentele de bază

Aparatul este destinat preparării cafelei din cafea măcinată și are o putere de 1.100 W, în timp ce pompa poate ajunge la o presiune de 15 bari. Espressorul are un rezervor detașabil de apă, cu o capacitate de un litru, dar și o duză 2 în 1, care poate fi folosită atât pentru spumarea laptelui, cât și pentru obținerea apei fierbinți.

Espressorul Silvercrest, disponibil la Lidl. Cât costă

În cutie sunt incluse două site din inox, iar setul mai conține și o lingură de măsurare care poate fi folosită și pentru presarea cafelei.

Un alt element al aparatului este indicatorul analogic de temperatură, amplasat în partea centrală a panoului frontal. Espressorul vine și cu un cablu de alimentare de un metru.

Noul espressor Silvercrest are un preț recomandat de 329 de lei, însă clienții care folosesc aplicația Lidl Plus îl pot cumpăra la un preț promoțional de 289 de lei, ceea ce înseamnă o reducere de 12%.

Espressorul beneficiază de o garanție de trei ani și poate fi cumpărat din magazine în limita stocului disponibil.

Citește și: Schimbare în magazinele Lidl UK. Clienții vor primi gratuit alimentele care nu se vând

Incendiu devastator lângă Constanța. Pompierii au intervenit de urgență miercuri seară după ce depozitul de uleiuri situat la ieșirea din localitatea Lumina spre Năvodari a luat foc. Flăcările au cuprins o suprafață de 5.000 de metri pătrați.

Incendiu devastator lângă Constanța. Pompierii au intervenit de urgență

La fața locului pompierii cu 8 mașini de stingere, o autoplatformă, un CBRN și un SMURD. În sprijinul pompierilor constănțeni au intervenit și pompierii din Tulcea cu încă 2 mașini de stingere.

Potrivit ISU Constanța, flăcările au fost stinse abia joi dimineață, în jurul orei 7.04.

”A ars un depozit în care se aflau materiale plastice, uleiuri şi materiale inflamabile pe o suprafaţă de aproximativ 5.000 mp. A fost cuprins de flăcări si acoperişul unei case care a ars pe o suprafaţă de 100 mp”, au transmis reprezentanții ISU Constanţa.

Din cauza fumului gros, autoritățile au emis un mesaj RO-Alert.

Pompierii lucrează în continuare pentru înlăturarea efectelor negative ale incendiului şi urmează să stabilească de la ce a pornit.

Citește și Incendiu la o hală de producție pentru piese auto din Oradea. 80 de angajați s-au autoevacuat

Italia și Elveția au ajuns la un acord neobișnuit pentru a limita efectele secetei severe din nordul Italiei. Apa din Lacul Lugano va fi transferată temporar către Lacul Maggiore, prin râul Tresa, transmite publicația Il Post, potrivit Mediafax.

Măsură neobișnuită luată de autoritățile italiene și elvețiene

Măsura vine după ce nivelul Lacului Maggiore a coborât la valori apropiate de minimele istorice. La începutul acestei săptămâni, nivelul era de aproximativ 192,5 metri deasupra nivelului mării, față de o medie de 193,6 metri, arată Il Post.

Acordul permite creșterea debitului râului Tresa, care face legătura între cele două lacuri. De marți, cantitatea de apă eliberată la Ponte Tresa, în Elveția, a fost majorată de la 3 la 8 metri cubi pe secundă. Transferul suplimentar este programat pentru nouă zile, după care autoritățile italiene și elvețiene vor reevalua situația.

Râul Tresa pornește din Lacul Lugano și ajunge în Lacul Maggiore în apropiere de Luino, în provincia italiană Varese. Apa din Lacul Maggiore ajunge apoi în râul Ticino, care alimentează mai departe bazinul râului Po.

Seceta pune presiune pe agricultura din nordul Italiei

Miza nu este doar nivelul lacului. Seceta afectează puternic agricultura din nordul Italiei, inclusiv una dintre cele mai importante regiuni europene pentru cultivarea orezului. Reuters relata recent că bazinul fluviului Po se confruntă cu o secetă severă, iar Lacul Maggiore a fost încadrat în categoria de secetă extremă.

Scăderea nivelului apei a început deja să producă efecte concrete. Unele pontoane și trasee pentru navele de pasageri de pe Lacul Maggiore au fost suspendate, iar greutatea maximă admisă pentru anumite feriboturi a fost redusă. Situația este legată de perioada neobișnuit de caldă și uscată din Europa. În iulie, presa elvețiană relata că nivelul Lacului Maggiore coborâse sub 192,5 metri, cu aproximativ un metru sub media obișnuită.

Problemele sunt deosebit de importante pentru agricultura din Valea Padului. Italia este cel mai mare producător de orez din Europa, iar peste 80% din suprafața cultivată se află în provinciile din nord. Reuters relata că fermierii au ajuns să alterneze zonele irigate pentru a putea salva o parte din recolte.

Soluția este doar una temporară

Transferul de apă din Lacul Lugano nu rezolvă problema secetei, ci oferă o soluție de urgență pentru perioada actuală. Cele două țări au deja mecanisme comune pentru gestionarea nivelului Lacului Maggiore, iar cooperarea transfrontalieră este esențială deoarece apa circulă între bazine și continuă spre râul Po.

În acest an, autoritățile italiene au încercat deja să maximizeze rezervele disponibile. Un acord adoptat în primăvară a permis creșterea temporară a nivelului Lacului Maggiore pentru a asigura aproximativ 20 de milioane de metri cubi suplimentari pentru agricultura din Lombardia.

Noua intervenție arată însă cât de rapid au ajuns să fie exploatate rezervele de apă din regiune. În condițiile în care seceta continuă, autoritățile trebuie să găsească soluții pentru a împărți aceeași resursă între agricultură, transport, ecosisteme și consumul populației.