Scena politică din județul Argeș s-a transformat într-un adevărat câmp de luptă virtual și administrativ. Ultimul an a adus în prim-plan confruntări acide pe rețelele de socializare, replici tăioase în presă și scandaluri de imagine care au polarizat comunitatea locală. Activitatea liderilor argeșeni este privită prin lupe diametral opuse: pe de o parte susținători înfocați din ce în ce mai puțini, pe de altă parte un val constant de critici dure de la majoritatea argeșenior. Acestia din urmă sunt cei mai muți și domină peisajul fiind revoltați de halul în care a ajuns județul.

Redactorii PROFIT au realizat barometrul celor mai huliți și contestați politicieni din județul Argeș în acest an. Topul a fost elaborat pe baza unor date certe, obținute în urma contorizării a mii de comentarii și reacții din mediul online, precum și prin analiza a sute de articole de presă din ultimele luni.

Pentru o acuratețe maximă, acestor date li s-au adăugat și informațiile colectate cu ajutorul inteligenței artificiale, care a analizat și extras postările și interacțiunile de pe cele mai importante trei rețele de socializare în care apăreau politicieni argeșeni aspru criticați de cetățeni.

Clasamentul final al celor mai huliți politicieni argeșeni

1. Ion Mînzînă (Președintele Consiliului Județean Argeș și lider al PSD Argeș)
   • Se află în fruntea acestui clasament nedorit, înregistrând cel mai mare volum de comentarii negative, reacții critice și atacuri directe pe rețelele de socializare.
2. Adrian Bughiu (Vicepreședintele Consiliului Județean Argeș)
   • Ocupă poziția a doua, adunând la rândul său un val substanțial de valuri de contestări și reacții vehemente în mediul online.
3. Alina Gorghiu (Deputat și președinte PNL Argeș)
   • Se clasează pe locul al treilea în topul antipatiei publice exprimate pe rețelele de socializare și în spațiul mediatic local.

Ion Mînzînă: Comunicare fără filtru, scandaluri audio și doleanțele infrastructurii

Președintele Consiliului Județean și liderul PSD Argeș, Ion Mînzînă, este recunoscut pentru stilul său incisiv și comunicarea directă. Acest stil temperamental i-a adus însă și unele dintre cele mai aprinse polemici din ultimul timp. A fost de asemenea exclus din zona Bisericii după grave derapaje si și-a renumele de MARTALOG sau CAP de PORC.

• Schimbul de replici pe Facebook: Unul dintre cele mai tensionate episoade a avut loc în secțiunea de comentarii a unei postări online, unde disputele verbale cu un consilier local PNL au escaladat rapid. Utilizarea unor termeni duri de către șeful CJ a declanșat un val de indignare în mediul virtual, culminând cu o scrisoare deschisă de protest din partea opoziției.
• Înregistrările din spațiul public: Tensiunile s-au accentuat odată cu apariția în presă a unor înregistrări audio în care Ion Mînzînă folosea un limbaj dur la adresa jurnaliștilor, caz ce a reaprins dezbaterea privind limita dintre comunicarea politică și etica publică.
• Valul de critici din comunitate: Dincolo de ieșirile discursive, paginile de comunicare ale politicianului sunt transformate frecvent de cetățeni într-un spațiu de protest. Argeșenii își exprimă nemulțumirile privind starea drumurilor județene și acuză o gestionare deficitară a domeniului cultural, semnalând declinul unor instituții de tradiție din județ.

Adrian Bughiu: Războiul cifrelor din turism și disputele de imagine

Vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Adrian Bughiu, s-a aflat în centrul unor dezbateri aprinse legate de gestionarea promovării județului și a proiectelor turistice.

• Polemica datelor statistice: Contrazicerile publice pe tema dinamicii turismului local – purtate în special în replică cu subprefectul Dragoș Predescu – au atras sute de reacții împărțite. Discuțiile au pus sub semnul întrebării relevanța strategiilor oficiale de promovare.
• Scandalu-rile din presa locală: Proiectele de imagine, inclusiv cele derulate prin Organizația de Management al Destinației „Regatul Argeșului”, au făcut obiectul unor articole de presă intens distribuite pe rețelele sociale, aducând critici suplimentare privind eficiența utilizării resurselor publicitare.
• Discrepanta din teren: Internauții și locuitorii din zona de nord a județului taxează frecvent contrastul dintre rapoartele triumfaliste privind potențialul turistic și realitatea infrastructurii, considerând că promisiunile administrative sunt departe de nevoile reale ale regiunii.

Alina Gorghiu: Manevre juridice interne și bătălia pe crizele locale

Figură marcantă a politicii naționale și președintă a PNL Argeș, Alina Gorghiu atrage un volum uriaș de atenție la fiecare mișcare pe care o face în filiala județeană.

• Bătăliile juridice intra-partid: Decizia de a ataca în instanță hotărârile conducerii centrale PNL privitoare la șefia organizației județene a creat valuri în mediul online. Urmăritorii s-au divizat rapid între cei care au criticat instabilitatea din managementul partidului și cei care au salutat fermitatea demersului juridic.
• Ofensivele pe problemele comunității: Reacțiile și poziționările sale pe marginea unor crize locale majore – cum ar fi calitatea apei de la Curtea de Argeș sau deficiențele de la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) – au fost catalizatorul unor polemici dure între taberele PSD și PNL.
• Efectul din Social Media: Fiecare luare de poziție a deputatului generează rapid sute de comentarii. Comunitatea online rămâne puternic polarizată, împărțindu-se între mesaje de susținere și opinii critice la adresa deciziilor politice luate la nivel central și județean.

În 2013, în urma unei modificări a regulamentului rutier din Germania, a fost introdus indicatorul rutier 467, cunoscut drept „Umlenkungspfeil”, adică săgeată de deviere sau de redirecționare.

Mulți șoferi nu cunosc încă nici denumirea acestui indicator și, cu atât mai puțin, semnificația lui.

Săgeata portocalie indică o rută alternativă. Recomandarea nu este obligatorie, astfel că șoferii care aleg să nu o urmeze nu riscă nicio sancțiune legală.

Citește și: Indicatorul rutier care îi confuzează pe șoferi. Ce semnificație are

Indicatorul rutiere apare, de obicei, de-a lungul unor drumuri foarte aglomerate și indică rute alternative pe autostrăzi despre care se estimează că sunt mai puțin circulate.

Alegerea unei astfel de rute poate economisi mult timp atunci când pe traseul principal există un ambuteiaj sau traficul se desfășoară cu dificultate.

Chiar dacă drumurile alternative pot fi, în unele cazuri, mai lungi cu câțiva kilometri, acestea pot permite ajungerea mai rapidă la destinație deoarece traficul se desfășoară mai fluent.

Șoferii care aleg ruta alternativă vor întâlni, la un moment dat, un indicator cu aceeași săgeată portocalie, dar barată. Semnul de circulație înseamnă că ruta alternativă se încheie, iar conducătorii autor trebuie să revină pe traseul inițial.

Citește și: Ce înseamnă indicatorul rutier ”OD” și ce ai de făcut dacă îl întâlnești

Faptul că indicatorul este întâlnit relativ rar are un motiv simplu: este folosit doar în regiunile cu o rețea densă de autostrăzi.

În regiunea Ruhr, de exemplu, unde există numeroase autostrăzi, indicatorul este o apariție obișnuită.

Burg-Hostel din Sighișoara făcea parte din rețeaua internațională Hostelling International, funcționând ca structură a economiei sociale, cu prețuri accesibile.

Anunțul închiderii a fost făcut joi, 13 august, de către Volker Reiter, președintele Centrului Educațional Interetnic pentru Tineret Sighișoara (IBZ). Conform acestuia, majorarea chiriei a făcut imposibilă continuarea activității în forma în care Burg-Hostel a funcționat timp de un sfert de secol.

„Porțile Burg-Hostelului se închid (…). Nu este un rămas-bun pe care ni l-am dorit. Chiria solicitată pentru continuarea activității ajungea la aproape nouă ori valoarea chiriei anterioare. O asemenea creștere nu putea fi absorbită de o structură a economiei sociale și nici transferată pur și simplu asupra oaspeților prin tarife comerciale, fără să renunțăm tocmai la valorile și la misiunea pentru care exista Burg-Hostel. În aceste condiții, continuarea activității nu mai era posibilă.”, a transmis Volker Reiter.

Citește și:  Se închide unul dintre aeroporturile de pe care zboară mii de români. Cât timp vor fi suspendate zborurile

„Mulți au venit ca oaspeți și au plecat ca prieteni. Amintirile, prieteniile și convingerile care au prins rădăcini între aceste ziduri rămân”, a mai spus președintele Centrului Educațional Interetnic pentru Tineret Sighișoara (IBZ).

Hostelul a fost deschis în 2001, într-o perioadă încare clădirile se aflau într-o stare avansată de degradare. Imobilele au fost restaurate prin lucrări ample, iar suprafața utilă a fost mărită cu aproximativ 50%.

Ulterior, în jurul hostelului s-a dezvoltat Centrul Educaționale Interetnic pentru Tineret Sighișoara, care a derulat proiecte europene și internaționale și a contribuit la dezvoltarea sistemului de hosteluri pentru tineret din România.

„Burg-Hostel nu a fost niciodată doar un loc de cazare. În centrul activității noastre s-a aflat spiritul mișcării hostelurilor pentru tineret.”, a precizat Volker Reiter.

Ideea din spatele hostelului a fost aceea de a permite oamenilor cu posibilități financiare reduse să călătorească și de a crea contexte în care persoane cu origini și experiențe diferite să se întâlnească. Acest principiu a stat și la baza modului în care au fost stabilite tarifele și organizată activitatea.

„Atunci când oamenii se întâlnesc, vorbesc unii cu alții și ajung să se cunoască, prejudecățile pot fi depășite. Astfel se nasc respectul reciproc, înțelegerea și, în cele din urmă, pacea”.

Reiter a menționat și faptul că deschiderea, solidaritatea și diversitatea au fost principii aplicate în activitatea de zi cu zi, nu doar concepte promovate de hostel.

Închiderea Burg-Hostelului are loc cu doar câteva zile înainte de debutul celei de-a XXXII-a ediție a Festivalului Intercultural ProEtnica, care se desfășoară între 26 și 30 august.

Citește și:  Concedieri masive în industria auto. O nouă fabrică se închide în România, câţi oameni sunt daţi afară în 7 zile

În 2007, drama ”4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” a cineastului român Cristian Mungiu triumfa la prestigiosul festival de film de la Cannes, obținând trofeul Palme d’Or.

În 2026, Mungiu a repetat performanța cu o altă poveste impresionantă: ”Fjord”, cu Sebastian Stan și actrița norvegiană Renate Reinsve în rolurile principale. Cei doi formează, în acest film, un cuplu conservator româno-norvegian a cărui viață se destramă după mutarea în orașul natal al soției, unde ajunge sub controlul autorităților locale din pricina copiilor. Povestea se bazează pe cazul real al familiei Bodnariu, în care cei mici au fost luați cu forța de autoritățile norvegiene pentru protecția copilului, scrie publicația americană Variety.

Tot cei de la Variety au aflat, de la distribuitorul peliculei, că aceasta îndeplinește cerințele de eligibilitate pentru intrarea în cursa Oscarului care va fi acordat celui mai bun film străin în 2027.

Astfel, compania Neon, care va distribui ”Fjord” în cinematografe, a confirmat că noul film al lui Mungiu respectă criteriile Academiei Americane de Film pentru filmele în limbi străine. Producția conține dialoguri în engleză, română, norvegiană și suedeză și îndeplinește cerința ca mai mult de 50 la sută dintre replici să fie într-o altă limbă decât engleza, cu subtitrări în engleză precise și lizibile. Asta după ce au existat, în rândul criticilor și al publicului care au văzut filmul la Cannes, unele incertitudini și speculații privind procentul de limba engleză vorbită.

Citește și Se schimbă regulile la Eurovision! Ce se va întâmpla din 2027

Eligibilitatea peliculei ”Fjord” pentru cursa Oscarului decernat celui mai bun film străin vine și datorită unei schimbări semnificative a regulilor impuse de Academia Americană de Film. Pentru a concura la această categorie, filmele nu mai trebuie să fie selectate de comitetul oficial de înscriere al unei țări. În schimb, un titlu care nu este în limba engleză se poate califica câștigând un premiu mare la unul dintre cele șase festivaluri ”aprobate” de organizatorii Oscarurilor: Ursul de Aur la Berlin, Premiul pentru Cel mai bun film la Busan, Palme d’Or la Cannes, Marele Premiu al Juriului World Cinema la Sundance, Premiul Platform la Toronto sau Leul de Aur la Veneția, mai arată publicația americană.

Datorită premiului Palme d’Or câștigat la Cannes 2026, ”Fjord” a trecut automat acest ”prag”, scăpând de incertitudinea proceselor de selecție ale comitetelor naționale, deși poate fi în continuare selectat pentru Oscar și pe această cale. Filmul ar putea fi ales în cele din urmă de România sau Norvegia și ar trebui să îndeplinească orice condiții suplimentare pentru a fi selecția oficială a Oscarurilor, scriu tot cei de la Variety.

Guy Lodge, criticul șef de film al publicației americane, a spus despre ”Fjord” că este o ”dramă nouă superbă, plină de ordine sistemică și dezordine individuală, care privește apele întinse și peisajele montane monocrome ale regiunii cu un ochi placid și apreciativ”. ”Natura umană, concentrată, examinată și înăbușită în mijlocul acestei splendori, este cea care declanșează alarma”, a mai scris Lodge.

”Fjord” va avea premiera în cinematografe la octombrie.

Cristian Mungiu (58 de ani) este considerat unul dintre cei mai valoroși cineaști români ai ultimelor decenii, cu multe filme apreciate deopotrivă de critici și de public.

A mai realizat, printre altele, ”După dealuri” și ”Bacalaureat”, ambele premiate tot la Cannes, și producția în două părți ”Amintiri din Epoca de Aur”, realizată în colaborare cu alți cineaști români, în care sunt ecranizate, cu mult umor, legende urbane din România comunistă.

(sursa foto: Facebook)

Citește și Ce salariu va încasa Cătălin Măruță pentru prezentarea emisiunii „Furnicuțele” de la Antena 1

Sindicaliștii de la CNS Cartel ALFA  nu sunt de acord cu transformarea sistemului public de asigurări de sănătate într-o piaţă pentru operatori privaţi.

Cartel Alfa: ”Nu avem nevoie să să transformăm sănătatea într-o afacere”

Sindicaliștii spun că într-o perioadă în care sistemul public de sănătate este deja supus unei presiuni uriaşe, prioritatea trebuie să fie consolidarea şi finanţarea corespunzătoare a serviciului public, nu fragmentarea mecanismului de asigurări.

„Nu avem nevoie să transformăm sănătatea într-o afacere. Avem nevoie de un sistem public puternic, finanţat corespunzător, cu personal suficient şi condiţii decente pentru pacienţi şi angajaţi. (…) Sănătatea cetăţenilor nu poate deveni sursă de profit. Banii publici trebuie să rămână pentru serviciul public.

Într-o perioadă în care sistemul public de sănătate este deja supus unei presiuni uriaşe, prioritatea trebuie să fie consolidarea şi finanţarea corespunzătoare a serviciului public, nu fragmentarea mecanismului de asigurări şi direcţionarea fondurilor colectate din contribuţiile oamenilor către noi intermediari privaţi. Sănătatea nu este o piaţă oarecere, ci un serviciu public de utilitate esenţială, iar accesul la servicii medicale trebuie să fie garantat tuturor, indiferent de venit, conform prevederilor constituţionale”, afirmă reprezentanţii Cartel Alfa într-un comunicat de presă.

Liderii de sindicat spun că în urma pandemiei de coronavirus s-a demonstrat cu claritate” diferenţa dintre „rolul sistemului public şi logica unui sistem orientat către profit”.

Citește și Șeful CNAS, avertisment cu privire la viitorul Fondului Național de Asigurări de Sănătate: „Se va prăbuși în scurt timp. Patru, cinci ani”

”Într-o situaţie de criză sanitară, sistemul public a fost cel care a trebuit să funcţioneze în regim de urgenţă, să preia presiunea asupra întregii societăţi şi să asigure accesul la servicii medicale chiar şi atunci când costurile, riscurile şi complexitatea intervenţiilor au crescut exponenţial. În situaţii de criză, societatea are nevoie de un sistem public de sănătate care să asigure accesul la servicii medicale pentru toţi cetăţenii, indiferent de veniturile acestora”, spun liderii de sindicat.

De aceea, adaugă aceştia, orice reformă a sănătăţii trebuie să pornească de la  consolidarea capacităţii sistemului public de a răspunde inclusiv situaţiilor de urgenţă şi crizelor sanitare, nu de la ideea că banii colectaţi obligatoriu de la cetăţeni trebuie împărţiţi între cât mai mulţi operatori.

”Nu este nevoie să desfiinţăm sau să fragmentăm mecanismul public pentru ca piaţa privată să ofere servicii suplimentare.Aceasta faramitarenu conduce decat la cresterea cheltuielilor administrative si de risc, conform celor mai elementare principii din asigurari. Ceea ce trebuie protejat este tocmai delimitarea clară dintre sistemul public, finanţat prin contribuţii obligatorii şi construit pe principiul solidarităţii, şi serviciile private, care pot exista complementar acestuia.

Cartel Alfa consideră că problema reală a sistemului sanitar nu este existenţa unui singur asigurător public, ci modul în care sunt administraţi şi utilizaţi banii din sănătate, subfinanţarea cronică a sistemului public, lipsa personalului şi condiţiile în care sunt obligaţi să lucreze angajaţii din sănătate. Potrivit aceleiaşi surse, contribuţiile pentru sănătate sunt bani publici proveniţi din munca şi veniturile cetăţenilor, iar aceşti bani „trebuie să aibă ca prioritate sănătatea populaţiei şi consolidarea infrastructurii medicale publice, nu crearea unor noi oportunităţi de business.

Nu avem nevoie să transformăm sănătatea într-o afacere. Avem nevoie de un sistem public puternic, finanţat corespunzător, cu personal suficient şi condiţii decente pentru pacienţi şi angajaţi.

Sănătatea cetăţenilor nu poate deveni sursă de profit. Banii publici trebuie să rămână pentru serviciul public”, punctează sindicaliştii.

CNS Cartel ALFA cere celor aflați la putere să nu trateze reforma sistemului de sănătate ca pe o oportunitate de extindere a pieţei private pe seama fondurilor publice.

Citește și Anunțul momentului de la CNAS. Cum poți avea acces la documente medicale, biletele de trimitere şi reţete

Tren cu peste 300 de călători, atacat de o dronă rusească în Ucraina. Niciun pasager nu a fost rănit, însă mecanicul locomotivei și ajutorul său nu au mai avut nicio șansă.

Tren cu pasageri, atacat de o dronă rusească

Potrivit primelor informații, se primise o alertă de amenințare, iar trenul se pregătea să intre în gară pentru a evacua de urgență călătorii. În imaginile apărute pe rețelele de socializare se vede cum locomotiva a fost cuprinsă de flăcări în urma atacului.

”Conform primelor informaţii disponibile, acest atac nu a lăsat nicio şansă echipajului locomotivei noastre-mecanicul şi asistentul său. Este vorba de un act terorist îngrozitor, comis zilnic, şi de un atac ţintit împotriva civililor.

Manevra bruscă a dronei Shahed s-a petrecut în câteva minute, iar echipajul locomotivei nu a avut timp suficient să oprească complet trenul şi să se evacueze.

Cei 340 de pasageri şi personalul de bord au fost evacuaţi într-un loc sigur. Niciunul dintre ei nu a fost rănit”, a declarat Oleksandr Perţovski, directorul Căilor Ferate Naţionale din Ucraina, potrivit news.ro. 

Citește și Dronă descoperită de turiști în mare, la Costinești: „Ia uitați cât de bine se vede la mine. Foarte bine se vede. Dronă e”. Plaja a fost evacuată

Potrivit directorului Căilor Ferate din Ucraina, trenul ar fi fost lovit de o dronă „Shahed” echipată cu un motor cu reacţie.

Reamintim că în ultimele luni, Moscova a intensificat utilizarea acestei variante de dronă de atac de concepţie iraniană, mai greu de interceptat decât modelele cu motor cu piston folosite pe scară largă împotriva Ucrainei începând din 2022.

La sfârşitul lunii ianuarie, un atac rus asupra unui tren de pasageri din regiunea Harkov, în nord-estul Ucrainei, a provocat cel puţin cinci decese. Ca reacţie, directorul companiei feroviare ucrainene a acuzat Moscova că încearcă să „izoleze anumite regiuni” de restul ţării, în timp ce atacurile asupra infrastructurii feroviare din apropierea liniei frontului s-au intensificat în estul Ucrainei.

Citește și Alertă de securitate la granița României cu Bulgaria. O dronă a intrat în spațiul aerian bulgar și a explodat