Tily Niculae critică indiferența societății după ce vestea morții Victoriei Ionescu a șocat opinia publică și mediul artistic. Tânăra de 22 de ani, absolventă a UNATC și fiică a lui Cazimir Ionescu, a fost răpusă de o suferință tăcută. Impresionată de dramă, actrița subliniază că pierderea unui astfel de talent promițător trebuie să fie un avertisment colectiv care să ne învețe compasiunea.

Citește și: Cum se înțelege Tily Niculae cu fostul soț, la jumătate de an de la divorț: „Sunt împăcată și asumată cu o decizie pe care mi-am dorit-o”

Tily Niculae: „Vorbiți, măi oameni buni! Învățați să comunicați”

„O veste despre un om… tânăr, care și-a pierdut viața prin s….d ar trebui să fie mai mult decât o știre pe care o citim pe Facebook și apoi trecem mai departe. Ar trebui să fie un semnal de alarmă. Avea toată viața înainte. Și totuși, într-un moment în care suferința a devenit probabil mai mare decât putea duce, nu a mai văzut o ieșire.

Depresia nu este o rușine. Nu este un moft. Nu este lipsă de voință. Și, mai ales, nu este ceva ce trebuie ascuns sub preș. Am învățat atât de bine să ne ascundem. Să purtăm măști. Să spunem „sunt bine’ din reflex și să schimbăm repede subiectul atunci când cineva ne întreabă cu adevărat: „Cum îți este sufletul?”.

Nu putem salva sau controla alegerile altui om și nu este corect să așezăm o asemenea povară pe umerii celor rămași. Dar putem fi mai atenți unii la alții. Agățați-vă de oamenii care vă întind o mână.

De cei care țin lanterna aprinsă pentru voi până când reușiți din nou să vedeți podul și capătul lui. Cereți ajutor. Nu vă izolați luni sau ani întregi. Săptămâna trecută, cineva mi-a spus că întâlnirea cu mine era prima ieșire cu o persoană după un an și jumătate.

Și i-a făcut atât de bine simplul fapt că a ieșit din izolare și a stat de vorbă cu cineva. Dar, mai ales, nu vă mai mințiți atunci când fiecare celulă din voi urlă: „Nu sunt bine”.

Iar când cineva vă oferă ajutor, încercați să-l primiți. Putem aprinde reflectorul. Putem ține lanterna. Putem rămâne lângă cineva. Dar ajutorul trebuie, la un moment dat, să poată ajunge și înăuntru.

Nu transformați fuga de realitate într-un mod de viață. Vorbiți, măi oameni buni! Învățați să comunicați. Faceți primul pas, oricât de mic. Nimic nu este așa de ‘negru, iar în realitate scenariile minții noastre nici nu se întâmplă. Uneori, primul pas nu rezolvă totul. Dar poate fi începutul drumului înapoi. Drum lin, V!”, a scris Tily Niculae pe Facebook.

Eugen Tomac este o variantă analizată de social-democrați. Europarlamentarul, care ocupă funcția de consilier onorific al președintelui, ar putea fi desemnat din nou să încerce formarea unui nou Guvern. Scenariul presupune formarea unui Executiv susținut de PSD, în care unul sau două portofolii importante, respectiv Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Apărării, ar reveni președintelui Nicușor Dan.

Eugen Tomac a mai primit un mandat de formare a Guvernului, însă și-a depus ulterior mandatul după ce a devenit evident că nu poate obține numărul necesar de voturi în Parlament. Situația politică este însă diferită în prezent, iar surse politice consideră că, de această dată, șansele sale de a forma un Executiv ar fi mai mari.

Sorin Grindeanu şi Alexandru Nazare, variante mai puţin probabile

Potrivit informațiilor citate de Adevărul, PSD ar urma să se prezinte la consultările de la Palatul Cotroceni cu Sorin Grindeanu drept propunere pentru funcția de premier. Social-democrații nu exclud însă o schimbare de strategie, partidul fiind deschis în privința persoanei care ar urma să ocupe funcția de la Palatul Victoria.

O altă variantă discutată în ultima perioadă este Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanțelor. În cazul acestuia ar putea apărea însă o dificultate de natură politică. Chiar dacă nu mai este oficial membru al PNL, pentru susținerea sa ca premier ar putea fi necesar un vot în structurile de conducere ale partidului. O asemenea procedură pare dificil de realizat în actualul context politic, în condițiile în care PNL a decis să nu refacă alianța cu PSD.

Citeşte şi: Anunțul lui Bolojan despre alegerile anticipate înainte de consultările de la Cotroceni: „Este singura formulă pe care Constituția noastră o prevede”

Nicuşor Dan vrea Guvern politic

Nicușor Dan a anunțat că întâlnirile cu formațiunile politice vor avea loc pe 1 septembrie 2026. Consultările ar putea fi atât formale, cât și informale, iar șeful statului nu a oferit până acum detalii concrete despre persoana pe care intenționează să o desemneze pentru funcția de prim-ministru.

Președintele a precizat însă că viitorul Executiv ar urma să fie unul politic. În opinia sa, este mai probabil ca ministerele să fie conduse de politicieni decât de tehnocrați.

Nicușor Dan a explicat și de ce, în perioada vacanței parlamentare, nu a făcut o nouă nominalizare pentru funcția de premier.

„După cele două nominalizări am realizat că nu există șanse de majoritate pe perioada vacanței parlamentare și atunci, inclusiv din perspectiva agențiilor de rating care urmau să vină să evalueze România, ar fi fost tare nefericit ca știrile din presa globală să fie al treilea guvern n-a fost învestit, al patrulea guvern n-a fost învestit în România”, a spus Nicușor Dan.

UDMR, posibil partener pentru viitorul Executiv

Un element important în acest scenariu îl reprezintă poziționarea UDMR. Voturile parlamentarilor Uniunii ar putea contribui decisiv la obținerea unei majorități pentru un Guvern condus de Eugen Tomac. Vicepremierul interimar Tanczos Barna a sugerat, într-o intervenție la B1 TV, că UDMR ar putea vota învestirea unui Guvern susținut de PSD. El nu a exclus nici posibilitatea ca formațiunea să intre în viitorul Executiv.

„Am spus de la bun început că la noi singura linie roșie este o excludere a unei colaborări cu AUR. Deci în orice variantă, nici un guvern minoritar care e susținut de AUR nu o să fie susținut de UDMR. În rest, încercăm și noi să fim un fel de catalizator, să încercăm să mediem, încercăm să venim cu variante alternative”, a declarat liderul UDMR.

Citeşte şi: Pronosticul lui Viorel Ponta despre viitorul premier. Pe cine va desemna Nicușor Dan. ”Nu turbați de ăștia: Radu Miruță care crește Dunărea cu doi centimetri și Oana Țoiu care luptă pe frontul de la Kiev”

Majoritatea parlamentară, principala problemă

Chiar și în cazul unei înțelegeri între mai multe formațiuni, aritmetica parlamentară rămâne principalul obstacol pentru instalarea unui nou Guvern.

PSD are 127 de parlamentari, UDMR are 31, iar grupul minorităților naționale numără 17 aleși. La acestea s-ar putea adăuga cei 18 parlamentari ai grupului Uniți pentru România, asociat lui Victor Ponta, precum și cei șapte parlamentari din grupul PACE. Un sprijin suplimentar ar putea fi asigurat de aproximativ 20 de „pucişti” liberali.

Într-o asemenea configurație, susținerea ar ajunge la aproximativ 220 de parlamentari, cu 13 voturi mai puțin decât cele 233 necesare pentru învestirea Guvernului.

Prin urmare, pentru ca un nou Executiv să treacă de votul Parlamentului, va fi nevoie în continuare de o poziționare favorabilă din partea unor parlamentari ai AUR, SOS și POT.

Există însă aparate care funcționează zilnic și care pot avea un impact semnificativ asupra consumului de curent şi, implicit, al facturii de electricitate. Printre acestea se numără frigiderul, aerul condiționat și boilerul electric.

Frigiderul funcționează fără oprire, iar aerul condiționat poate rămâne pornit ore întregi în zilele caniculare. Cu toate acestea, boilerul electric este, de regulă, aparatul care apasă cel mai greu pe factura de curent, potrivit unui ghid practic pentru reducerea consumului de energie.

În multe locuințe, boilerul electric poate fi unul dintre aparatele cu cel mai mare consum, mai ales atunci când este folosit intens. În anumite condiții, acesta poate adăuga peste 200 de lei la factura lunară și poate ajunge să consume mai mult decât frigiderul, televizorul și mașina de spălat împreună. Consumul diferă însă în funcție de anotimp. În timpul iernii, caloriferele electrice și aerotermele pot deveni principalii consumatori, în timp ce vara, aerul condiționat poate crește considerabil consumul de energie.

Cât consumă un boiler electric într-o lună

Un boiler electric obișnuit are o putere de aproximativ 1.500-2.000 de wați. Rezistența nu funcționează permanent, deoarece termostatul întrerupe încălzirea atunci când apa ajunge la temperatura setată. În cazul unei familii care consumă o cantitate importantă de apă caldă, boilerul poate funcționa efectiv aproximativ trei ore pe zi. La un aparat cu o putere de 2 kW, acest lucru înseamnă un consum de aproximativ 180 kWh într-o lună. La un tarif de 1,30 lei/kWh, energia consumată ar costa aproximativ 234 de lei pe lună.

Valoarea poate crește în cazul aparatelor mai vechi, instalate în spații reci sau setate la temperaturi ridicate. Depunerile de calcar de pe rezistență și pierderile de căldură ale rezervorului pot contribui, de asemenea, la creșterea consumului.

Citeşte şi: Cum montezi legal o cameră de supraveghere la casă. Ce trebuie să știi despre filmare și înregistrarea audio

Aerul condiționat poate adăuga aproape 200 de lei la factura lunară

În timpul verii, aerul condiționat poate deveni unul dintre cei mai mari consumatori de energie din locuință. Un aparat de 12.000 BTU poate consuma între aproximativ 800 și 1.200 de wați atunci când compresorul funcționează la intensitate ridicată. Modelele cu tehnologie inverter își reduc puterea după ce temperatura dorită este atinsă, ceea ce poate contribui la diminuarea consumului. Dacă este luat în calcul un consum mediu efectiv de 600 de wați și o utilizare de aproximativ opt ore pe zi, costul lunar ajunge la circa 187 de lei, la un tarif de 1,30 lei/kWh. Factura poate crește însă semnificativ dacă aparatul este setat la temperaturi foarte scăzute, dacă încăperea este expusă direct la soare sau dacă locuința este slab izolată.

De altfel, un raport publicat în 2026 de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene indică setarea temperaturii de răcire la peste 25 de grade Celsius printre măsurile care pot contribui la reducerea consumului de energie.

Citeşte şi: În ce monedă este mai avantajos să îți ții economiile. Comparația dintre depozitele în lei, euro și dolari

Frigiderul funcționează permanent, dar consumă mai puțin

Faţă de multe alte electrocasnice, frigiderul funcționează practic fără întrerupere. Cu toate acestea, consumul unui model modern este, de regulă, mult mai mic decât cel al unui boiler sau al unui aparat de aer condiționat folosit intens. Un frigider relativ nou poate avea un consum anual de aproximativ 180-300 kWh, ceea ce înseamnă între 15 și 25 kWh pe lună. La un tarif de 1,30 lei/kWh, costul estimativ ajunge la aproximativ 20-35 de lei pe lună.

Practic, deși frigiderul este conectat permanent la priză, acesta nu este neapărat aparatul care apasă cel mai mult pe factura de electricitate. În funcție de modul de utilizare și de sezon, boilerul electric, aerul condiționat sau aparatele de încălzire electrică pot avea un impact mult mai mare asupra consumului lunar.

Constatarea amiabilă poate fi încheiată atunci când conducătorii vehiculelor implicate într-un accident agreează să facă asta, au Asigurare de Răspundere Civilă Auto (RCA) valabilă și nu au rezultat victime, ci doar eventuale pagube materiale. Așadar, în cazul unui accident ușor, care să nu fie raportat Poliției.

Ce se întâmplă însă dacă sunt implicate un autoturism și o trotinetă electrică? Se poate încheia amiabilă într-o astfel de situație?

Înainte de răspunsuri, trebuie precizat că nu toate trotinetele electrice sunt obligate să aibă RCA. Aceasta este obligatorie în prezent pentru vehiculele ce depășesc 25 km/h prin construcție sau pentru cele cu masa proprie de peste 25 de kilograme.

Conform legii, în cazul unui accident dintre un autoturism și o trotinetă electrică, se poate face constatare amiabilă dacă vehiculul cu două roți face parte din categoria celor pentru care RCA e obligatoriu.

Dacă trotineta implicată în accident nu are RCA, dacă unul dintre cei implicați refuză amiabila sau dacă există suspiciunea că trotinetistul a fost rănit, atunci accidentul trebuie anunțat la Poliție.

În cazul în care ai fost implicat într-un astfel de eveniment rutier, iar cel de pe trotinetă fuge, trebuie să mergi la cea mai apropiată secție de Poliție. Acolo, raportezi cele întâmplate, oferind, pe cât posibil, cât mai multe informații despre cel care a părăsit locul accidentului.

Ulterior, dacă vrei sa fii despăgubit pentru eventualele daunele produse mașinii, trebuie să ceri oamenilor legii deschiderea unui dosar de distrugere, astfel încât aceștia să-l identifice pe trotinetist. Odată stabilit cine este acesta, următorul pas este să mergi în instanță, unde să ceri daune materiale, notează promotor.ro.

Citește și Urmărire ca-n filme în Bucureşti. Un puşti care mergea fără permis pe o motocicletă neînmatriculată, prins după ce a lovit o maşină de poliţie

În cazul în care accidentul se soldează cu vătămarea corporală a unei persoane, Poliția va deschide dosar de cercetare penală. Dacă cel de pe trotinetă pleacă fără încuviințarea autorităților de la locul evenimentului rutier, poate fi acuzat de fugă de la locul accidentului.

Pe de altă parte, dacă lovești cu mașina o persoană aflată pe trotinetă, care cade, se ridică și pleacă de la locul evenimentului rutier, nu se consideră fugă de la locul accidentului. Cel aflat pe trotinetă poate merge însă ulterior la spital sau la Poliție, ceea ce înseamnă că va fi deschis un dosar de cercetare penală pentru vătămare corporală din culpă. În acest caz, șoferul mașinii, indiferent dacă este vinovat sau nu pentru producerea accidentului va fi amendat și va rămâne fără permis dacă nu a raportat evenimentul rutier în maximum 24 de ore.

”Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancţiuni şi cu aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile neprezentarea la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat numai pagube materiale”, se arată în Legea circulației.

Așadar, dacă nu se face constatare amiabilă, accidentul trebuie raportat la Poliție, mai scrie sursa citată.

Citește și Scene incredibile pe șoselele din România: Doi copii transportați în portbagajul deschis și un bărbat urcat pe plafonul unui taxi. VIDEO

Oana Roman critică dur prețurile de pe litoral într-o nouă postare pe Instagram. Vedeta s-a declarat complet nemulțumită după ce a plătit 40 de lei pentru un espresso dublu și o apă plată.

„Am coborât să beau cafea la plajă. Dublu espresso și apă. 40 de lei. Vă jur că e mai scump decât pe Coasta de Azur. După ce că nu prea e lume, mai pun și prețurile acestea”, a declarat Oana Roman.

Citește și: Oana Roman a slăbit uluitor. Cum a ajuns să arate vedeta la 50 de ani. E în cea mai bună formă a ei / GALERIE FOTO

Oana Roman: „Mi se pare periculos să îți tai stomacul”

Fiica lui Petre Roman a reușit să dea jos kilogramele în plus, iar acum se mândrește pe rețele de socializare cu silueta sa. A ținut diferite diete, dar care nu au funcționat așa cum și-ar fi dorit ea, iar într-un final a găsit metodele care funcționează pentru ea.

„Eu o să vorbesc despre un subiect destul de controversat. Această modă din România a celor care își taie stomacul, toată lumea face operația asta, că au 10 sau 15 kilograme în plus. Mie mi se pare că este periculos. Am înțeles că slăbești peste noapte. Eu am fost acuzată că am făcut această operație ca să slăbesc. Totuși, eu am slăbit, și nu am terminat încă, într-un an și jumătate.

Dacă aș fi făcut această operație, rezultatele s-ar fi văzut într-o lună. Este această magie: ‘mamă, îmi tai stomacul, într-o lună am slăbit 30 de kilograme’. Eu cred că această intervenție se face în anumite condiții, dacă ai afecțiuni sau trebuie să slăbești un număr mare de kilograme”, a spus Oana Roman.

Comisia confirmă că WWF CEE a reclamat proiectul, dar nu confirmă că plângerea a blocat investiția. În plus, contrar afirmației lui Grindeanu, Bruxelles-ul spune că a primit o singură sesizare, nu două. Între timp, proiectul de 1,02 miliarde de lei, care ar trebui să redistribuie apa și să ridice nivelul Dunării la bifurcația Bala cu până la 1,20

Criza apei care a dus la oprirea reactoarelor de la Cernavodă readuce în prim-plan un proiect strategic aprobat încă din 2024, dar rămas neexecutat. Comisia Europeană confirmă că WWF Europa Centrală și de Est a reclamat la Bruxelles lucrările hidrotehnice de pe brațul Bala și că procedura este deschisă și astăzi. Răspunsul Comisiei nu confirmă însă acuzația lui Sorin Grindeanu potrivit căreia două ONG-uri ar fi blocat investiția. Bruxelles-ul spune că a primit o singură plângere, iar documentele oficiale arată că valoarea proiectului este de un miliard de lei, nu de euro, cum a afirmat liderul PSD.

Proiectul BALA II urmărește redistribuirea debitului dintre brațul Bala și Dunărea Veche, pe unde apa continuă spre Cernavodă. Lucrările ar trebui să ridice nivelul Dunării în zona bifurcației cu până la 1,20 metri, să îmbunătățească navigația și, în același timp, să păstreze o rută pentru migrația sturionilor.

Investiția a primit acord de mediu și a fost declarată de utilitate publică și interes național în septembrie 2024. La doi ani distanță, lucrările majore nu au fost executate, iar autoritățile încearcă acum să gestioneze debitele istorice de mici prin dragaje de urgență, barje, pompe și diguri provizorii, potrivit News.

Comisia Europeană confirmă plângerea depusă de WWF

WWF Europa Centrală și de Est a depus plângerea în iunie 2024, înainte ca Guvernul să aprobe indicatorii tehnico-economici ai investiției.

Sesizarea a ridicat întrebări referitoare la respectarea legislației europene de mediu, justificarea proiectului și analiza soluțiilor tehnice alese.

„În iunie 2024, WWF CEE a depus la Comisie o plângere privind proiectul planificat pe brațul Bala de pe Dunăre”, a transmis un reprezentant al Comisiei Europene, la solicitarea News.ro.

Comisia arată că nu se opune unei intervenții hidrotehnice, dar cere ca soluția aleasă să respecte legislația europeană și națională, să se bazeze pe o analiză solidă și să fie rezultatul unor consultări reale cu toate părțile interesate.

După evaluarea sesizării, Bruxelles-ul a facilitat un dialog între Autoritatea de Management pentru Programul Transport și organizația reclamantă.

Disputa nu a fost însă închisă nici după doi ani.

„Procedura de plângere rămâne deschisă până când se realizează progresul suficient în abordarea preocupărilor exprimate”, a precizat Comisia Europeană.

Corespondența purtată între părți nu a fost făcută publică, Bruxelles-ul invocând caracterul încă activ al procedurii.

Bruxelles-ul nu confirmă că WWF a blocat proiectul

Existența plângerii este confirmată oficial, însă răspunsul Comisiei nu arată că sesizarea a suspendat, anulat sau blocat juridic proiectul.

Comisia vorbește despre monitorizarea unui dialog și despre necesitatea soluționării problemelor de mediu. Nu indică existența unei decizii europene prin care România să fi fost obligată să oprească investiția.

Această diferență este esențială în disputa politică declanșată după oprirea centralei de la Cernavodă.

Pe 13 august, Sorin Grindeanu a acuzat Greenpeace și WWF că au atacat proiectul în instanță și au depus simultan plângeri la Comisia Europeană.

„Nu Ministerul Transporturilor a blocat această lucrare, ci fix ONG-urile de mediu”, a susținut liderul PSD, replicându-i ministrei Mediului, Diana Buzoianu.

Răspunsul primit de la Bruxelles contrazice o parte importantă a afirmației: Comisia spune că a primit o singură plângere, formulată de WWF CEE. Nu confirmă existența unei sesizări depuse de Greenpeace.

Cele două organizații au negat anterior că ar fi atacat proiectul în instanță. Greenpeace a susținut că nu a depus nici plângere la Comisie. În cazul WWF există însă o diferență între răspunsul filialei din România și acțiunea organizației regionale WWF CEE, aceasta din urmă fiind confirmată acum de Bruxelles.

Grindeanu a vorbit despre un miliard de euro. Proiectul costă un miliard de lei

O altă informație prezentată eronat în disputa politică privește valoarea investiției.

Sorin Grindeanu a afirmat că proiectul avea alocat „un miliard de euro din fonduri europene”. Datele oficiale arată însă că valoarea totală aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.079/2024 este de 1.020.762.000 de lei, inclusiv TVA. Dintre aceștia, aproximativ 841 de milioane de lei sunt destinați lucrărilor de construcții și montaj.

Prin urmare, este vorba despre un miliard de lei, echivalentul a aproximativ 200 de milioane de euro, nu despre un miliard de euro.

Mai există o nuanță importantă: hotărârea adoptată în septembrie 2024 a aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiției. Finanțarea urma să provină din Programul Transport 2021–2027 și de la bugetul de stat, în limitele sumelor aprobate anual.

Aprobarea indicatorilor și includerea proiectului într-un program cu finanțare europeană nu înseamnă automat că întreaga sumă se afla deja disponibilă pentru executarea lucrărilor.

Ce prevede proiectul BALA II

Denumirea oficială a investiției este „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre”.

Beneficiarul este Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, iar titularul proiectului este Ministerul Transporturilor.

Potrivit prezentării oficiale a proiectului, lucrările ar trebui să refacă vechea zonă de bifurcație, să modifice circulația apei și să redistribuie debitul între brațul Bala și Dunărea Veche.

Brațul Bala preia în prezent cea mai mare parte a apei în zona bifurcației. La debite foarte mici, pe traseul Dunării Vechi continuă o cantitate insuficientă pentru navigație și pentru alte utilizări ale apei în aval.

Soluția tehnică include restaurarea unui vechi braț cu o lungime de aproximativ 3,4 kilometri, ridicarea pragului de fund existent pe brațul Bala și lucrări de dragaj pe Dunărea Veche.

Împreună cu intervențiile realizate între 2011 și 2016, noile lucrări ar trebui să crească nivelul apei pe Dunăre, în zona bifurcației cu brațul Bala, cu până la 1,20 metri.

Proiectul nu urmărește doar devierea apei. Documentația prevede crearea unei rute alternative pentru navigație și menținerea posibilității de migrație a sturionilor în amonte și în aval.

Tocmai impactul asupra habitatelor și migrației sturionilor s-a aflat în centrul preocupărilor ridicate de organizațiile de mediu.

Ar fi împiedicat proiectul oprirea centralei de la Cernavodă?

Legătura dintre BALA II și centrala nucleară există, dar nu trebuie prezentată ca o certitudine tehnică.

Proiectul ar urma să trimită o parte mai mare din debit către Dunărea Veche, iar apa de pe acest traseu ajunge în aval, în zona Cernavodă. Din acest motiv, intervenția este relevantă pentru alimentarea prizei de răcire a centralei în perioadele cu debite foarte mici.

Obiectivul oficial al investiției este însă asigurarea navigației și protejarea mediului, nu alimentarea directă a centralei nucleare. Creșterea de până la 1,20 metri este estimată în zona bifurcației Bala, nu la priza de apă a centralei.

Nu există în documentele publice o garanție că finalizarea proiectului ar fi împiedicat oprirea reactoarelor în condițiile hidrologice extreme din august 2026.

Chiar și lucrările de urgență pregătite acum de Guvern sunt aplicate etapizat, deoarece autoritățile admit că dragarea, barjele și digurile de dirijare pot îmbunătăți circulația apei, fără să garanteze un debit suficient pentru funcționarea centralei.

Proiectul ar fi putut însă oferi sistemului o marjă suplimentară și ar fi redus dezechilibrul prin care brațul Bala preia cea mai mare parte a apei.

Diana Buzoianu acuză inacțiunea statului

Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a susținut că proiectul avea acord de mediu, indicatori aprobați și surse de finanțare identificate, dar a rămas nepus în aplicare de Ministerul Transporturilor.

„Dacă se făceau acele lucrări, astăzi eram într-un cu totul alt scenariu”, a afirmat aceasta, calificând situația drept un caz de iresponsabilitate administrativă.

Replica lui Sorin Grindeanu a transferat responsabilitatea către organizațiile de mediu. Răspunsul Comisiei Europene arată însă o situație mai complicată decât versiunea prezentată de oricare dintre părți.

WWF CEE a depus într-adevăr o plângere, iar procedura este încă deschisă. Dar Comisia nu afirmă că plângerea a blocat investiția. În același timp, autoritățile române nu au explicat de ce proiectul nu a avansat, ce etape au fost întârziate concret și ce condiții trebuie îndeplinite pentru închiderea dosarului european.

Nici WWF nu a prezentat public conținutul integral al preocupărilor transmise la Bruxelles și nu a răspuns solicitării News.ro privind actualul stadiu al disputei.

Proiectul, readus la viață abia după oprirea Cernavodă

După agravarea crizei de pe Dunăre și oprirea reactoarelor, Guvernul a readus proiectul BALA II în analiza unui comitet interministerial.

Autoritățile trebuie acum să stabilească dacă soluția tehnică poate fi actualizată, cum vor fi respectate cerințele de mediu, ce lucrări pot începe și din ce surse vor fi plătite.

Dosarul Bala nu oferă, deocamdată, un singur vinovat. Arată însă cum un proiect de interes național, cunoscut și aprobat de ani întregi, a rămas prins între inacțiunea administrației, disputa privind impactul asupra mediului și acuzațiile politice. metri, nu a fost executat.