Frații Andrew și Tristan Tate au aterizat la Moscova, unde au avut parte de o primire de zile mari. Potrivit publicației NEXTA, cei doi influenceri controversați au fost întâmpinați la aeroport după tradiția rusească de ospitalitate: au gustat din pâinea și sare și au urmărit un spectacol de dans oferit de artiști locali.

Plecarea în Rusia nu a fost o surpriză, deoarece Andrew Tate anunțase deja mutarea pe internet. Gestul lor a stârnit imediat un val de reacții dure în mediul online. Mulți urmăritori i-au criticat aspru pentru decizia de a vizita Moscova exact în perioada în care Rusia își intensifică atacurile asupra Ucrainei.

Cei doi frați au devenit celebri la nivel mondial datorită stilului de viață extravagant, plin de lux, dar și din cauza comentariilor extrem de dure și controversate la adresa femeilor, adunând milioane de fani și contestatari pe rețelele sociale.

Citește și: Doliu în distribuția serialului „Twin Peaks”! Un celebru actor a murit subit la doar 44 de ani: „Încă întrebări fără răspuns cu privire la circumstanțele morții sale”

Frații Tate, o istorie zbuciumată

Cei doi frați au mai multe dosare deschise pe numele lor atât în România, cât și în Marea Britanie, fiind suspectați de trafic de persoane și exploatare sexuală de minori.

Problemele lor cu legea de la noi au început încă din decembrie 2022, când procurorii DIICOT i-au pus sub acuzare într-un dosar greu, cu trafic de persoane, grup infracțional organizat și spălare de bani.

Mai nou, procurorii au extins acuzațiile pe numele lui Andrew Tate, adăugând pe listă și incitarea la ură și discriminare împotriva femeilor.

Deși frații Tate spun că sunt complet nevinovați și neagă totul, situația lor rămâne complicată. Cu toate acestea, ei au primit recent permisiunea judecătorilor să plece din România.

Andrew Tate has arrived in Russia

The controversial influencer was welcomed with honors at the airport.

Tate is known for his outspoken views on women and his massive online following.

He and his brother Tristan remain under investigation in Romania and the United Kingdom.… pic.twitter.com/WvmrlpIGK3

— NEXTA (@nexta_tv) June 2, 2026

Citește și: Șeful Armatei, audiat la DNA. Vlad Gheorghiță are calitatea de suspect într-un dosar penal: „Nu pot să nu observ caracterul cel puțin curios al momentului ales”

La scurt timp, generalul Gheorghiță Vlad a reacționat pe rețelele sociale susținându-și nevinovăția. Șeful Statului Major respinge acuzațiile care i se aduc și susține că nu a săvârșit nicio faptă de corupție. Totodată, Vlad insinuează faptul că ar exista o legătură între momentul ales pentru formularea acuzațiilor și „contextul deosebit de sensibil și complex la nivel național„.

„În contextul informațiilor care circulă cu privire la persoana subsemnatului, vă informez următoarele:

Resping categoric acuzațiile care mi-au fost aduse și afirm fără echivoc că nu am săvârșit nicio faptă de corupție și nu am avut nicio implicare, directă sau indirectă, în activități care ar putea constitui complicitate la asemenea fapte.

Voi avea încredere că adevărul va rezulta din analiza obiectivă a faptelor și a probelor, însă nu pot să nu observ caracterul cel puțin curios al momentului ales pentru formularea acestor acuzații, în condițiile în care dosarul este instrumentat de aproape un an, iar decizia de punere sub acuzare intervine tocmai acum, într-un context deosebit de sensibil și complex la nivel național.

Citeste si Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, despre cum acționează România dacă Rusia atacă Țările Baltice: „Articolul 5 se va aplica necondiționat”

Sub conducerea mea, Armata Română și-a consolidat rolul, capacitatea operațională și credibilitatea, devenind un reper de stabilitate și profesionalism în îndeplinirea misiunilor sale. Din această perspectivă, nu pot ignora faptul că afectarea imaginii conducerii instituției Statului Major al Apărării într-un asemenea moment produce efecte care depășesc persoana mea și riscă să afecteze încrederea publică într-o instituție esențială pentru apărarea țării și siguranța cetățenilor.

Întreaga mea activitate profesională și publică a fost guvernată de respectarea legii, a principiilor integrității, responsabilității și serviciului față de interesul public. Aceste valori mi-au călăuzit cariera până astăzi și vor continua să îmi ghideze conduita și în viitor.

Voi acorda întregul sprijin necesar organelor judiciare și mă voi pune la dispoziția acestora ori de câte ori va fi necesar pentru clarificarea completă a situației. În același timp, nu voi menaja niciun efort pentru apărarea adevărului, a reputației mele și, mai ales, a imaginii și credibilității instituției pe care o conduc.

În contextul complex și tensionat pe care îl traversăm, consider că protejarea încrederii publice în instituțiile fundamentale ale statului reprezintă o responsabilitate care trebuie exercitată cu maximă seriozitate și echilibru. Sunt convins că faptele și adevărul vor prevala„, afirmă generalul Vlad într-o postare pe Facebook.

Reamintim că generalul Gheorghiță Vlad s-a prezentat, marți dimineața, la DNA pentru audieri. La intrarea în sediu, acesta a firmat că nu știe motivul pentru care a fost convocat.

Ulterior, procurorii DNA au clarificat că șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, are calitatea de suspect într-un dosar penal pentru că a suplimentat locurile de la buget la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București – Facultatea de Educație Fizică și Sport pentru a favoriza admiterea fiicei adjunctului său.

”La data de 02.06.2026, procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni de corupție săvârșite de militari, i-au adus la cunoștință generalului VLAD GHEORGHIȚĂ, șef al Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., calitatea de suspect într-un dosar penal instrumentat la nivelul acestui serviciu, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Din probatoriul administrat până în prezent, procurorii militari au reținut următoarea stare de fapt:

În cursul lunii iulie 2025, generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., prin actele sale de complicitate, ar fi înlesnit emiterea și semnarea de către general-locotenent Berdilă Iulian, locțiitorul pentru operații și instrucție al Șefului Statului Major al Apărării, a unei solicitări adresate Ministerului Educației și Cercetării, privind suplimentarea locurilor de la buget pentru Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București – Facultatea de Educație Fizică și Sport, cu depășirea limitelor atribuțiilor conferite de legislație, în condițiile în care, solicitarea în cauză era atributul exclusiv al Direcției Generale Management Resurse Umane, structură centrală în cadrul M.Ap.N.

Citeste si Ce înseamnă, de fapt, susţinerea unui „efort de război”. Cum trebuie înţeles anunţul şefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad

Înscrisul oficial emis în condițiile mai sus descrise ar fi determinat luarea deciziei pentru suplimentarea cu un număr de 20 de locuri de la buget, prin promovarea candidaților admiși inițial pe locurile cu taxă, pe locurile de la buget suplimentate.

Prin această modalitate, ar fi fost vătămate interesele legitime ale Ministerului Apărării Naționale, prin afectarea relațiilor instituționale, și, corelativ, ar fi fost creat un folos necuvenit în beneficiul celor 20 de candidați, prin promovarea acestora, de pe locurile cu taxă, pe locurile de la buget suplimentate, urmând ca la finalizarea studiilor universitare, un număr de 3 candidați, să fie încadrați pe posturi de ofițer, la Ministerul Apărării Naționale.

Suspectului Vlad Gheorghiță i-au fost aduse la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 307 din Codul de procedură penală”, a transmis DNA.

UPDATE: Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, respinge acuzațiile aduse marți de procurorii DNA și spune că decizia de punere sub acuzare vine „acum, într-un context deosebit de sensibil și complex la nivel național”. Generalul invocă, totodată, „caracterul cel puțin curios al momentului ales pentru formularea acuzațiilor”.

„Resping categoric acuzațiile care mi-au fost aduse și afirm fără echivoc că nu am săvârșit nicio faptă de corupție și nu am avut nicio implicare, directă sau indirectă, în activități care ar putea constitui complicitate la asemenea fapte.

Însă nu pot să nu observ caracterul cel puțin curios al momentului ales pentru formularea acestei acuzații, în condițiile în care dosarul este instrumentat de aproape un an, iar decizia de punere sub acuzare intervine tocmai acum, într-un context deosebit de sensibil și complex la nivel național”, a transmis generalul Gheorghiță Vlad, pe pagina de facebook a Șefului Statului Major al Apărării.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, a ajuns marţi dimineaţă la DNA. Șeful Armatei a declarat că nu ştie despre ce este vorba și pentru ce a fost chemat.

Ulterior, procurorii DNA au clarificat că șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, are calitatea de suspect într-un dosar penal pentru că a suplimentat locurile de la buget la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București – Facultatea de Educație Fizică și Sport pentru a favoriza admiterea fiicei adjunctului său.

”La data de 02.06.2026, procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni de corupție săvârșite de militari, i-au adus la cunoștință generalului VLAD GHEORGHIȚĂ, șef al Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., calitatea de suspect într-un dosar penal instrumentat la nivelul acestui serviciu, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Din probatoriul administrat până în prezent, procurorii militari au reținut următoarea stare de fapt:

În cursul lunii iulie 2025, generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., prin actele sale de complicitate, ar fi înlesnit emiterea și semnarea de către general-locotenent Berdilă Iulian, locțiitorul pentru operații și instrucție al Șefului Statului Major al Apărării, a unei solicitări adresate Ministerului Educației și Cercetării, privind suplimentarea locurilor de la buget pentru Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București – Facultatea de Educație Fizică și Sport, cu depășirea limitelor atribuțiilor conferite de legislație, în condițiile în care, solicitarea în cauză era atributul exclusiv al Direcției Generale Management Resurse Umane, structură centrală în cadrul M.Ap.N.
Înscrisul oficial emis în condițiile mai sus descrise ar fi determinat luarea deciziei pentru suplimentarea cu un număr de 20 de locuri de la buget, prin promovarea candidaților admiși inițial pe locurile cu taxă, pe locurile de la buget suplimentate.
Prin această modalitate, ar fi fost vătămate interesele legitime ale Ministerului Apărării Naționale, prin afectarea relațiilor instituționale, și, corelativ, ar fi fost creat un folos necuvenit în beneficiul celor 20 de candidați, prin promovarea acestora, de pe locurile cu taxă, pe locurile de la buget suplimentate, urmând ca la finalizarea studiilor universitare, un număr de 3 candidați, să fie încadrați pe posturi de ofițer, la Ministerul Apărării Naționale.

Suspectului Vlad Gheorghiță i-au fost aduse la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 307 din Codul de procedură penală”, a transmis DNA.

Vlad Gheorghiță, un tanchist școlit la finalul anilor ’80

Format militar la forțele terestre și absolvent al Școlii Militare de Ofițeri Activi de Tancuri în 1991, generalul Gheorghiță Vlad și-a construit în jurul său o echipă fidelă, dominată de aceeași cultură operațională.

Prioritățile sale strategice au rămas ancorate în logica marilor confruntări terestre – concepte precum „Poarta Focșanilor” continuă să influențeze gândirea sa militară, în timp ce amenințările reale care vin din aer, din spectrul dronelor și al războiului hibrid, se observă că nu pot fi contracarate. Această viziune depășită s-a tradus în decizii discutabile de achiziții: au fost promovate programe costisitoare pentru tehnică grea, fără infrastructura necesară și fără o justificare solidă în contextul actual, scrie defapt.ro.

Citește și: Avertisment terifiant de la Miruță, după drona care a lovit la Galați: ”Se mai poate repeta. Înzestrarea Armatei Române nu se face peste noapte”

În paralel, capacitățile anti-dronă au rămas insuficiente, ceea ce explică situația paradoxală în care, împotriva unor drone de mici dimensiuni, Armata României recurge de fiecare dată la ridicarea unor aeronave F-16 cu costuri enorme.

România se confruntă tot mai des cu incidente la granița de nord-est, pe fondul războiului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina din 2022, iar aceste situații evidențiază vulnerabilități în detectarea și gestionarea dronelor de mici dimensiuni.

Lipsa unor sisteme moderne și integrate, dublată de proceduri de intervenție neclare, face ca reacția autorităților să fie mai degrabă întârziată și fragmentată.

În acest context, utilizarea avioanelor F-16 Fighting Falcon pentru interceptarea unor ținte minore devine un simbol al unei adaptări insuficiente la noile tipuri de amenințări.

Dezechilibrul este și mai evident din punct de vedere economic: o singură misiune cu F-16 poate costa zeci de mii de euro pe oră de zbor, în timp ce o dronă sau fragmentele acesteia pot avea un cost de doar câteva mii de euro sau chiar mai puțin.

Șeful Statului Major al Apărării, Vlad Gheorghiță, mare pasionat de artă

Dincolo de deciziile strategice, comportamentul conducerii Statului Major al Apărării (SMAp) în momente critice ridică semne de întrebare serioase. Există episoade repetate în care șeful SMAp, generalul Gheorghiță Vlad, a fost mai preocupat de evenimente personale decât de situații operative.

În septembrie 2023, când în Dobrogea erau căutate resturile primei drone rusești căzute pe teritoriul României, generalul Gheorghiță Vlad, pe atunci locțiitor al șefului Statului Major, își sărbătorea ziua de naștere în sediul Ministerului Apărării. În acest timp, ministrul Apărării de la acea vreme, Angel Tîlvăr, și Daniel Petrescu, șeful SMAp, erau pe teren la Plauru, în județul Tulcea.

Nu a fost o excepție. În anul următor, în contextul în care Polonia solicitase activarea articolului 4 al Tratatului NATO și doborâse drone rusești, conducerea militară de la București marca din nou, în același registru festiv, ziua de naștere a generalului Vlad. Zi de naștere la care acesta a primit multe cadouri, printre care și câteva tablouri.

Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major

În 2022, generalul Gheorghiță Vlad era locțiitor al șefului Statului Major al Apărării (SMAp).

Potrivit declarației de avere depuse în acel an, avea un salariu anual de aproape 156.000 de lei, iar soția lui – unul de puțin peste 100.000 de lei.

Generalul Gheorghiță Vlad a descoperit, imediat ce a fost numit șef al Statului Major al Apărării, că are 300.000 de lei într-un cont nedeclarat anterior.

Potrivit declarației de avere depuse în 2023, salariul anual al locțiitorului șefului SMAp a crescut cu 20.000 de lei: de la aproape 156.000 de lei, la aproape 176.000 de lei. Și salariul anual al soției a crescut, dar numai cu 10.000 de lei.

Ceva mai mult a crescut suma din contul deschis în anul 2000: de la 300.000 de lei, la 400.000 de lei.

În paralel, discursul public al generalului Vlad s-a remarcat prin accente alarmiste, solicitând populației să fie pregătită pentru război.

Întrebat dacă românii trebuie să se pregătească în contextul războiului din Ucraina, Gheorghiță Vlad a spus că Rusia reprezintă o amenințare pentru lume democratică și că populația, atât din România, cât și din Uniunea Europeană, ar trebui să fie îngrijorată și să ia măsuri de pregătire.

Survivor România 2026 se apropie de final. Cu doar câteva zile înainte de marea finală, Gigi Nicolae a fost trimis în premieră de către Andreea Munteanu, posesoarea colanului de imunitate, pentru a se confrunta direct cu Ramona Micu, cea din urmă fiind nominalizată în urma votului colectiv din Consiliu.

Citește și: Maria Dumitru îl desființează pe Gabi Tamaș, după ce a fost eliminată de la Survivor România: „Totul se întâmplă cu un motiv”

Gigi Nicolae a stat 11 săptămâni la Survivor România

„Se încheie pentru mine o experiență pe care cu greu o pot descrie în câteva cuvinte. Survivor a însemnat mult mai mult decât probe și competiție. Au fost zile grele, momente în care am fost pus la încercare fizic și psihic, dar și clipe care mi-au adus bucurii, prietenii și amintiri pe care le voi păstra mult timp.

Plec de aici recunoscător pentru tot ce am trăit, pentru oamenii pe care i-am cunoscut și pentru lecțiile pe care le-am învățat despre mine. Au fost și bune, și rele, dar fiecare moment a făcut parte dintr-o aventură unică. Mulțumesc tuturor celor care m-au susținut și au fost alături de mine pe acest drum.

Plec cu capul sus, cu sufletul plin și cu zâmbetul pe buze, pentru că indiferent de rezultat, experiența Survivor rămâne una dintre cele mai frumoase provocări din viața mea”, a scris Gigi Nicolae după eliminare.

Survivor România i-a adus lui Ggi Nicolae câștiguri financiare importante. Acesta ar fi fost remunerat cu 1.500 de euro pentru fiecare dintre cele 11 săptămâni petrecute în competiție. Astfel, suma totală primită a fost de 16.500 de euro.

Andreea Munteanu, Bianca Giurcanu, Cristi Boureanu, Gabi Tamaș, Patricia Vizitiu, Bianca Stoica, Ramona Micu și Lucian Popa au reușit să ajungă în săptămâna finală.

Deși aproape a trecut prima jumătate de an, numărul kilometrilor de autostradă rămâne același ca în 2025. Rețeaua națională a rămas la puțin peste 1.400 de kilometri, constructorii concentrându-se mai mult pe lucrările aflate în desfășurare decât pe demararea lucrărilor pentru noi segmente de autostradă.

Aproape 900 de kilometri se află în construcție

În prezent, traficul rutier se desfășoară pe aproximativ 1.418 kilometri de autostrăzi și drumuri expres. În paralel, alte 884 de kilometri sunt în construcție, iar pentru aproape 486 de kilometri sunt în desfășurare procedurile de achiziție publică și licitație.

Chiar dacă bilanțul anului 2026 este, deocamdată, de zero kilometri inaugurați, până la finalul anului harta infrastructurii rutiere s-ar putea extinde cu aproximativ 250 de kilometri de drumuri de mare viteză, potrivit maszol.ro

Situația actuală a rețelei de autostrăzi din România

• Tronsoane deschise circulației: 1.418 km
• Tronsoane aflate în construcție: 884 km
• Tronsoane aflate în proceduri de licitație: 486 km

Dacă ritmul actual al lucrărilor se menține, iar constructorii își respectă termenele asumate, mai multe proiecte importante ar putea fi finalizate până la sfârșitul anului.

Citeste si Regulă nouă de la 1 iunie 2026. Şoferii pot primi înapoi taxa de autostradă dacă rămân blocaţi în ambuteiaj

Unul dintre cele mai importante obiective este închiderea completă a Autostrăzii de Centură a Bucureștiului, care ar adăuga aproximativ 30 de kilometri noi la rețeaua de autostrăzi.

De asemenea, Autostrada Transilvania (A3) ar putea fi extinsă cu peste 70 de kilometri, contribuind la îmbunătățirea conexiunilor rutiere din nord-vestul țării.

Autostrada Moldovei ar putea avea, până la sfârșitul anului, 120 km în plus

Cel mai important avans este așteptat pe Autostrada Moldovei (A7), unde ar putea fi dați în circulație peste 120 de kilometri de drum de mare viteză în ultimele luni ale anului.

Pe șantierele acestui proiect lucrează simultan peste 5.000 de persoane, ceea ce transformă A7 în cel mai amplu proiect rutier aflat în execuție în România.

Până la sfârșitul anului sunt așteptate și inaugurări pe anumite tronsoane ale Autostrăzii A1 din sudul țării.

Totodată, există șanse ca lucrările la drumul expres dintre Brăila și Galați să fie finalizate și deschise circulației, oferind o conexiune mai rapidă între cele două orașe.

Citeste si Umbrărescu mobilizează 1.500 de muncitori şi 600 de utilaje pe Autostrada Moldovei, după ce ploaia a întârziat lucrările

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, în luna martie au fost înregistrate puțin peste 3.100 de căsătorii și peste 2.200 de divorțuri în România, astfel că la fiecare zece căsătorii au fost aproximativ șapte divorțuri.

Cea mai pronunțată situație se află în județul Cluj. În martie au fost înregistrate 130 de căsătorii și 72 de divorțuri, lucru care înseamnă că a existat un divorț la fiecare două căsătorii. Evoluția este semnificativă față de anii precedenți. Astfel, în martie 2025 au fost înregistrate 188 de căsătorii și 50 de divorțuri, iar în martie 2024 numărul căsătoriilor a fost de 250, în timp ce divorțurile s-au situat la 46.

Citește și: Microbuz cu 8 pasageri răsturnat în județul Suceava. Accidentul s-a produs după ce șoferul microbuzului a încercat să depășească un TIR

Datele evidențiază o schimbare importantă a dinamicii familiale în ultimii doi ani. În timp ce numărul căsătoriilor s-a redus constant, divorțurile au urmat o tendință ascendentă. Astfel, diferența dintre cele două fenomene s-a diminuat considerabil, iar raportul dintre căsătorii și divorțuri a devenit tot mai dezechilibrat, conform DIGI24.

Statisticile INS includ atât divorțurile pronunțate în instanță de judecată, cât și cele la notar sau oficiile de stare civilă. Astfel, datele oferă o imagine clară asupra numărului de cupluri care au decis să-și încheie oficial relația.

Specialiștii consideră că aceste evoluții sunt parte a unor schimbări sociale mai ample din ultimii ani. Tot mai multe persoane aleg să amâne momentul căsătoriei sau să nu mai considere acest pas o prioritate, în timp ce despărțirea devine o opțiune tot mai frecvent acceptată atunci când relațiile nu mai funcționează.

Această tendință este pusă pe seama modificării valorilor personale, a creșterii independenței financiare și a reconfigurării priorităților de viață ale partenerilor.

Citește și: Masters of Classic 2026 – un important rol educațional prin expunerea tinerei generații la virtuozi ai muzicii clasice internaționale