Costică Voicu a fost una dintre cele mai cunoscute personalități ale structurilor de ordine publică din România, ocupând de-a lungul carierei funcții de conducere atât în cadrul Poliției Române, cât și în domeniul învățământului universitar de profil.

A murit generalul Costică Voicu!

Generalul s-a născut în județul Ialomița, în noiembrie 1951. Acesta și-a desfășurat cariera în cadrul Poliției Române, urcând treptat în ierarhie până la funcția de conducere a instituției. În perioada 1996-1997 a fost inspector general, într-un context marcat de reforme și schimbări la nivelul structurilor de ordine publică.

După ce și-a terminat mandatul de conducere a Poliției Române, Costică Voicu și-a continuat activitatea în mediul academic, astfel că în perioada 2000-2008 a fost rector al Academiei de Poliție, una dintre cele mai importante instituții de formare a ofițerilor din România.

Pe lângă activitatea managerială, fostul rector s-a remarcat și prin contribuții în domeniul cercetării și al formării profesionale. Acesta a publicat și coordonat numeroase lucrări de specialitate, manuale universitare și materiale destinate pregătirii studenților și cadrelor din sistemul de ordine publică.

„Am primit cu tristeţe vestea că generalul Costică Voicu, fost inspector general al Poliţiei Române şi fost rector al Academiei de Poliţie, a trecut la cele veşnice. Personalitate marcantă a sistemului de ordine publică şi a învăţământului de profil, a contribuit la formarea şi îndrumarea a numeroase generaţii de poliţişti, lăsând în urmă o moştenire profesională deosebită. Transmitem sincere condoleanţe familiei şi tuturor celor care i-au fost aproape. Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a transmis Ministerul de Interne.

În paralel cu activitatea din instituțiile statului, Costică Voicu a avut un rol important și în cadrul organizațiilor profesionale ale polițiștilor. Timp de peste 20 de ani, a fost activ în conducerea unor organizații profesionale ale polițiștilor, implicate în promovarea colaborării între specialiști și în reprezentarea acestora la nivel internațional.

Daniel Onoriu este vizat de Articolul 568 din Codul de procedură penală, invocat de instanță pentru a reglementa menținerea, înlocuirea sau încetarea măsurii obligării la tratament medical.

Citește și: Daniel Onoriu, cu inima sfâșiată! Tatăl fostului pilot de raliuri s-a stins din viață: „Dumnezeu să-l odihnească în pace”

Daniel Onoriu se confruntă cu dependența de substanțe interzise

Această procedură se aplică atunci când pacientul refuză tratamentul sau când starea sa de sănătate suferă modificări. Potrivit legii, demersul poate fi inițiat de medicul curant, de unitatea sanitară sau din oficiu de către instanță, spitalul fiind obligat să ceară internarea medicală dacă persoana refuză să se prezinte la tratament.

Decizia finală a instanței va avea la bază un raport obligatoriu de expertiză medico-legală. Judecătorii au acum două opțiuni clare: fie anulează măsura, dacă persoana s-a vindecat și nu mai prezintă un pericol public, fie dispun internarea forțată, în cazul în care tratamentul în libertate este refuzat, scrie Spynews.ro.

În ultimii ani, parcursul lui Daniel Onoriu a fost departe de o viață stabilă. S-a confruntat cu probleme grave de sănătate, inclusiv cu o perioadă în care a fost în comă, după complicații apărute în urma unei intervenții de micșorare a stomacului. Au urmat un divorț tensionat, episoade controversate care l-au readus constant în atenția publicului și, în final, condamnarea care l-a trimis după gratii.

La toate acestea s-a adăugat și pierderea ambilor părinți, la doar câteva luni distanță unul de celălalt, o lovitură emoțională puternică într-un moment deja fragil.

Carmen de la Sălciua trăiește o bucurie imensă alături de familia ei, după ce sora sa, Daniela Racolța, și cumnatul ei, Sergiu Beldean, au anunțat că vor deveni părinți. Cu ocazia Zilei Copilului, pe 1 iunie, cei doi au publicat fotografii emoționante și au dezvăluit că anul 2026 le va aduce atât primul copil, cât și cununia religioasă.

Citește și: Reacția lui Carmen de la Sălciua după ce fanii au comentat apariția ei pe aceeași scenă cu fostul soț: „Clar, Culiță își va lua nevasta cu el”

Carmen de la Sălciua va deveni mătușă

„Anul acesta aveam stabilită nunta și ne pregăteam să trăim una dintre cele mai importante zile din viața noastră. Dar Dumnezeu avea pregătit pentru noi un alt plan, și încă unul mai frumos.

Acela de a devenii părinți. Anul acesta ne aduce două binecuvântări uriașe: cununia religioasă și darul de a deveni părinți. Ne simțim mai recunoscători și împliniți ca niciodată”, a scris Daniela Racolța pe rețelele sociale.

Postarea a strâns rapid sute de felicitări din partea internauților, care s-au bucurat enorm pentru sora cântăreței. Carmen de la Sălciua a reacționat și ea public la vestea că va deveni mătușă.

„Cea mai mare binecuvântare în familia noastră! Sunt fericită cu tot sufletul pentru voi și pentru faptul ca în curând voi fi mătușă! Să vină pe lume sănătos și să vă facă numai bucurii!”, a scris artista.

Carmen de la Sălciua a vorbit, de mai multe ori, despre dorința sa de a deveni mamă, apelând și la anumite proceduri pentru a putea aduce pe lume un copil. Din păcate, la un moment dat, artista a fost nevoită să întrerupă tratamentele, însă a anunțat că va relua acest proces în curând.

Liderul senatorilor AUR, Petrişor Peiu, a declarat într-o conferinţă de presă că AUR va vota un guvern care este condus de un premier AUR şi din care face parte, evident, conform News.ro.

„Condiţia pe care noi am pus-o pentru a participa la un eventual guvern este de a avea prim-ministrul şi de a avea certitudinea că anumite puncte esenţiale din programul de guvernare sunt exact inversul măsurilor pe care le-a luat guvernul Bolojan, pentru că altfel, de ce ar avea sens să participăm şi noi la un guvern care ar face fix acelaşi lucru pe care l-a făcut guvernul Bolojan? Noi nu avem ceva cu domnul Bolojan personal, avem ceva cu politica pe care guvernul domniei sale sau politicile publice le-a făcut. Deci nu votăm un guvern care are un alt premier decât un premier AUR, nu votăm un guvern din care nu suntem parte şi (… nu votăm un guvern condus de un independent, care e europarlamentar reprezentând un partid”, a subliniat Peiu.

Citește și: Prima reacție a șefului Statului Major al Apărării la acuzațiile DNA, de complicitate la uzurparea funcției: „Nu am săvârșit nicio faptă de corupție. Momentul ales pentru formularea acuzațiilor e cel puțin curios”

„Aşteptăm o nominalizare din partea domnului preşedinte de aproape 4 săptămâni de zile. Despre domnul Tomac sunt speculaţii de aproape două săptămâni. Aşadar, până când nu avem o propunere, nu avem pe ce anume să ne pronunţăm. Este puţin ciudat, totuşi, că preşedintele unui partid care la ultimele alegeri n-a reuşit să aibă nici 2% măcar din numărul voturilor să fie propunere de prim-ministru. Dar, în ceea ce ne priveşte, noi am spus foarte clar, atâta vreme cât nu suntem parte a unui guvern, nu înţelegem de ce să-l votăm. Da, vom vota un guvern din care suntem parte sau dacă dăm prim-ministrul”, a spus şi purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ştefăniţă Avrămescu.

 El a mai arătat că „nu de guvern tehnocrat are nevoie România, la ora actuală”.

„Este nevoie de un guvern care să aibă o asumare politică, nu de tehnocraţi. În ceea ce priveşte un guvern politic, atâta vreme cât AUR nu este parte a unui guvern sau nu dă primul ministru, nu are de ce să-l voteze”, a mai afirmat Avrămescu.

Citește și: Fuga la Moscova? Frații Tate au aterizat în Rusia și au fost primiți cu onoruri, deși sunt cercetați penal în România și Marea Britanie

Frații Andrew și Tristan Tate au aterizat la Moscova, unde au avut parte de o primire de zile mari. Potrivit publicației NEXTA, cei doi influenceri controversați au fost întâmpinați la aeroport după tradiția rusească de ospitalitate: au gustat din pâinea și sare și au urmărit un spectacol de dans oferit de artiști locali.

Plecarea în Rusia nu a fost o surpriză, deoarece Andrew Tate anunțase deja mutarea pe internet. Gestul lor a stârnit imediat un val de reacții dure în mediul online. Mulți urmăritori i-au criticat aspru pentru decizia de a vizita Moscova exact în perioada în care Rusia își intensifică atacurile asupra Ucrainei.

Cei doi frați au devenit celebri la nivel mondial datorită stilului de viață extravagant, plin de lux, dar și din cauza comentariilor extrem de dure și controversate la adresa femeilor, adunând milioane de fani și contestatari pe rețelele sociale.

Citește și: Doliu în distribuția serialului „Twin Peaks”! Un celebru actor a murit subit la doar 44 de ani: „Încă întrebări fără răspuns cu privire la circumstanțele morții sale”

Frații Tate, o istorie zbuciumată

Cei doi frați au mai multe dosare deschise pe numele lor atât în România, cât și în Marea Britanie, fiind suspectați de trafic de persoane și exploatare sexuală de minori.

Problemele lor cu legea de la noi au început încă din decembrie 2022, când procurorii DIICOT i-au pus sub acuzare într-un dosar greu, cu trafic de persoane, grup infracțional organizat și spălare de bani.

Mai nou, procurorii au extins acuzațiile pe numele lui Andrew Tate, adăugând pe listă și incitarea la ură și discriminare împotriva femeilor.

Deși frații Tate spun că sunt complet nevinovați și neagă totul, situația lor rămâne complicată. Cu toate acestea, ei au primit recent permisiunea judecătorilor să plece din România.

Andrew Tate has arrived in Russia

The controversial influencer was welcomed with honors at the airport.

Tate is known for his outspoken views on women and his massive online following.

He and his brother Tristan remain under investigation in Romania and the United Kingdom.… pic.twitter.com/WvmrlpIGK3

— NEXTA (@nexta_tv) June 2, 2026

Citește și: Șeful Armatei, audiat la DNA. Vlad Gheorghiță are calitatea de suspect într-un dosar penal: „Nu pot să nu observ caracterul cel puțin curios al momentului ales”

UPDATE: Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, respinge acuzațiile aduse marți de procurorii DNA și spune că decizia de punere sub acuzare vine „acum, într-un context deosebit de sensibil și complex la nivel național”. Generalul invocă, totodată, „caracterul cel puțin curios al momentului ales pentru formularea acuzațiilor”.

„Resping categoric acuzațiile care mi-au fost aduse și afirm fără echivoc că nu am săvârșit nicio faptă de corupție și nu am avut nicio implicare, directă sau indirectă, în activități care ar putea constitui complicitate la asemenea fapte.

Însă nu pot să nu observ caracterul cel puțin curios al momentului ales pentru formularea acestei acuzații, în condițiile în care dosarul este instrumentat de aproape un an, iar decizia de punere sub acuzare intervine tocmai acum, într-un context deosebit de sensibil și complex la nivel național”, a transmis generalul Gheorghiță Vlad, pe pagina de facebook a Șefului Statului Major al Apărării.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, a ajuns marţi dimineaţă la DNA. Șeful Armatei a declarat că nu ştie despre ce este vorba și pentru ce a fost chemat.

Ulterior, procurorii DNA au clarificat că șeful Statului Major al Apărării, generalul Vlad Gheorghiță, are calitatea de suspect într-un dosar penal pentru că a suplimentat locurile de la buget la Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București – Facultatea de Educație Fizică și Sport pentru a favoriza admiterea fiicei adjunctului său.

”La data de 02.06.2026, procurorii militari din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracțiuni de corupție săvârșite de militari, i-au adus la cunoștință generalului VLAD GHEORGHIȚĂ, șef al Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., calitatea de suspect într-un dosar penal instrumentat la nivelul acestui serviciu, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Din probatoriul administrat până în prezent, procurorii militari au reținut următoarea stare de fapt:

În cursul lunii iulie 2025, generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., prin actele sale de complicitate, ar fi înlesnit emiterea și semnarea de către general-locotenent Berdilă Iulian, locțiitorul pentru operații și instrucție al Șefului Statului Major al Apărării, a unei solicitări adresate Ministerului Educației și Cercetării, privind suplimentarea locurilor de la buget pentru Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport București – Facultatea de Educație Fizică și Sport, cu depășirea limitelor atribuțiilor conferite de legislație, în condițiile în care, solicitarea în cauză era atributul exclusiv al Direcției Generale Management Resurse Umane, structură centrală în cadrul M.Ap.N.
Înscrisul oficial emis în condițiile mai sus descrise ar fi determinat luarea deciziei pentru suplimentarea cu un număr de 20 de locuri de la buget, prin promovarea candidaților admiși inițial pe locurile cu taxă, pe locurile de la buget suplimentate.
Prin această modalitate, ar fi fost vătămate interesele legitime ale Ministerului Apărării Naționale, prin afectarea relațiilor instituționale, și, corelativ, ar fi fost creat un folos necuvenit în beneficiul celor 20 de candidați, prin promovarea acestora, de pe locurile cu taxă, pe locurile de la buget suplimentate, urmând ca la finalizarea studiilor universitare, un număr de 3 candidați, să fie încadrați pe posturi de ofițer, la Ministerul Apărării Naționale.

Suspectului Vlad Gheorghiță i-au fost aduse la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 307 din Codul de procedură penală”, a transmis DNA.

Vlad Gheorghiță, un tanchist școlit la finalul anilor ’80

Format militar la forțele terestre și absolvent al Școlii Militare de Ofițeri Activi de Tancuri în 1991, generalul Gheorghiță Vlad și-a construit în jurul său o echipă fidelă, dominată de aceeași cultură operațională.

Prioritățile sale strategice au rămas ancorate în logica marilor confruntări terestre – concepte precum „Poarta Focșanilor” continuă să influențeze gândirea sa militară, în timp ce amenințările reale care vin din aer, din spectrul dronelor și al războiului hibrid, se observă că nu pot fi contracarate. Această viziune depășită s-a tradus în decizii discutabile de achiziții: au fost promovate programe costisitoare pentru tehnică grea, fără infrastructura necesară și fără o justificare solidă în contextul actual, scrie defapt.ro.

Citește și: Avertisment terifiant de la Miruță, după drona care a lovit la Galați: ”Se mai poate repeta. Înzestrarea Armatei Române nu se face peste noapte”

În paralel, capacitățile anti-dronă au rămas insuficiente, ceea ce explică situația paradoxală în care, împotriva unor drone de mici dimensiuni, Armata României recurge de fiecare dată la ridicarea unor aeronave F-16 cu costuri enorme.

România se confruntă tot mai des cu incidente la granița de nord-est, pe fondul războiului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina din 2022, iar aceste situații evidențiază vulnerabilități în detectarea și gestionarea dronelor de mici dimensiuni.

Lipsa unor sisteme moderne și integrate, dublată de proceduri de intervenție neclare, face ca reacția autorităților să fie mai degrabă întârziată și fragmentată.

În acest context, utilizarea avioanelor F-16 Fighting Falcon pentru interceptarea unor ținte minore devine un simbol al unei adaptări insuficiente la noile tipuri de amenințări.

Dezechilibrul este și mai evident din punct de vedere economic: o singură misiune cu F-16 poate costa zeci de mii de euro pe oră de zbor, în timp ce o dronă sau fragmentele acesteia pot avea un cost de doar câteva mii de euro sau chiar mai puțin.

Șeful Statului Major al Apărării, Vlad Gheorghiță, mare pasionat de artă

Dincolo de deciziile strategice, comportamentul conducerii Statului Major al Apărării (SMAp) în momente critice ridică semne de întrebare serioase. Există episoade repetate în care șeful SMAp, generalul Gheorghiță Vlad, a fost mai preocupat de evenimente personale decât de situații operative.

În septembrie 2023, când în Dobrogea erau căutate resturile primei drone rusești căzute pe teritoriul României, generalul Gheorghiță Vlad, pe atunci locțiitor al șefului Statului Major, își sărbătorea ziua de naștere în sediul Ministerului Apărării. În acest timp, ministrul Apărării de la acea vreme, Angel Tîlvăr, și Daniel Petrescu, șeful SMAp, erau pe teren la Plauru, în județul Tulcea.

Nu a fost o excepție. În anul următor, în contextul în care Polonia solicitase activarea articolului 4 al Tratatului NATO și doborâse drone rusești, conducerea militară de la București marca din nou, în același registru festiv, ziua de naștere a generalului Vlad. Zi de naștere la care acesta a primit multe cadouri, printre care și câteva tablouri.

Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major

În 2022, generalul Gheorghiță Vlad era locțiitor al șefului Statului Major al Apărării (SMAp).

Potrivit declarației de avere depuse în acel an, avea un salariu anual de aproape 156.000 de lei, iar soția lui – unul de puțin peste 100.000 de lei.

Generalul Gheorghiță Vlad a descoperit, imediat ce a fost numit șef al Statului Major al Apărării, că are 300.000 de lei într-un cont nedeclarat anterior.

Potrivit declarației de avere depuse în 2023, salariul anual al locțiitorului șefului SMAp a crescut cu 20.000 de lei: de la aproape 156.000 de lei, la aproape 176.000 de lei. Și salariul anual al soției a crescut, dar numai cu 10.000 de lei.

Ceva mai mult a crescut suma din contul deschis în anul 2000: de la 300.000 de lei, la 400.000 de lei.

În paralel, discursul public al generalului Vlad s-a remarcat prin accente alarmiste, solicitând populației să fie pregătită pentru război.

Întrebat dacă românii trebuie să se pregătească în contextul războiului din Ucraina, Gheorghiță Vlad a spus că Rusia reprezintă o amenințare pentru lume democratică și că populația, atât din România, cât și din Uniunea Europeană, ar trebui să fie îngrijorată și să ia măsuri de pregătire.