Conform Food and Drug Administration (FDA) din SUA, cafeina poate fi consumată în general în condiții de siguranță până la 400 de miligrame pe zi. Aceasta este echivalentul a aproximativ patru sau cinci cești de cafea. Pentru o persoană obișnuită, un consum mai mare de atât poate declanșa efecte secundare, inclusiv insomnie, anxietate, creșterea ritmului cardiac, tulburări de stomac și nervozitate.

Dar alte persoane pot avea o toleranță mai mică la cofeină sau pot fi sfătuite de un medic să limiteze consumul de cofeină – cum ar fi cele care sunt însărcinate, care alăptează sau care iau anumite medicamente, notează FDA.

Dacă vreți să reduceți consumul de cofeină, indiferent de motiv, iată ce vor experții în nutriție să știți despre cafeaua decofeinizată, potrivit USA Today.

Cum se face cafeaua decofeinizată?

Există patru modalități principale prin care producătorii elimină cofeina din cafea, potrivit Asociației Naționale a Cafelei. Cea mai comună este metoda europeană, care folosește un compus numit clorură de metilen pentru a se lega de boabele de cafea și a elimina conținutul de cafeină.

Această metodă s-a dovedit a fi controversată în ultima vreme. În doze mai mari, clorura de metilen este un lichid folosit pentru decaparea vopselelor care poate cauza o serie de probleme de sănătate. Unii apărători ai sănătății au cerut Administrației pentru Alimente și Medicamente (FDA) să interzică acest produs chimic. De asemenea, legislatorii din California ar fi propus recent un proiect de lege pentru a interzice utilizarea compusului în cafea la nivelul întregului stat.

Clean Label Project, o organizație non-profit care luptă pentru transparența etichetării alimentelor, a descoperit că mai multe mărci populare de cafea, inclusiv Kirkland Signature, Kroger și Maxwell House, folosesc substanța chimică. Alte mărci importante, printre care Starbucks, Dunkin’, Tim Horton’s și Folgers, nu au făcut acest lucru.

Înseamnă că nu ar trebui să beți nicio cafea cu urme de compus?

“Doza contează”, a declarat dieteticianul Miranda Galati pentru USA TODAY.

În timp ce clorura de metilen a stârnit îngrijorări cu privire la posibile efecte cancerigene la rozătoare în doze mai mari, cantitatea care rămâne în ceașca ta de cafea conține “considerabil mai puțin”, notează Galati. Cea mai mare parte a compusului este eliminată în timpul procesului de decafeinizare, iar cantitatea rămasă – FDA a stabilit că mai puțin de 0,001% este OK – este suficient de mică pentru a nu avea un impact real.

Dacă sunteți totuși îngrijorat, Galati sugerează să optați pentru o altă formă de decafeinizare a cafelei, cum ar fi “soiurile procesate fără solvenți sau Swiss Water”, sau să treceți la ceai în schimb.

“În cele din urmă, depinde de tine cu ce te simți confortabil”, adaugă ea.

Este cafeaua decofeinizată mai sănătoasă?

Cei mai mulți dieteticieni vă vor spune că sintagma “cel mai sănătos” este subiectivă – cei care au obiective sau preocupări de sănătate diferite pot avea definiții foarte diferite a ceea ce este cel mai bine pentru ei.

“Cel mai sănătos aliment din orice categorie va depinde de tine, de bugetul tău, de cultura ta, de obiectivele tale de sănătate și de multe altele”, a declarat anterior Galati pentru USA TODAY.

Atât cafeaua cu cofeină, cât și cea decofeinizată oferă beneficii similare pentru sănătate, inclusiv legături cu niveluri sănătoase ale enzimelor hepatice și scăderea șanselor de a dezvolta cancer colorectal, potrivit Johns Hopkins Medicine. Cafeaua cu cofeină poate oferi “beneficii unice, cum ar fi îmbunătățirea stării de spirit, a vigilenței și a performanței atletice”, spune Galati.

“Dar dacă te face nervos, anxios sau interferează cu somnul tău, cafeaua decofeinizată este cea mai bună alegere”, adaugă ea. “Cafeaua decofeinizată oferă o mulțime de aceleași beneficii ca și cea normală, fără potențialele dezavantaje ale cofeinei.”

Cafeaua decofeinizată, notează Galati, oferă, de asemenea, “antioxidanți care susțin sănătatea și alte substanțe fitochimice care pot proteja împotriva diabetului de tip 2, a declinului mental și a unor tipuri de cancer”.

Pentru cei care se confruntă cu efecte secundare fizice sau mentale din cauza cofeinei, Galati sugerează să apeleze la cafea decofeinizată sau la ceaiuri din plante.

Consumul de alcool până la pierderea cunoștinței sau „leșin” este un lucru obișnuit în rândul celor care își permit acest obicei. Dar poate avea un impact serios asupra creierului, potrivit unui cercetător în neuroștiințe.

Beneficiile alcoolului sunt îndelung dezbătute și tot mai multe studii au stabilit efectele sale nocive asupra sănătății. În timp ce Organizația Mondială a Sănătății a declarat că „nicio cantitate de alcool nu este sigură”, se spune că un consum excesiv duce la deteriorarea ireversibilă a creierului.

Dr. Robert Love, cercetător și specialist în neuroștiințe, susține că persoanele care beau adesea până la pierderea cunoștinței sunt mai predispuse la Alzheimer.

Alzheimer este un tip de tulburare a creierului care afectează memoria și capacitatea de gândire, pe lângă mai multe modificări comportamentale. Potrivit cercetătorului în neuroștiințe, „dragostea” pentru consumul excesiv de alcool contribuie în mod direct la această afecțiune.

El a enumerat mai multe moduri în care consumul de alcool poate avea un impact asupra creierului, inclusiv afectarea amintirilor de moment. De asemenea, se crede că are un impact asupra somnului, afectând astfel imunitatea, conform The Focus.

Dr. Robert vorbește, de asemenea, despre efectele alcoolului asupra sistemului gastrointestinal, deoarece „afectează bacteriile intestinale”, ceea ce dăunează din nou creierului.

El încheie sfaturile spunând: „Vă rog să nu beți până la punctul în care vă pierdeți cunoștința sau vă pierdeți capacitatea de a vă aminti unde ați leșinat. Acest lucru vă crește semnificativ riscul de a suferi de boala Alzheimer în viitor”.