Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

FOTO Bucureștiul va avea două parcuri nou-nouțe în 2023 / Ce parcuri vechi vor fi modernizate

Publicat

in

Bucureștiul va avea două parcuri nou-nouțe în 2023. Este vorba despre Parcul Liniei, primul parc liniar din oraș, care se amenajează pe o fostă șină de cale ferată, lăsată în paragină timp de 20 de ani, între Cotroceni și Valea Cascadelor, și Parcul Tudor Arghezi de pe bd. Metalurgiei, care se amenajează pe bulevardul cu același nume, vizavi de cimitir, într-o zonă unde în ultimii 10 ani s-a construit haotic, fără spații verzi, trotuare, școli.

Amenajare Parc Strada Liniei 20Foto: Primaria sector 6

Tot la capitolul parcuri, în 2023 sunt șanse să înceapă restaurarea Parcului Carol, monument istoric, se vor consolida malurile Lacului Herăstrău și se va începe modernizarea Parcului Plumbuita.

Despre Parcul Liniei

Parcul Liniei se va întinde de la bd. Doina Cornea (în spatele AFI Cotroceni) până la Valea Cascadei, pe fosta cale ferată de pe strada Liniei, abandonată de 20 de ani. Practic este amenajată fosta cale ferată, ce deservea mai multe fabrici, și terenul adiacent, pe o lățime de 400 de metri.

În luna mai 2022 au început lucrările la prima etapă, între Cora Lujerului și Gara Cotroceni. Termenul de finalizare este mai 2023.

„Acum lucrăm la faza I, va fi gata în mai. Faza I are 4 ha, de la Cora Lujerului până la Gara Cotroceni. Faza II este de la Gara Cotroceni până la bd. Doina Cornea, va avea o suprafață de 2,5 ha, vom începe lucrările în mai 2023”, a declarat primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, pentru HotNews.ro.

FOTOGALERIE Cum arăta zona la începutul lucrărilor și cum va arăta la final – simulări

Și lucrările la faza III, până la Valea Cascadelor, ar putea începe în 2023. Tot parcul va fi gata în vara lui 2024, spune Ciucu.

„Am securizat faza III din Parcul Liniei, până la Valea Cascadelor, acum avem dreptul să folosim terenul și să facem lucrările, l-am închiriat. Faza III este mai mare, este proiectată de altcineva, studiul de fezabilitate va fi aprobat în ianuarie, o să începem proiectarea și o să ne apucăm de lucrări tot în 2023. În final vom avea un parc cu o lungime de 4 km care va duce de la Valea Cascadelor până la bd. Doina Cornea, la Cotroceni. Este și un proiect de regenerare urbană acesta. Termenul de finalizare pentru tot parcul este cel puțin 1 an și jumătate”, a explicat Ciucu.

Despre parcul de pe Bd. Metalurgiei

Parcul Tudor Arghezi, amenajat de Primăria Sectorului 4 pe bd. Metalurgiei, vizavi de cimitir, a început și el să prindă contur. Lucrările au început în februarie 2022 și durează 18 luni, după cum a anunțat primarul Daniel Băluță, deci ar urma să fie gata în vara anului 2023.

La jumătatea lunii noiembrie, edilul a postat un filmuleț cu stadiul lucrărilor, iar după cum se vede în imagini, au avansat destul de mult. Peste parc trec cabluri de înaltă tensiune, iar Primăria a anunțat în noiembrie că a început înlăturarea lor, iar acum se lucrează la asta.

„Parcul Tudor Arghezi este un obiectiv drag nouă tuturor și abia așteptăm să ne bucurăm de el. Pe acest teren însă se află un stâlp de înaltă tensiune care trebuie neapărat înlăturat.Din fericire, specialiștii au găsit o soluție rapidă și nu foarte costisitoare care ne va permite să înlăturăm liniile de înaltă tensiune de pe aria noului nostru loc de relaxare”, a scris Băluță pe pagina de Facebook.

Parcul va avea circa 27.000 mp și se află la intersecția bulevardului Metalurgiei cu strada Drumul Dealul Bisericii. În cadrul proiectului este construit un centru cultural și va fi amenajată o parcare supraterană. În total, investiția se ridică la circa 40 milioane lei.

Licitația pentru lucrările de construire a fost finalizată la începutul lui 2022 și a fost câștigată de 3 firme: OMEGA STAR SISTEMS, Totul Verde, QUEEN EIRINI S.R.L.

Randare Parc Metalurgiei Foto: Primaria Sector 4

„Parcul nou înființat se va numi ,,Tudor Arghezi”, numele fiind ales în urma consultării cu cetățenii din Sectorul 4. Accesul pietonal și carosabil va fi amenajat la intersecția bulevardului Metalurgiei cu strada Drumul Dealul Bisericii, într-o zonă aflată în plină dezvoltare urbanistică. Sute de tinere familii, cele mai multe având copii, locuiesc acum în ansamblurile rezidențiale construite în ultima perioadă și au nevoie stringentă de o oază de verdeață, în care cei mici să se joace, iar adulții să se relaxeze. Sectorul 4 construiește aici un parc ultra-modern, cu zone de agrement și de promenadă, în locul unui teren viran, devenit în timp, depozit de gunoaie, care a fost expropriat”, este descrierea proiectului din anunțul de atribuire a licitației pentru desemnarea constructorului.

Parcul va avea în total o suprafață de circa 27.000 mp, însă o parte din teren va fi ocupată de centrul cultural și parcarea supraetajată.

„În cadrul parcului se va edifica o construcție cu rol de Centru Multicultural, totodată, în partea de sud a parcului, va fi amenajată o parcare supraetajată. Toți copiii din Sectorul 4 vor avea acces la această “oază de cultură”, unde vor putea viziona spectacole de teatru, concerte și vor putea participa la diverse evenimente culturale, precum expoziții de pictură, de fotografie, lansări de carte etc.. Totodată, sălile de spectacol vor putea fi puse la dispoziția grădinițelor, școlilor și liceelor din sector, care vor dori să organizeze aici diverse activități artistice, vernisaje, spectacole pentru copii și tineri”, se mai arată în descriere.

„Centrul multicultural” va avea sala de spectacole, săli de conferințe, zona birouri si terasa circulabila. Suprafața construită la sol va fi de 829.08 mp, iar cea desfășurată de 2629.53 mp.

În 2023 ar putea începe și restaurarea Parcului Carol

Parcul este unul dintre cele mai frumoase și valoroase din București, însă în ultimii 20 de ani Primăria Capitalei a investit foarte puțin aici, astfel că acesta s-a degradat constant.

La finalul lunii august 2022, Consiliul General al Municipiului București a aprobat documentația de avizare a lucrărilor și indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea peisagistică a Parcului Carol I. Investiția este estimată la 47 milioane lei, aproape 10 milioane de euro.

Urmează ca Primăria Capitalei să emită autorizația de construire, apoi să se apuce de treabă. Durata lucrărilor este estimată la 3 ani.

Rămâne de văzut câți bani vor fi prevăzuți în bugetul pe 2023 pentru lucrare.

Proiectul de restaurare prevede:

  • revitalizarea și refacerea fondului dendrologic și a spațiilor verzi
  • reabilitarea aleilor și împrejmuirile
  • reabilitarea instalațiilor și a rețelelor de iluminat public și monumental
  • restaurarea, reorganizarea și înlocuirea mobilierului urban, a locurilor de joacă și a terenurilor de sport
  • reabilitarea podurilor, fântânilor și pavilioanelor
  • Parcul Carol are o suprafață de 293.702 mp și este monument istoric.

Ce se întâmplă cu Parcul Herăstrău

În timp ce terasele și restaurantele din Parcul Herăstrău se înmulțesc și prosperă, parcul, monument istoric arată din ce în ce mai jalnic. Malurile lacului se prăbușesc, aleile sunt pline de gropi și neîngrijite, o parte din locurile de joacă sunt stricate, este mizerie, iar locul pare abandonat. Parcul se află în administrarea Primăriei Capitalei, iar în ultimii 10 ani singurele investiții au fost înlocuirea unor bănci, a unor locuri de joacă și câte ceva la rețeaua de iluminat. Locul are însă nevoie de investiții majore.

În fiecare an din 2019 încoace au fost prevăzuți bani în buget pentru începerea lucrărilor de consolidare a malurilor lacului, în 2020, în timpul administrației Firea a fost încheiat chiar un contract cu Compania Municipală Străzi, Poduri și Pasaje, în valoare de 36 milioane lei, pentru realizarea lucrărilor la malurile lacului, însă nu s-a făcut nimic.

La finalul lunii octombrie 2022 a fost aprobat de Consiliul General un proiect de hotărâre privind actualizarea indicatorilor tehnico- economici pentru consolidarea marilor de lac, aprobați în 2017, de la 45 la 72 milioane lei. Dacă primarul Nicușor Dan va aloca bani în bugetul pe 2023, lucrările ar putea începe. Durata estimată de intervenție este 5 luni.

Fără consolidarea malurilor lacului nu se pot moderniza nici aleile, deoarece pământul fuge și apar crăpături.

Tot în Parcul Herăstrău, municipalitatea are în plan să construiască un pod pietonal peste lacul Herăstrău, în valoare de 5,4 milioane lei fără TVA. În prezent există un pod provizoriu, făcut de armată, după ce mai mulți oameni au fost accidentați fiindcă treceau pe calea ferată. Durata de realizare este de 8 luni, indicatorii tehnico-economici fiind și ei actualizați la finalul acestui an.

Rămâne de văzut dacă primarul Nicușor Dan va trece bani în bugetul pe 2023 și pentru acest proiect.

Modernizarea parcurilor Plumbuita și Național

Primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu, a anunțat la începutul lui 2022 că va începe lucrările de modernizare a celor două parcuri, însă nu s-a întâmplat. În Plumbuita au fost înlocuite doar locurile de joacă vechi, iar lucrările vor începe în 2023, spune edilul.

Lunile acestea Primăria lucrează la elaborarea Documentațiilor de Avizare Lucrări Intervenție pentru cele două parcuri, a declarat pentru HotNews.ro Radu Mihaiu.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Cât de bogați sunt candidații la Primăria Capitalei

Publicat

in

De

Nouă candidați s-au înscris în cursa pentru Primăria Capitalei. Pe lângă actualul și fostul primar, Nicușor Dan și Gabriela Firea, pe liste se mai află Cristian Piedone, Sebastian Burduja, Mihai Enache, Diana Șoșoacă, Alexandru Pănișoară, Filip Titian și Dorin Iacob.

Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, deține un teren intravilan de 7.460 metri pătrați, în Predeal, și o mașină marca Citroen BX, fabricată în 1986.

Conform ultimei sale declarații de avere, din iunie 2023, la capitolul venituri, Dan are declarat salariul de primar general, de 195.910 lei net.

Candidatul susținut de Alianța Dreapta Unită are un credit bancar de 100.000 de euro și două împrumuturi la persoane fizice, însumând alți 52.000 de euro. Pe de altă parte, la rândul său, a dat 20.000 de euro cu titlu de împrumut unei persoane fizice.

Averea Gabrielei Firea

Unul dintre principalii săi contracandidati, Gabriela Firea, deține, potrivit ultimei sale declarații de avere, din aprilie 2024, bijuterii dobândite în perioada 1990-2022, în valoare totală de 113.306 euro, dar și tablouri de 11.000 de euro.

În declarația de avere a GabrieIei Firea apar patru terenuri, deținute împreună cu soțul său, Florentin Pandele, dintre care două în Sinești, Ialomița (moștenire), unul de 1500 metri pătraţi și unul de 60.000 de metri pătraţi (25% cotă parte), cât și alte două terenuri intravilane în Ilfov (50% cotă parte), cu o suprafață de 1740 metri pătraţi, respectiv 500 metri pătrați.

Potrivit declarației consultate de Adevarul.ro, senatoarea mai deține o casă de 240 de metri pătrați (50% cotă parte), aflată în Petrachioaia, Ilfov, și o mașină marca Mercedes achiziționată în 2010.

Conform documentului, Gabriela Firea are patru conturi bancare în care are 15.024 de lei, 432,55 de euro și 322 dolari. Totodată, a acordat trei împrumuturi unor persoane fizice însumând 27.000 euro.

Candidata PSD la Primăria Capitalei are declarate drept venituri (anuale) indemnizația de Ministru al Familiei de 98.558 de lei, primită în lunile în care a condus ministerul, indemnizația de senator de 61.013 de lei și salariul soțului său, primar al orașului Voluntari, de 162.506 de lei.

Primarul cu trei mașini Cadillac în garaj

Primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, deține, potrivit ultimei sale declarații de avere, din iulie 2023, patru terenuri intravilane (50% cotă parte) localizate în Bragadiru, Ilfov, ce însumează 1933 de metri pătrați, precum și o casă de 73 metri pătrați (50% cotă parte), aflată în București, moștenire.

La capitolul autoturisme, candidatul PUSL la Primăria Capitalei, are trecute un Mercedes din 1996, un Oldsmobil din 1959 și trei Cadillac-uri (din 1968, 1973 și 1974). Totodată, are în conturi 50.760 de euro și 691 de dolari, iar la capitolul venituri este declarat salariul de primar de sector, de 45.989 de lei, pe an.

El s-a înscris acum în cursa pentru Primăria Capitalei, în timp ce fiul său s-a înscris în competiția pentru preluarea conducerii Primăriei Sectorului 5.

Ce avere are candidatul PNL

Sebastian Burduja deține, potrivit ultimei sale declarații de avere, din iulie 2023, două terenuri agricole în localitatea Dochia, județul Neamț, (primite prin donație, în 2017), ce însumează 41,5 mii de metri pătrați, un apartament de 163 de metri pătrați în București și unul de 131 de metri pătrați aflat în Năvodari, Constanța, (primite prin donație), dar și o casă de 175 de metri pătrați, cumpărată, în McLean, SUA, deținută alături de soția sa, Emmaline Holland-Gayk.

Candidatul PNL la Primăria Capitalei are un autoturism marca Chrysler Cordoba, fabricat în 1979 și un altul marca Honda CBR, fabricat în 2006, dar și ceasuri și bijuterii în valoare de 15.000 de euro.

În conturi, Burduja are 600 de euro, 54.275 de dolari și 191.365 de lei, dar și un credit ipotecar, la o bancă din SUA, în valoare de 469.416 dolari. Liberalul a dat 85.050 de euro avans pentru cumpărarea unui apartament.

La capitolul venituri (anuale), Burduja are indicate: salariul de deputat de 50.836 de lei, salariul de Ministru al Cercetării de 112.922 de lei, și salariul soției sale sa de 368.000 de lei, de la Banca Mondială, din București, cât și două chirii ce însumează 37.133 de lei și 60.000 de dolari, precum și o arendă de 2.370 de lei.

Împrumuturile candidatului AUR

Candidatul AUR, Mihai Enache, deține, potrivit ultimei sale declarații de avere, (în proporție de 3/4 cotă parte): un teren intravilan de 2500 de metri pătrați și o casă de locuit de 97 metri pătrați, aflate în comuna Bucșani, județul Dâmbovița.

Enache conduce o mașină marca Skoda Octavia, fabricată în 2017, iar în conturi are 1.000 de euro și 3.000 de lei. A împrumutat cu 135.000 de lei (în total) o persoană fizică și o societate, în timp ce are, la rândul său, 60.000 de euro și 50.000 de lei împrumutați de la două persoane fizice.

La capitolul venituri, candidatul AUR la Primăria Capitalei a indicat un salariu de 117.600 de lei, obținut ca director la Primăria Sectorului 4, și salariul soției sale, de 62.400, de la Camera Deputaților.

Averea lui Şoşoacă

Senatoarea Diana Șoșoacă deține, conform ultimei declarații de avere, din aprilie 2024, două terenuri intravilane în Căciulata, Vâlcea, de 1375,47 metri pătrați (în total), unul în Vulcana de Sus, Dâmbovița, de 2170 metri pătrați, un teren agricol în Balotești, Ilfov, de 22.500 metri pătrați (primit prin donație), două apartamente în București, de 89 și 58 de metri pătrați, și o casă de vacanță de 30 de metri pătrați în Vulcana de Sus, Dâmbovița.

Senatoarea deține două autoturisme, un Opel Corsa fabricat în 2015 și o Skoda Octavia din 2018, cât și obiecte de artă în valoare de 5.000 de euro.

Candidata SOS România la Primăria Capitalei are două împrumuturi la persoane fizice, de 43.000 de euro (în total), iar la capitolul venituri (anuale) are indicat salariul de senator, de 130.515 de lei, și salariul soțului, de 23.319 lei.

Opozant al fostului premier Cîțu

Alexandru Pânişoară, intrat în cursă cu susținerea Partidului Ecologist Român (PER), este cel care în 2021 a cerut în instanţă anularea deciziei Biroului Politic Naţional (BPN) al PNL prin care premierul de la acel moment, Florin Cîțu, a primit derogare de vechime pentru a putea intra în cursa pentru șefia partidului.

Potrivit declarației de avere depuse în 2022, ca urmare a calității de membru în Consilul de Administrație al Sectorului 1, Pânișoară a câștigat dividende în valoare de 161.462 de lei și alți 14.560 de pe urma funcției de consultant în cadrul Băncii Mondiale. El are și un credit scadent în 2049, în valoare de 661.173 lei. Pe declarația de avere mai apare un autoturism Smart din 2019 și două apartamente în București.

Pânișoară este președintele Asociației pentru Dreptul Urbanismului, care a contestat în instanță suspendarea a cinci PUZ-uri de sector.

Al doilea independent este Filip Constantin Titian. Potrivit unei declarații de avere puublicate la înscrierea în cursa pentru Sectorul 4 din 2020, Tititan a avut în anul precedent 3775 de lei prin Filip Internațional Company. Documentul mai arată că a obținut 10.000 de lei de pe urma unei arende și alți 1.000 de lei de pe urma unei chirii.

Titian deținea la acel moment trei apartament în București, trei terenuri în București, Predeal și Vidra, dar și două vehicule marca Dacia și Matiz.

În declarația de avere mai este specificată și calitatea de asociat în cadrul mai multor societăți, însă nu sunt menționate veniturile, precum cel din cadrul SC Gazprom Internațional Distribution.

Un alt candidat este propus de Partidul Alternativa Dreaptă. Dorin Iacob și-a desfășurat activitatea în ultimii ani pe poziția de analist, astfel că nu are o declarație de avere depusă în ultimii ani, însă este fost ofițer SRI și consilier politic.

Citeste mai mult

NATIONAL

Putin a participat la slujba de Paşte oficiată de şeful Bisericii Ortodoxe din Rusia

Publicat

in

De

Preşedintele Vladimir Putin şi zeci de alţi credincioşi din Moscova au participat duminică la o slujbă de Paşte, oficiată de şeful Bisericii Ortodoxe din Rusia, patriarhul Kirill, un susţinător fervent al liderului rus şi al războiului său din Ucraina, scrie Reuters, potrivit news.ro

Putin, îmbrăcat într-un costum închis la culoare, cu o cămaşă albă şi o cravată roşu închis, s-a aflat în principala biserică din capitală, Catedrala Hristos Mântuitorul, împreună cu primarul Moscovei, Serghei Sobianin, fiecare ţinând în mână o candelă roşie, după cum se poate vedea într-o înregistrare video de la slujbă.

Liderul rus şi-a făcut cruce de mai multe ori în timpul slujbei, care a început sâmbătă târziu şi a durat până la primele ore ale zilei de duminică. Când Kirill a anunţat “Hristos a înviat”, Putin s-a alăturat celorlalţi credincioşi cu răspunsul “Adevărat a înviat”. În rest, el nu a vorbit.

Kirill a sprijinit cu tărie războiul din Ucraina, aflat acum în al treilea an. Zeci de mii de oameni au fost ucişi şi milioane de oameni au fost alungaţi din casele lor de când Putin a ordonat invazia vecinului în februarie 2022.

În cadrul slujbei, patriarhul s-a rugat pentru protejarea “graniţelor sacre” ale Rusiei, exprimându-şi speranţa că Dumnezeu va opri “conflictul intern” dintre Rusia şi Ucraina, a relatat agenţia de presă de stat TASS.

Creştinii ortodocşi, inclusiv Biserica Ortodoxă Rusă, urmează calendarul iulian mai degrabă decât cel gregorian şi sărbătoresc Paştele în acest weekend, în timp ce majoritatea bisericilor occidentale au respectat această sărbătoare majoră la 31 martie.

Putin, pentru care credinţa ortodoxă este esenţială în viziunea sa asupra lumii, participă întotdeauna la slujbe în timpul marilor sărbători bisericeşti. De Crăciun, el participă de obicei la slujbe mai intime în biserici din afara Moscovei.
De Paşte, el merge în mod tradiţional la Catedrala Hristos Mântuitorul care a fost reconstruită în perioada post-sovietică şi a devenit un simbol al relaţiei simbiotice a statului cu Biserica Ortodoxă.

Biserica condusă de Kirill a luat măsuri drastice împotriva disidenţei interne, un preot riscând să fie expulzat pentru că a refuzat să se roage la Dumnezeu să ghideze Rusia spre victoria asupra Ucrainei, iar un alt preot a fost suspendat pentru că a oficiat slujba de comemorare la mormântul lui Alexei Navalnîi, liderul opoziţiei care a murit într-o închisoare din Arctica în februarie.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend