Fostul preşedinte al Statelor Unite şi candidat republican la scrutinul din acest an, Donald Trump, a promis miercuri că va face “cea mai mare deportare” de migranţi din istoria ţării dacă se va întoarce la Casa Albă după alegerile din 5 noiembrie, pentru că altfel migranţii “vor distruge ţara”, informează EFE, scrie Agerpres.

“Să permiţi unor milioane şi milioane de oameni, mulţi dintre ei foarte răi, să intre prin graniţa de sud nu este sustenabil. Ei vor distruge ţara. Vom efectua cea mai mare deportare din istorie. Nu avem de ales”, a declarat Trump la un miting de campanie la Waukesha, în statul Wisconsin.

Fostul preşedinte l-a acuzat încă o dată pe contracandidatul său, preşedintele democrat Joe Biden, că a aplicat în ultimii patru ani o politică a frontierelor deschise, care a dus la o “invazie” a migranţilor.

Alte priorități în ceea ce îi privește pe migranți

Trump a făcut aceste declaraţii la o zi după publicarea unui interviu cu revista Time în care republicanul a detaliat că, dacă va câştiga alegerile din noiembrie, intenţionează să desfăşoare armata pentru a urmări şi reţine migranţii fără acte. În acelaşi interviu, Trump nu a exclus posibilitatea construirii unor noi lagăre de detenţie pentru migranţi, deşi nu a indicat-o ca o prioritate, dat fiind că planul său este să-i deporteze rapid.

Temă principală

Trump, care a câştigat alegerile în 2016 după ce a promis că va construi un zid la graniţa cu Mexicul, a pus din nou migraţia în centrul campaniei sale, care a devenit una dintre problemele care îi preocupă cel mai mult pe alegători.

Republicanul a profitat miercuri de o pauză în procesul penal pe care îl are la New York pentru a face campanie în Wisconsin şi Michigan, unde practic este la egalitate cu Biden în sondaje.

Magnatul newyorkez a vizitat deja aceste două state în aprilie şi a insistat şi cu acel prilej pe problema migraţiei, acuzându-l pe actualul preşedinte că a provocat o “baie de sânge la graniţă”.

Administraţia Biden a inversat politica lui Trump care miza pe respingerea imediată a migranţilor şi a lansat programe de permise umanitare pentru cetăţeni din mai multe ţări, limitând în acelaşi timp cererile de azil la graniţă.

Peste două milioane de oameni au fost arestaţi anul trecut când încercau să treacă ilegal graniţa de sud a Statelor Unite, aminteşte EFE.

În timp ce Kievul încă așteaptă sosirea noului ajutor militar din partea SUA, Rusia și-a intensificat atacurile asupra Ucrainei, folosind potrivit președintelui Zelenski sute de rachete și drone și mii de bombe ghidate.

lansarea unei rachete Zircon de pe frgata Amiral GorskovFoto: east2west news / WillWest News / Profimedia

Astfel, Rusia a folosit peste 300 de rachete, aproximativ 300 de drone de tip Shahed şi peste 3.200 de bombe ghidate doar în atacurile din luna aprilie asupra Ucrainei, a declarat joi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, relatează Reuters.

“Doar forţa poate opri această teroare – forţa poporului nostru, forţa unităţii lumii, forţa presiunii asupra Rusiei, forţa sistemelor de apărare aeriană furnizate Ucrainei, forţa soldaţilor noştri care ţin linia frontului”, a scris Zelenski pe Telegram.

Cu toate acestea, martie pare să fi fost și mai neagră pentru ucraineni, întrucât potrivit aceluiași Zelenski, forțele Kremlinului au lansat în această lună peste 3.000 de bombe aeriene ghidate, 600 de drone și 400 de rachete asupra Ucrainei.

Rusia și-a sporit utilizarea bombelor ghidate lansate din aer în zonele de pe linia frontului în ultimele luni. Acestea sunt lansate din avioane de război în interiorul teritoriului controlat de Rusia și planează spre ținte cu viteză mare.

Pentru Moscova, acestea au devenit o modalitate eficientă de a lansa cantități mari de explozibili asupra tranșeelor și clădirilor ucrainene din apropierea frontului, o abordare care favorizează puterea exploziei în detrimentul preciziei.

Câte rachete au lansat rușii în doi ani de război

Asta în contextul în care potrivit unei informări din februarie a Ministerului ucrainean al Apărării, Kremlinul a lansat de la începutul războiului în 2022 peste 8.000 de rachete și 4.600 de drone.

În această primăvară, Rusia şi-a intensificat loviturile asupra infrastructurii civile şi energetice a Ucrainei, în timp ce Kievul aştepta un ajutor suplimentar din partea aliaţilor săi, iar apărarea sa aeriană era la limită.

Atacurile rusești au afectat jumătate din sistemul energetic al Ucrainei, a declarat ministrul de externe Dmitro Kuleba într-un interviu publicat miercuri în Foreign Policy, potrivit The Kyiv Independent.

„Voi îndrăzni să spun că, dacă o altă țară ar suferi această distrugere a sistemului energetic, ar arăta mult, mult mai rău decât Ucraina. Rezistăm pentru că am învățat multe”, a declarat Kuleba pentru Foreign Policy.

„Jumătate din sistemul nostru energetic este avariat și noi încă trebuie să conducem țara, să conducem efortul de război și să adunăm sprijinul lumii”, a mai spus Kuleba.

Câte rachete avea Rusia în stoc la sfârșitul lunii aprilie, potrivit Ucrainei

Conform estimărilor serviciilor de informații militare ale Ucrainei, la sfârșitul lunii aprilie 2024, armata rusă avea la dispoziție aproximativ 40 de unități de rachete hipersonice 3M22 Zircon. Ritmul de producție pentru aceste rachete este de până la zece unități pe lună, relatează Ukrainska Pravda.

De asemenea, Rusia mai deținea dețin 400 de unități de rachete de croazieră Oniks, precum și 270 de rachete de croazieră Kalibr 3M-14. Rata de producție este de 30-40 de unități pe lună pentru Kalibr și de 10 pentru Oniks.

Armata rusă mai deținea la sfârștiul lunii aprilie 45 de rachete aer-sol Kh-69, în contextul în care se produc 1-3 unități pe lună.

La începutul lunii aprilie, Direcția de informații militare a Ucrainei a raportat că Rusia avea aproximativ 950 de rachete operativ-tactice și strategice cu o rază de acțiune de peste 350 de kilometri și ar putea fi capabile să efectueze mai multe atacuri combinate până când va avea nevoie de o pauză pentru a acumula resurse.

Citește și:

Urmărește LIVE ultimele evoluții ale războiului din Ucraina