Curtea Constituţională a respins, marţi, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură Ordonanţa de Urgenţă privind organizarea alegerilor din 9 iunie, care prevede comasarea alegerilor europarlamentare şi locale. Sesizarea a fost făcută la solicitarea partidului REPER, care acuza că a fost deposedat de dreptul de a avea reprezentanţi în secţiile de votare şi în Biroul Electoral Central deşi are 5 europarlamentari.

OFICIAL:

În ședința din data de 14 mai 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a decis:

– Cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.1 alin.(1), art.2 alin.(5)-(13), art.3 și art.33 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, și, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.2 alin.(2) lit.d), alin.(4) fraza a doua teza întâi și alin. (14) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2024, precum și ordonanța de urgență în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

În esență, cu privire la criticile de neconstituționalitate privind ordonanța de urgență în ansamblul său, Curtea a reținut că motivele cuprinse în preambulul acesteia justifică existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată, întrucât exista posibilitatea organizării alegerilor pentru Parlamentul European și a celor locale în condiții deficitare, având în vedere anvergura și numărul mare de alegeri organizate în anul 2024. Curtea a mai reținut că legiuitorul are oportunitatea să stabilească condițiile de compunere a Biroului Electoral Central în limitele prevederilor Constituției, însă, atunci când decide organizarea unor alegeri de natură diferită la aceeași dată, organismele etatice implicate în procesul electiv, care, prin excelență, sunt comune, trebuie să se constituie după criterii omogene de natură să asigure coeziunea sa organizațională, precum și securitatea juridică a procesului electoral. Prin urmare, chiar dacă actul normativ a fost adoptat cu mai puțin de un an de la data alegerilor și modifică modul de compunere al Biroului Electoral Central, acesta nu produce insecuritate juridică pentru competitorii electorali. Dimpotrivă, soluția normativă de desfășurare a celor două categorii de alegeri la aceeași dată a determinat necesitatea stabilirii unei set de reguli comune și omogene pentru buna desfășurare a alegerilor, în condiții de echitate pentru toți competitorii implicați în procesul electoral.

Având în vedere cele expuse, Curtea a constatat că ordonanța de urgență nu încalcă prevederile constituționale referitoare la securitatea juridică, separația și echilibrul puterilor în stat, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență și la deciziile Curții Constituționale.

Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinseci privind dispozițiile art.2 alin.(2) lit.d), alin.(4) fraza a doua teza întâi și alin.(14) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2024, Curtea a statuat că modul de compunere a Biroului Electoral Central în etapele prevăzute de acestea nu are o legătură directă cu drepturile electorale, nefiind parte nici a laturii substanțiale, nici a celei procedurale a acestora. Reglementarea criticată nu afectează scopul constituirii Biroului Electoral Central, acela de a asigura desfășurarea procesului electoral în mod democratic, transparent și pluripartidic. Prin urmare, Curtea a reținut că aceste dispoziții nu încalcă prevederile constituționale referitoare la interdicția restrângerii exercițiului drepturilor electorale prin ordonanțe de urgență.

Cu privire la neconstituționalitatea art.1 alin.(1), art.2 alin.(5)-(13), art.3 și art.33 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2024, Curtea a reținut că aceste reglementări nu vizează aspecte care să țină de modul de compunere a Biroului Electoral Central și, prin urmare, nu au legătură cu soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței care a sesizat Curtea Constituțională, sens în care a respins ca inadmisibilă excepția astfel formulată.

​Ministrul apărării, Angel Tîlvăr, a declarat marţi despre sistemul Patriot care au urma să fie donat de România Ucrainei că „nu a zis nimeni că trebuie să îl dăm” și că el este „indispensabil” pentru nevoia României de a-şi apăra teritoriul naţional.

Sistem Patriot al armatei româneFoto: Inquam Photos / George Calin

Ministrul Apărării a fost întrebat la Braşov, unde a avut loc şedinţa guvernului care este poziţia sa legat de acea baterie Patriot pe care trebuie să o dăm Ucrainei.

„Nu a spus nimeni că trebuie să o dăm. Sunt echipamente solicitate, ţinând seama de situaţia de acolo. Noi avem un astfel de echipament funcţional şi încă trei care sunt în curs de a deveni funcţionale. Până atunci, nevoia noastră este satisfăcută momentan de acest echipament. Urmează să avem şi alte discuţii. Momentan, nu se pune problema”, a spus ministrul apărării.

Întrebat ce ar însemna pentru apărarea României dacă am da acest sistem gratuit Ucrainei, ministrul a subliniat că „un sistem este operaţional, celelalte sunt în curs de operaţionalizare şi alte trei sunt în aşteptare”.

„Noi le-am luat, cele patru sisteme, din care unul este operaţional, iar celelalte sunt în curs de operaţionalizare şi alte trei sunt în aşteptare, le-am luat tocmai pentru nevoia României de a-şi apăra teritoriul naţional, deci ele au relevanţă, iar din acest punct de vedere, acest sistem operaţional este indispensabil”, a subliniat Angel Tîlvăr.

Ministrul a precizat că discuţiile vor fi făcute în CSAT dar a arătat că nu poate avansa o dată când se va lua o decizie.

Angel Tilvăr spune că sistemul Patriot este necesar pentru apărarea României

„Ce pot să vă spun este că noi, la Ministerului Apărării, am făcut evaluări legate de acest lucru şi ceea ce v-am spus are valabilitate”, a spus Tîlvăr. „Nu este vorba de a prejudicia securitatea naţională, este vorba de a apăra teritoriul naţional, evident în acord şi împreună cu aliaţii noştri, pentru că România face parte dintr-o alianţă care ne onorează şi care ne generează garanţii de securitate”, a mai spus Tîlvăr.

Întrebat dacă i-a transmis preşedintelui poziţia MapN, Angel Tîvăr a răspuns: „Am vorbit nu o dată pe teme de apărare naţionale şi vă asigur că şi acest asubiect a fost şi va fi în discuţie”.

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat luni despre donarea unui sistem Patriot către Ucraina că este un subiect care nu trebuie politizat şi este o decizie care se va lua după analiza structurilor responsabile în acest domeniu, în CSAT.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat duminică într-o emisiune la Antena 3 că „preşedintele Iohannis va avea discuţii cu primul ministru, cu ministrul apărării, CSAT” pe tema ajutorului pentru Ucraina.

„În fapt, dacă noi avem, acum vorbesc în nume personal, avem un sistem de apărare, îl montăm în România să ne apere tot de partea estică, da? Dacă este al nostru, dar îl montăm un pic mai încolo, adică în Ucraina şi ne apără tot pe noi, adică chiar e mai bine cumva şi pentru noi. E o decizie strategică care va fi luată. Am spus, sunt argumente şi pentru acest lucru”, a spus premierul.

„Am şi declaraţia domnului Donald Tusk, premierul Poloniei. Polonia are două baterii, a câte 16 lansatoare. Fiecare baterie are opt. Nu avem suficiente Patriot pentru a le putea oferi în acest moment”, a declarat Ciolacu.

Ideea donării sistemului Patriot Ucrainei a fost vehiculată de președintele Iohannis

Președintele Klaus Iohannis s-a declarat „deschis discuțiilor” ca România să ofere Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot, el făcând aceste declarații în 7 mai, la Casa Albă, după o întâlnire cu președintele american Joe Biden.

„Există evident nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană, în acest fel, în ultimele săptămâni, este o discuție intensă. România dispune de aceste sisteme. Am fost întrebați și noi. Președinte Biden a menționat la întâlnirea noastră și am zis că sunt deschis să discutăm. Asta înseamnă către trebuie discutat în CSAT să vedem ce putem da și ce putem primi în schimb, pentru că nu este acceptabil ca România să rămână fără”, a declarat Klaus Iohannis

„Eu cred că vom găsi o soluţie. Este vorba de un singur sistem Patriot. Credeţi-mă că ştiu mai multe detalii, dar da, este unul funcţional care va rămâne în România, celelalte care sunt în faze avansate de operaţionalizare şi despre unul dintre acestea era vorba”, a mai afirmat Klaus Iohannis după întâlnirea de la Casa Albă.

Iohannis a spus anterior că, la întâlnirea cu președintele american, i-a transmis că România va continua să sprijine Ucraina atât timp cât va fi necesar. „Prioritatea comună, a UE, SUA, este de a nu permite Rusiei să câștige acest război”