Bunicii sunt mai mult decât o soluție pentru părinții ocupați, cu joburi solicitante, care lucrează până seara târziu, pentru cei care nu își permit o bonă sau o grădiniță particulară, ori n-au „prins” un loc în una de stat. Sunt mai mult decât cei care au timpul și răbdarea de a-și asculta nepoții, de a-i susține și iubi necondiționat, de a le acoperi boacănele, de a-i răsfăța cu bunătăți, de a ceda cererilor lor sau de a le strecura în buzunar, în ghiozdan sau în geantă o bancnotă.

A petrece timp cu bunicii este pentru nepoți – indiferent de vârstă – un avantaj care se reflectă în dezvoltarea lor Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com

Motivele pentru care ei sunt atât de importanți în viața nepoților sunt multiple. A petrece timp cu bunicii este pentru nepoți – indiferent de vârstă – un avantaj care se reflectă în dezvoltarea lor fizică, emoțională, mentală dar și socială.

1. Sunt sursă de înțelepciune

Datorită experiențelor acumulate, bunicii pot oferi neprețuite lecții de viață, perspectivele lor având o viziune mai largă asupra lumii. Ei îi pot ghida pe nepoți în luarea deciziilor importante, iar transmițându-le acestora din cunoștințele și înțelepciunea lor, contribuie semnificativ la dezvoltarea inteligenței emoționale și a unei personalități echilibrate.

Într-o lucrare publicată de Oxford Academic, care citează studii și literatură de specialitate, se arată că bunicii servesc drept modele de urmat, oferă nepoților îngrijire, dragoste și sprijin, comunicând cu aceștia despre direcția în care se îndreaptă viața lor, despre sentimentele pe care le au, despre părinții lor și relațiile cu semenii. De asemenea, ei au grijă de sănătatea și siguranța lor fizică și reprezintă lumea exterioară pentru ei în discutarea chestiunilor sensibile cum ar fi, de exemplu, sexualitatea, violența în școli și consumul de droguri.

2. Oferă o perspectivă mai bună asupra părinților

Bunicii le deschid nepoților o fereastră către viețile părinților. Este firesc pentru un copil să aibă curiozități privind copilăria și tinerețea părinților săi. În vreme ce părinții pot povesti eventual lucruri generale despre propria copilărie, bunicii își amintesc întâmplări mai în detaliu – adesea amuzante – pe care părinții le-au uitat. Conectându-se cu bunicii în timpul povestirilor, copiii își vor înțelege mai bine părinții. Aceste relații nu doar întăresc legăturile familiale, ci pot contribui și la o mai bună înțelegere și toleranță între generații. Bunicii pot fi modele de comportament pozitiv și își pot învăța nepoții valori precum respectul, compasiunea și generozitatea.

3. Încurajează curiozitatea și explorarea

Fiind mai puțin implicați în disciplinarea zilnică sau în stabilirea unor reguli rigide, bunicii oferă un spațiu liber în care nepoții se pot exprima și pot învăța din propriile lor experiențe. Această libertate de a experimenta și a învăța din greșeli este esențială pentru dezvoltarea creativității și a gândirii critice la copii.

4. Oferă stabilitate emoțională și siguranță

Într-o lume adesea agitată și imprevizibilă, bunicii sunt cei care oferă nepoților sentimentul de siguranță și stabilitate emoțională. Ei sunt figura calmă, caldă, care liniștește în momentele de criză sau confuzie, lucru care are un impact profund asupra sănătății mentale a nepoților, ajutându-i să facă față mai bine stresului și anxietății.

Un studiu realizat la Universitatea Oxford a arătat că acei copii care au relații strânse cu bunicii tind să aibă mai puține probleme atât din punct de vedere emoțional cât și comportamental. De asemenea, au mai puține dificultăți atunci când interacționează și mențin relații cu semenii. Studiul a chestionat peste 1.500 de copii și a arătat că implicarea sporită a bunicilor poate fi crucială în dezvoltarea unui copil. Mai mult, s-a constatat că în timp ce bunicile își asumă rolul de îngrijire, bunicii devin mentori pentru nepoții lor.

5. Pot preda nepoților noi abilități

Bunicii au trăit în vremuri diferite de cele în care trăiesc nepoții lor, și în multe situații au fost nevoiți să facă lucruri care astăzi se obțin foarte simplu și rapid, doar plătind pentru ele. Generațiile mai în vârstă pot preda copiilor abilități cum ar fi de exemplu gătitul, cusutul, croșetatul, prelucrarea lemnului, olăritul, cultivarea legumelor sau îngrijirea animalelor. Câștigul este al tuturor: nepoții învață lucruri noi, bunicii păstrează vii tradițiile, și toți petrec timp de calitate.

6. Pot oferi o înțelegere a istoriei familiei

Vorbindu-le despre generațiile anterioare, despre luptele și succesele familiei, despre rădăcini și moștenire, bunicii îi ajută pe nepoți să înțeleagă mai bine istoria familiei. Ei sunt păstrătorii unor comori (povești, fotografii vechi, scrisori, rețete secrete, costume populare etc) de care nepoții se pot bucura și din care pot învăța.

7. Îi pot învăța pe nepoți lecția empatiei și a compasiunii

Înțelegând experiențele de viață ale bunicilor, greutățile și luptele pe care le-au avut, nepoții vor învăța să fie mai sensibili, mai empatici și mai atenți la nevoile celor din jurul lor. În plus, de la vârsta de 3 ani copiii tind să manifeste atitudini negative față de persoanele în vârstă, însă petrecând timp cu bunicii acest tip de atitudine se reduce considerabil și există mari șanse ca ea să nu mai fie prezentă nici în adolescență.

Sursa foto: Dreamstime.com

În România, condiţia jurnalistului este fragilă, expusă presiunilor. Mare parte din jurnaliştii care slujesc adevărul şi dreptul cetăţeanului la corectă informare sunt prost plătiţi, atrage atenţia, de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, Federaţia Sindicatelor din Cultură şi Presă „CulturMedia”, conform news.ro.

CulturMedia atrage atenţia că dreptul la exprimare şi accesul cetăţenilor la informaţie sunt esenţiale pentru o societate sănătoasă şi civilizată.

Pe lângă provocările la care e supusă presa la nivel international, respectiv lipsa de protecţie în zonele de conflict sau efectul toxic al folosirii inteligenţei artificiale ca sursă sau mijloc de informare, în România condiţia jurnalistului este fragilă, expusă presiunilor.

Mare parte din jurnaliştii care slujesc adevărul şi dreptul cetăţeanului la corectă informare sunt prost plătiţi, au contracte de muncă ce nu reflectă efortul depus ori se află sub presiunea directă sau indirectă a factorului politic.

Potrivit CulturMedia, cele trei instituţii media publice: Agenţia Naţională de Presă Agerpres, Televiziunea Română şi Radio România au fost transformate, prin modificările legilor de funcţionare, în entităţi aflate la mâna politicului şi dependente financiar de acesta. Astfel că misiunea jurnaliştilor de a căuta şi ajunge la adevăr e câteodată un act de eroism. Cu toate acestea, cele trei rămân un reper de echidistanţă şi profesionalism.

Şi colegii din presa privată sunt expuşi, remuneraţi insuficient şi împiedicaţi să se sindicalizeze, de cele mai multe ori prin contractele lor de muncă sau regulamente ce conţin predominant obligaţii şi minoritar drepturi.

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Cultură şi Presă „CulturMedia” face apel la guvernanţi şi la toţi oamenii politici să asigure un cadru sigur, civilizat şi motivant jurnaliştilor, prin modificarea legislaţiei şi conectarea celor trei instituţii publice direct la finanţarea de la cetăţean, aşa cum se întâmplă în toată Europa, şi nu prin intermediul politicului, ca în România.

CulturMedia subliniază că, alături de dreptul la informare, cetăţeanul trebuie să aibă acces la educaţie şi cultură, iar aceste lucruri trebuie să se întâmple prin implicarea reală a decidenţilor, aleşi de cetăţeni. În context, CulturMedia semnalează încă o dată situaţia umilitoare în care se găsesc angajaţii muzeelor şi bibliotecilor, amânaţi fără termen de guvernanţi cărora le place să participe şi să îşi facă imagine la evenimente culturale, fără a arăta respect faţă de cei care muncesc în aceste domenii.