Dani Oțil a început dialogul cu Denise Rifai într-o notă relaxată, abordând atât subiecte profesionale, cât și personale. Însă, tonul discuției s-a schimbat radical în momentul în care întrebările au devenit introspective.

„În ce moment din trecut ți-ar plăcea să te poți întoarce?”, a fost întrebarea pe care i-a adresat-o Denise Rifai.

Vizibil emoționat, Dani Oțil a făcut la un gest neașteptat și anume a așternut răspunsul pe o foaie de hârtie. „Nu încerca să scoți de la mine vreo lacrimă pentru că nu mai am. N-o să plâng. Scriu aici răspunsul, pentru că nu pot să pronunț. Mai vreau o zi cu toți bunicii vii. Nu știu dacă știi, dar eu sunt o unealtă a acestei televiziuni, Antena 1. Eu sunt o cazma, un târnăcop, nu poate să mă vadă publicul meu așa!”, a spus Dani Oțil.

Citește și: Dani Oțil, replică pentru Gabriela Prisăcariu la celebrarea a cinci ani de căsnicie: „Ce să sărbătoresc?”

Dani Oțil: „Eu și Mihaela avem o relație foarte bună”

Recent, prezentatorul a rememorat un sfat prețios primit de la Mihaela Rădulescu. În perioada în care formau un cuplu, prezentatoarea l-a încurajat să își întemeieze o familie, exprimându-și chiar dorința de a o cunoaște, în viitor, pe mama copiilor lui.

„Sunt nenumărate subiecte legate de Mihaela. Eu am o relație foarte bună cu ea și am învățat extrem de multe lucruri de la ea. Dar îi spuneam și soției mele, acum ceva timp, că unul dintre cele mai tari lucruri pe care le-am putut auzi de la o femeie cu care eram, în timp ce eram împreună, a fost următorul.

La un moment dat, Mihaela mi-a zis asta. Eram undeva pe planetă, nu contează asta, și mi-a zis: ‘Dani, eu am o vârstă. Îți dai seama că lucrurile vor evolua într-o zi. Oricât de bine ne este nouă acum, în tot mediul ăsta- bem, mâncăm, avem de toate, soare și nu știu ce- bem, mâncăm, avem de toate, soare și nu știu ce — tu ești încă tânăr. 

Într-o zi vreau să vii cu viitoarea ta soție să mi-o prezinți și să îmi spui: ‘Cu ea vreau să fac unul sau mai mulți copii”, a spus Dani Oțil în emisiunea ‘Furnicuțele’.

Conform noilor prevederi, firmele care plătesc impozit pe profit vor putea distribui angajaților până la 15% din profitul brut realizat în anul financiar anterior. Aceste sume vor fi considerate cheltuieli deductibile pentru companie.

Pentru a beneficia de acest sistem, salariații trebuie să fi avut contract de muncă activ cel puțin 12 luni consecutive și să nu fi fost, în ultimii cinci ani, acționari, asociați sau administratori ai firmei. De asemenea, compania nu trebuie să aibă datorii fiscale restante la stat, transmite Radio România.

Citeşte şiu: Mark Rutte laudă România la NATO: „Guvernul a schimbat legislația într-o zi sau două”

Veniturile obținute din participarea la profit vor avea un regim fiscal diferit față de salariile clasice, ceea ce înseamnă taxe și contribuții sociale mai reduse decât în cazul bonusurilor salariale obișnuite. Inițiatorii spun că măsura poate crește motivarea și fidelizarea angajaților.

Guvernul s-a opus proiectului, avertizând că schimbările ar putea reduce veniturile la bugetul de stat, deoarece firmele ar plăti mai puțin impozit pe profit și contribuții sociale.

Citeşte şi: Bruxelles-ul îi dă replica lui Ilie Bolojan: Proiectul nuclear de la Doicești, considerat obiectiv strategic major în Europa

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, for decizional, și va intra în vigoare după promulgarea de către președinte și publicarea în Monitorul Oficial.

Mark Rutte, secretarul general al NATO, a lăudat implicarea strategică a României în Orientul Mijlociu, remarcând atât discuțiile purtate în timpul vizitei sale la București, cât și rapiditatea cu care autoritățile române au adaptat legislația pentru a răspunde crizei.

“Când privim la Europa acum, în ultimele două luni, țările europene s-au ridicat masiv la nivelul angajamentelor. Am fost în București săptămâna trecută și am văzut cu ochii mei cum guvernul român a schimbat legislația pentru a face acest lucru posibil și a făcut-o într-o zi sau două. Am văzut avioanele cisternă pe aeroportul din București, la fel și Bulgaria, Portugalia”, a spus Mark Rutte.

Mark Rutte laudă România. Șeful NATO a remarcat că România a schimbat legislația pentru a facilita accesul trupelor americane. https://t.co/mLCGANRTYj pic.twitter.com/djb2ePCuRl

— TVR Info (@StirileTVR) May 22, 2026

Prezența avioanelor cisternă și cooperarea strânsă cu aliații reconfirmă statutul strategic al României în NATO, precum și rolul său vital în securitatea regională. Într-un climat internațional marcat de tensiuni, aceste acțiuni evidențiază un angajament ferm față de misiunile americane din zonă.

Citește și: Secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Bucureşti: „Nu putem să lăsăm garda jos în faţa Rusiei”. Ce însemnă NATO 3.0

Mark Rutte vrea să-l împace pe Trump

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că aliații alianței militare, care include și SUA, poartă discuții despre „cea mai bună modalitate” de a deschide Strâmtoarea Ormuz, prin care trece în mod normal o mare parte din aprovizionarea mondială cu petrol.

Iranul a obstrucționat strâmtoarea în contextul războiului dintre SUA și Israel cu Republica Islamică. „Am fost în contact cu mulți aliați. Cu toții suntem de acord, desigur, că această strâmtoare trebuie să se redeschidă. Și ceea ce știu este că aliații lucrează împreună, discutând cum să facă acest lucru, care este cea mai bună modalitate de a face acest lucru”, a declarat Rutte într-o conferință de presă în timpul unei vizite la un exercițiu NATO în nordul Norvegiei.

Președintele SUA, Donald Trump, a îndemnat alte puteri globale să trimită nave de război pentru a escorta convoaiele de petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, o cale navigabilă vitală pentru aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate. (Vezi AICI mai multe detalii)

Proiectul reactoarelor modulare mici de la Doicești, criticat recent de premierul Ilie Bolojan, este văzut de experții Comisia Europeană drept unul dintre cele mai avansate proiecte SMR din Europa și un obiectiv cu valoare strategică majoră, potrivit Antena 3 CNN.

În același timp, oficialii europeni atrag atenția că există diferențe importante între normele de securitate nucleară aplicate în Europa și cele din Statele Unite și solicită evaluări suplimentare înainte de continuarea proiectului.

Documentul Ministerului Afacerilor Externe a fost redactat după o reuniune desfășurată la Luxemburg, pe 7 mai, între reprezentanți români și experți europeni, iar ulterior a ajuns la mai mulți oficiali ai statului, inclusiv la premier, Ministerul de Externe și conducerea Nuclearelectrica. La scurt timp după transmiterea raportului, Ilie Bolojan a criticat public proiectul, reacțiile venind imediat din partea liderilor PSD și a foștilor miniștri ai Energiei.

Citește și: Cristi Chivu a fost desemnat cel mai bun antrenor al sezonului din Serie A. Cel mai bun fotbalist este tot de la Inter

Conținutul documentului

Conform documentului, la reuniunea desfășurată la Luxemburg au participat reprezentanți ai ROPower, Nuclearelectrica și ai Ministerului Energiei, alături de oficiali ai Comisiei Europene, inclusiv din structurile DG ENER și Euratom Supply Agency.

Discuțiile s-au concentrat pe evoluția proiectului reactoarelor modulare mici de la Doicești și pe pregătirea notificării oficiale prevăzute de Articolul 41 din Tratatul Euratom, procedură obligatorie prin care statele membre informează Comisia Europeană despre investițiile din domeniul nuclear.

Concluzia raportului redactat de partea română este „discuţiile au confirmat interesul major al Comisiei pentru evoluţia proiectului, considerat unul dintre cele mai avansate proiecte SMR din Europa şi, posibil, primul de acest tip care va intra efectiv în procedura formală de evaluare prevăzută de Tratatul Euratom”.

Cum ar trebui să arate centrala de la Doicești

Reprezentanții României au prezentat și detaliile tehnice ale proiectului SMR de la Doicești, care prevede instalarea a șase module NuScale Power, fiecare având o capacitate de 77 MWe, pentru o putere totală de 462 MWe.

Noua centrală ar urma să fie construită pe terenul fostei termocentrale pe cărbune din Doicești. Potrivit estimărilor transmise oficialilor europeni, proiectul ar putea genera aproximativ 200 de locuri de muncă permanente, peste 1.500 în etapa de construcție și alte câteva mii în industria de producție și manufactură.

Autoritățile române susțin, de asemenea, că centrala ar contribui la reducerea emisiilor de carbon cu aproximativ 2,4 milioane de tone anual.

Comisia Europeană cere o analiză între standardele europene și cele americane

Experții Comisiei Europene au ridicat mai multe semne de întrebare legate de diferențele dintre standardele europene și cele americane de securitate nucleară aplicabile proiectului de la Doicești.

Potrivit documentului, oficialii europeni au cerut o analiză detaliată a diferențelor dintre procedurile folosite de autoritatea nucleară din SUA, NRC, și normele europene în domeniu. Reprezentanții României au precizat că evaluarea este deja în curs și implică atât Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare, cât și NRC.

De asemenea, Comisia Europeană a insistat asupra unei implicări mai mari a industriei europene în lanțul de aprovizionare, subliniind că proiectele bazate pe tehnologii din afara UE trebuie să aducă beneficii clare pentru dezvoltarea capacităților industriale europene în sectorul nuclear.

Ce obligații mai are România

Autoritățile europene au stabilit etapele procedurale obligatorii ce trebuie parcurse înainte de avizarea proiectului, punând un accent deosebit pe gestionarea deșeurilor și a evacuărilor radioactive, garanțiile nucleare și acordurile de aprovizionare prin Agenția Euratom.

În acest context, Comisia Europeană a recomandat ca documentația oficială să fie înaintată doar în momentul în care proiectul atinge un grad ridicat de evoluție, asigurându-se astfel un parcurs fluid și evitarea blocajelor cauzate de eventuale cereri de clarificare succesive.

Rezultatele discuțiilor de la Luxemburg indică faptul că obiectivele reuniunii au fost îndeplinite cu succes, delegația ROPower fiind apreciată pentru modul profesionist și riguros în care a structurat prezentarea tehnică și procedurală.

Mai mult, raportul subliniază deschiderea oficialilor europeni de a menține un dialog constant cu reprezentanții români, aceștia propunând organizarea unor viitoare sesiuni de lucru dedicate securității nucleare și etapelor administrative necesare finalizării proiectului.

Citește și: Au trecut 5 ani de la moartea lui Ion Dichiseanu. Gestul emoționant făcut de fiica lui, Ioana: „Pentru că sunt opera lui”

Angela Martini a împărtășit momentele de pe covorul roșu pe rețelele sociale, iar fanii au reacționat. Festivalul de la Cannes a fost deschis oficial pe 21 mai la Grand Théâtre Lumière și au fost prezente nume mari ale cinematografiei, ceremonia fiind găzduită de actrița Eye Haïdara.

Citește și: Ce spune Angela Martini despre fotografia controversată cu Donald Trump. Declarațiile făcute de fosta soție a lui Dragos Săvulescu

Dragoș Săvulescu, fostul acționar al clubului Dinamo, în vârstă de 52 de ani, și fotomodelul Angela Martini, de 39 de ani, au decis să meargă pe drumuri separate. Cei doi și-au încheiat relația după o căsnicie care a durat șapte ani.

Inițiativa divorțului i-a aparținut fostei Miss Albania, care locuiește în prezent în Italia, a depus actele la tribunal, menționând data de 24 octombrie ca fiind momentul oficial al separării, conform informațiilor publicate de TMZ.

Ce spunea Dragoș Săvulescu despre Angela Martini

Cu ceva vreme în urmă, Dragoș Săvulescu a făcut confesiuni emoționate despre soția lui, Angela Martini. Afaceristul spunea că partenera lui de viață i-a arătat cât de frumoase și sincere pot fi momentele în doi.

„În viața asta fiecare om, bărbat sau femeie, acum vorbim de bărbați. Un bărbat încearcă să-și găsească acea persoană lângă care să stea și care să fie pentru el totul.

E foarte greu, sunt foarte puțini oameni norocoși, din experiența mea și a altora, a celor din jur, care au avut norocul să găsească acea persoană lângă care să simtă că nu mai au nevoie de nimeni. Ea (nr. soția lui) mi-a arătat că iubirea există, ea mi-a arătat că se poate să trăiești acele momente cu sinceritate”, spunea fostul acționar dinamovist.

Cristi Chivu a fost desemnat câştigător după o selecţie realizată de un juriu format din directori ai publicațiilor sportive, care au analizat fiecare antrenor pe baza criteriilor tehnico-tactice, a calității jocului practicat de echipele lor, precum și a comportamentului și fair-play-ului demonstrat pe parcursul sezonului. În calcul au intrat toate etapele campionatului, cu excepția ultimei runde, a 38-a.

„Sezonul lui Cristian Chivu la conducerea lui Inter a fost pur și simplu extraordinar”, a declarat Luigi De Siervo, directorul executiv al Calcio Serie A.

Citeşte şi: Răzvan Lucescu a făcut pomana de 40 de zile a lui Mircea Lucescu. Gest impresionant al fiului lui „Il Luce” FOTO

„Încă din primul său an pe banca unei echipe profesioniste de la începutul sezonului, Chivu a demonstrat imediat ADN-ul de învingător pe care îl avea și ca jucător.

Și-a condus echipa să practice un fotbal solid, dar în același timp ofensiv, ceea ce a dus la încheierea sezonului cu o medie de peste două goluri pe meci și cu o diferență de aproximativ 30 de goluri față de ocupanta locului doi.

Chivu a avut nevoie de doar 48 de etape ca antrenor în Serie A pentru a deveni campion al Italiei, fiind depășit doar de Mourinho în era celor trei puncte la victorie. Adăugând la Scudetto și câștigarea Cupei Italiei, el a devenit singurul tehnician care a realizat această dublă istorică în primul său sezon pe banca lui Inter. Sunt cifre și recorduri care confirmă pe deplin intrarea lui Cristian Chivu în rândul marilor antrenori din Serie A”, a mai spus Luigi De Siervo.

Citeşte şi: Anamaria Prodan, un nou atac devastator la adresa lui Laurențiu Reghecampf. „Dacă eram nevasta lui, n-ar fi zis asta niciodată!”

Cristian Chivu îl succede pe Antonio Conte, câștigătorul de anul trecut după titlul cucerit cu Napoli. Distincția, introdusă în sezonul 2021–2022, a revenit până acum exclusiv antrenorilor campioanei Italiei: Stefano Pioli cu Milan, Luciano Spalletti cu Napoli și Simone Inzaghi cu Inter.

Premiul pentru cel mai bun fotbalist al sezonului i-a revenit lui Federico Dimarco, fundașul stânga al lui Inter, care a bifat şase goluri și 18 pase decisive. Lautaro Martínez a fost desemnat, de asemenea, cel mai bun atacant al sezonului 2025-2026.