Curtea Supremă a SUA, în majoritate conservatoare, i-a acordat luni o victorie preşedintelui american Donald Trump în eforturile sale de a restricţiona votul prin corespondenţă, autorizând intrarea în vigoare a unui decret prezidenţial în acest sens până la noi ordine, transmite AFP, informează Agerpres.

Donald Trump critică dur votul prin corespondență

Donald Trump critică în mod regulat posibilitatea în multe state americane de a vota prin corespondenţă şi citează această metodă de vot ca fiind unul dintre principalele motive ale înfrângerii sale din 2020 în faţa democratului Joe Biden – înfrângere pe care încă nu o recunoaşte.

La 31 martie, el a semnat un decret menit să reglementeze mai strict votul prin corespondenţă, o măsură contestată în justiţie de democraţi.

Statele conduse de democraţi obţinuseră suspendarea acestei decizii din partea unei instanţe federale de prim grad.

Fără a se pronunţa asupra fondului cauzei, Curtea Supremă, împotriva avizului celor trei judecători progresişti (din totalul de nouă) a ridicat această suspendare, considerând, în special, că aduce prejudicii guvernului federal, spre deosebire de state.

Această decizie „nu înseamnă că orice măsură pe care guvernul o va lua pentru a aplica acest decret va fi neapărat legală. Din acest punct de vedere, viitorul o va spune”, a precizat, totuşi, Curtea.

Judecătorii progresişti şi-au exprimat dezacordul, concluzionând, dimpotrivă, că statele – cărora le revine organizarea scrutinelor, inclusiv a celor federale – sunt direct prejudiciate de aceste modificări semnificative ale regulilor electorale.

Democrații critică aspru decizia Curții Supreme

Liderul minorităţii din Senat, democratul Chuck Schumer, a numit decizia o „ruşine”. El a adăugat că Trump ‘încearcă să complice votul americanilor pentru ca aceştia să nu-l poată trage la răspundere pentru explozia costurilor, războiul ilegal şi corupţia endemică”.

Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, a anunţat la rândul său că statul pe care îl conduce va intenta o nouă acţiune în justiţie.

Decretul ordonă serviciilor de imigrare şi Securităţii Sociale să creeze o listă federală a alegătorilor cu drept de vot, iar serviciului poştal să elibereze buletine de vot prin corespondenţă doar persoanelor care figurează pe această listă.

Scopul declarat este de a limita riscul ca cetăţenii străini să poată vota la alegerile americane, un spectru agitat în mod regulat de Donald Trump şi de tabăra republicană, deşi fenomenul este extrem de rar, conform statisticilor oficiale.

Cu toate acestea, Donald Trump însuşi a votat prin corespondenţă la alegerile primare republicane din Florida (sud-est) care au avut loc săptămâna trecută.

Proba practică în poligon, care a fost cuprinsă în examenul auto până în anul 2000, curpinde următoarele manevre: plecarea din rampă, deplasarea în marșarier, parcarea laterală și întoarcerea în spațiu limitat.

Expertul în conducere defensivă Titi Aur spune că reintroducerea probei în poligon este o idee foarte bună.

„Bineînțeles că este nevoie de o astfel de probă pentru că, după cum vedem, șoferii noștri nu știu să manevreze mașina, pleacă nepregătiți de școala de șoferi. Din păcate, instructorii sunt nevoiți acum să facă diferite manevre atât cât pot în circulație, deschise, câteodată chiar încurcând circulația, dar nu-și pot permite să le facă ca într-un poligon specializat”, pentru Digi24.

Citește și: Haos în Capitală! Semafoare oprite în zeci de intersecții, Poliția Rutieră intervine pentru fluidizarea traficului

„Prima dată explici elevului ca instructor la o școală de șoferi, îi explici despre ce înseamnă mașină, aparate, comenzi, pe loc, static, undeva poate fi în centrul orașului sau în câmp, nu contează. Pe urmă te duci în poligon niște ore, în care îl înveți să facă manevre, să plece de pe loc, să dea cu spatele, să parcheze, să înțeleagă gabaritul mașinii, să treacă printre jaloane, să facă probe, să pornească din rampă, să oprească, și abia pe urmă pleci în circulație și să ajungi în circulație, să mergi cu viteze normale și cu 50 și cu 80 în afara localității, să nu zic cu 90 se ajungi pe autostradă, ca în lumea civilizată”, mai explică expertul în conducere defensivă.

„Din acest punct de vedere, sigur în toate țările se merge și pe autostradă, se dă examen pe autostradă, se dă examen noaptea, se dă examen în centrul orașului. La noi se merge doar cu 30 km/h în timpul școlii de șoferi, deloc în poligon. Fiecare instructor care e mai sârguincios și mai serios mai face cu elevul câteva manevre pe unde poate – pe o străduță printr-un cartier pe undeva, cum spuneam, încurcând sau neîncurcând circulația. Și nu este suficient. Nu poți să faci manevre în trafic ca să înțelegi cu adevărat gabaritul mașinii”, spune Titi Aur.

Citește și: Scene incredibile pe șoselele din România: Doi copii transportați în portbagajul deschis și un bărbat urcat pe plafonul unui taxi. VIDEO

Proteste în fața Ministerului Muncii. Cinci federații sindicale ies în stradă și cer majorarea salariului minim. Sindicatele susțin că un salariu minim adecvat nu poate fi construit doar prin decizii administrative, ci prin contracte colective care ridică salariile peste minimul legal, iar blocarea negocierilor colective transformă salariul minim în singurul reper de salarizare pentru sute de mii de oameni.

Citește și: Când intră alocațiile copiilor în septembrie 2026. Ce sume sunt oferite de la stat, în funcție de vârstă

”Miza depășește cu mult interesele unui singur sector economic: blocarea negocierilor colective pune în pericol capacitatea României de a crește gradul de acoperire prin contracte colective de muncă, în conformitate cu obiectivele europene și cu prevederile Directivei privind salariile minime adecvate”, susțin reprezentanții sindicali.

La protest vor participa Federația Sindicatelor din Comerț, Federația Sindicatelor din IT & Comunicații și Federația Sindicatelor din Industria Financiară, afiliate Cartel Alfa și Uni Global Union, precum și Federația Sindicală din Asigurări și Bănci, afiliată Confederației Sindicatelor Democratice din România (CSDR) și Uni Global Union.

Citește și: Reguli mai dure la RA-APPS: „Unii plăteau, alţii trăiau bine-mersi din privilegiile sistemului”. Care sunt noile criterii de performanţă impuse de Bolojan

Sindicatele reclamă existența unor blocaje în negocierea contractelor colective de muncă la nivel sectorial în mediul privat și a contractului colectiv de muncă la nivel național.

Primăria Municipiului Bucureşti a transmis, luni, că, în Consiliul General al Capitalei, a fost aprobat noul regulament privind salubrizarea și igienizarea în Centrul vechi. Printre noile măsuri se numără spălarea străzilor şi a trotuarelor zilnic, în intervalul 8.00 – 10.00, precum şi obligaţia comercianţilor de a-şi curăţa terasele zilnic, în acelaşi interval orar. De asemenea, ar urma să dispară „sacii cu gunoi aruncați la colț de stradă”. „Acolo unde, din lipsă de spațiu nu se pot amplasa pubele / containere, persoanele fizice sau juridice vor folosi saci inscripționați cu coduri QR, cu datele de identificare ale fiecărui generator”, a transmis PMB.

Printre noile reguli impuse operatorilor se află şi eliminarea boxelor în exteriorul clădirilor.

„Reguli mai stricte de curățenie, în Centrul Istoric al Bucureștiului. Este carte de vizită a orașului și în același timp, o zonă foarte circulată, plină de turiști străini. Tocmai de aceea, ne ocupăm să arate demn de o capitală europeană.

După ce a stat în transparență și a fost dezbătut timp de două luni, regulamentul privind salubrizarea și igienizarea Centrului Istoric a fost aprobat în Consiliul General.

Colectarea deșeurilor se va face etapizat, pe două zone ale Centrului Vechi, doar între orele 06.00 – 10.00;

Operatorul de salubritate va asigura 6 fluxuri de deșeuri, pe care le va colecta cu autospeciale inscripționate cu tipul de deșeu, după un program clar stabilit:

– Luni, miercuri, vineri: hârtie&carton; textile;
– Marți, joi, sâmbătă: plastic&aluminiu; sticlă; deșeuri periculoase;
– Zilnic: biodegradabile & deșeuri alimentare. Tot zilnic se golesc coșurile stradale și minimum o dată pe săptămână se spală.

NU vom mai vedea saci cu gunoi aruncați la colț de stradă. Acolo unde, din lipsă de spațiu nu se pot amplasa pubele / containere, persoanele fizice sau juridice vor folosi saci inscripționați cu coduri QR, cu datele de identificare ale fiecărui generator, primiți de la operatorul de salubritate. Doar acești saci vor fi colectați. Dacă pe străzi apar alți saci cu deșeuri, va fi anunțată Poliția Locală a Municipiului București.

Curățenie în Centrul Vechi se face și în afara acestui program, prin personalul de întreținere de la salubritate, care mătură și adună deșeurile aruncate accidental pe jos.

În plus, la solicitarea Poliției Locale, salubristul are obligația să intervină  pentru curățarea unei zone în termen de 45 de minute în intervalul 06.00 – 18.00 și în două ore în intervalul 18.00 – 06.00.

Ce obligaţii au deținătorii de spații comerciale din Centrul Vechi:

• Aceștia își vor spăla zilnic terasa și săptămânal vitrinele, mobilierul;
• Trebuie să aibă, la intrare, coșuri de gunoi pentru deșeuri de mici dimensiuni (ex. pentru mucuri de țigară);
• Trebuie să respecte suprafața stabilită prin avizul de terasă;
• Nu au voie să-și instaleze difuzoare / boxe în exteriorul clădirii sau orientate către spațiul public. Nivelul de zgomot produs nu trebuie să depășească limitele admise și nici intervalele orare stabilite de legislația în vigoare.

Cei care nu respectă aceste reguli riscă amenzi cuprinse între 1.000 și 10.000 de lei pentru persoane fizice și între 4.000 și 10.000 de lei pentru persoanele juridice”, a mai comunicat Primăria Municipiului Bucureşti.

„Cu o durere greu de pus în cuvinte, ne despărțim de cel care a fost soț, tată, copil, frate, socru, prieten, unul dintre cei mai apreciați dansatori și instructori ai generației sale și, pentru atât de mulți copii și oameni, Moș Crăciun”, a scris soția lui Cornel Bubui.

Citește și: O nouă tragedie în Bucegi. Ciobanul care a găsit rămășițele turistului britanic George Smyth a murit în același loc și în același mod la doar câteva zile după descoperire

Înmormântarea va avea loc marți, 25 august, de la ora 15, la Capela Orășenească din Cimitirul Municipal Rulikowski din Oradea. Familia nu a dezvăluit cauza decesului.

Cornel Bubui era cunoscut pentru aparițiile sale la diverse serbări, târguri și petreceri organizate în perioada sărbătorilor de iarnă. Părul lung și barba albă erau naturale, iar copiii îl recunoșteau uneori și în restul anului.

An de an, în preajma Crăciunului, Cornel Bubui îmbrăca haina Moșului și participa la evenimente pentru copii. Își confecționase de unul singur costumul, iar la plimbările prin oraș obișnuia să aibă la el bomboane pentru copiii care îl recunoșteau.

„Când mă văd, copiii rămân blocați, apoi tremură de bucurie și sar pe mine. Iar eu îmi iau energia de la ei”, povestea Cornel Bubui pentru ebihorenaul.ro.

Citește și: Un tânăr în vârstă de 28 de ani s-ar fi sinucis într-un imobil din Centrul Vechi al Capitalei: „Avea o pungă pe cap și scotch pe gât”

Prăbușirea barajului Malpasset a ucis 423 de oameni, iar vina nu a aparținut betonului folosit, ci unor crăpături geologice ascunse în stâncă. În noaptea de 2 decembrie 1959, la ora 21:11, peretele uriaș din beton, înalt de 66 de metri, a cedat sub presiunea uriașă a apei. În doar câteva minute, valul izbucnit a transformat întreaga vale într-un șuvoi violent de noroi și dărâmături.

Bilanțul final a fost cutremurător: 423 de persoane și-au pierdut viața, printre care se aflau și 135 de copii. Tragedia a lovit pe neașteptate, într-un loc considerat complet sigur.

Construit între anii 1952 și 1954, barajul Malpasset reprezenta un proiect de elită al ingineriei franceze. Scopul lui era să controleze apele râului Reyran și să furnizeze apa necesară pentru agricultură și populație, într-o regiune aflată în plină dezvoltare turistică.

Construcția elegantă și avertismentul ploilor din toamna lui 1959

Forma sa, un arc subțire de beton, părea de-a dreptul elegantă: curbura sa împingea forța apei spre pereții stâncoși ai văii, la fel cum o ușă rezistă împingând în balamale. Există însă o condiție tăcută, dar vitală: stâncile din jur trebuie să fie perfect sănătoase.

În toamna lui 1959, a plouat cum nu mai plouase de mult. Între 19 noiembrie și 2 decembrie, masivul Estérel a primit aproape 200 de milimetri de apă, iar lacul de acumulare a ajuns aproape de marginea structurii. Cu 7 metri sub creastă, pe malul drept, au apărut primele scurgeri.

Nimeni nu și-a închipuit atunci ce prevesteau. Atunci, la ora 21:11, a venit sfârșitul. Barajul a cedat brusc, fără avertisment, și a eliberat 50 de milioane de metri cubi de apă. Orașul Fréjus, aflat în calea valului, a fost lovit în plin de un torent de apă, pământ și moloz.

În doar câteva minute, peisajul a devenit de nerecunoscut.

Faliile geologice ascunse care au dărâmat un gigant de beton

Investigațiile au căutat un vinovat. Betonul, materialul modern prin excelență, a fost primul suspect. Însă probele au arătat altceva: betonul era solid. Adevărata cauză zăcea mai adânc, literalmente în pământ. Malul stâng al barajului se sprijinea pe gneiss, o rocă masivă și aparent stabilă.

Sub ea, însă, o rețea de falii trecea neobservată prin toate studiile. Sub presiunea colosală a apei, aceste fisuri au transformat stânca într-o capcană. Rocile au cedat brusc, ca un dop smuls dintr-o gură de sticlă, iar întreaga structură s-a deschis.

Mai mult, analizele ulterioare au scos la iveală o falie suplimentară, în aval de baraj, care a concentrat presiunea pe o zonă foarte restrânsă. Exact acest amestec de fracturi ascunse, și nu un defect de beton, a făcut ca totul să se prăbușească.

Lecția dură care a schimbat definitiv regulile în ingineria civilă

Malpasset nu a fost doar o tragedie. A fost o lecție care a schimbat regulile ingineriei civile, scrie curiozitate.ro.

De atunci, studiile geologice făcute înainte de construcții au devenit mult mai adânci, iar posibilitatea unor crăpături nevăzute în rocile considerate stabile este luată acum în calcul de la primele schițe.

Ruinele din valea Reyranului și întrebările care rămân

Ruinele barajului, rămase în valea Reyranului, amintesc și astăzi de prețul plătit pentru ignorarea geologiei. La peste șaizeci de ani de la acea noapte, povestea Malpasset rămâne un avertisment.

Cât de multe alte defecte ascunse mai așteaptă sub picioarele noastre? Nimeni nu poate spune cu certitudine.