Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, marți, o atenționare Cod galben de inundaţii, valabilă până miercuri la miezul nopții, pe râuri din 19 județe.

Potrivit hidrologilor, în intervalul 25 august, ora 16:00 – 26 august, ora 00:00, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide, creșteri de debite și de niveluri, cu posibile depășiri ale Cotelor de atenție, pe râurile din bazinele hidrografice: Vișeu – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior, Iza – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior, Lăpuș – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județul Maramureș), Someșul Mare – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județul Bistrița-Năsăud), Someșul Mic – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Bihor și Cluj), Crișul Repede – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Cluj și Bihor), Crișul Negru – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Bihor și Arad), Crișul Alb – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Hunedoara și Arad), Mureș – bazin amonte S.H. Glodeni și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Glodeni – amonte confluență cu râul Arieș (județele: Harghita, Mureș și Bistrița-Năsăud) și Arieș – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Alba și Cluj).

Alertă meteo de vreme extremă în Romania. Caniculă, apoi furtuni, ploi și vijelii

Fenomene hidrologice similare se vor semnala și pe cursurile de apă: Mureș – afluenții aferenți sectorului aval confluență cu râul Târnava (județele: Alba, Sibiu, Hunedoara și Arad), Bega – bazin amonte S.H. Balinț și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Balinț – amonte S.H. Remetea (județele: Timiș și Arad), Timiș – bazin amonte S.H. Sadova și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Sadova – amonte S.H. Lugoj (județele: Caraș Severin și Timiș), Jiu – bazin amonte S.H. Sadu și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Sadu – amonte confluență cu râul Gilort (județele: Hunedoara și Gorj), Gilort – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județul Gorj), Olt – afluenții aferenți sectorului aval confluență cu râul Lotru – amonte Ac. Ionești (județele: Vâlcea și Argeș), Olteț – bazin superior și afluenți bazin mijlociu (județele: Gorj și Vâlcea), Bistrița – bazin amonte S.H. Cârlibaba și afluenții aferenți sectorului aval S.H. Cârlibaba – amonte S.H. Frunzeni (județele: Suceava, Neamț și Harghita), Moldova – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Suceava și Neamț), Suceava – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județul Suceava) și Jijia – bazin superior și afluenți bazin mijlociu și inferior (județele: Botoșani și Iași).

Citește și: VIDEO Tornadă devastatoare în Franţa. În România, ANM anunţă zile de vară şi în septembrie

INHGA precizează că viituri rapide se mai pot produce cu probabilitate și intensitate mai mare pe unele râuri mici din județele: Maramureș, Cluj, Hunedoara, Timiș, Mureș, Harghita și Suceava.

De câțiva ani, Dragoș Bucur și soția lui, Dana Nălbaru, au luat decizia de a se muta alături de copii la țară, în Moșteni-Greci, județul Argeș.

Atât actorul și soția lui, cât și cei trei copii, s-au adaptat la viața de la țară, având diverse treburi și activități. Recent, Dragoș Bucur a venit cu un apel neașteptat în mediul online, pregătindu-se să toarne o fundație. Astfel, actorul a decis să le propună celor care îl urmăresc să participe la muncă sub forma unei clăci. Actorul a recunoscut că nu a mai făcut până acum o astfel de clacă, însă vrea să încerce această experiență.

Citește  și: Obiceiul pe care Dana Nălbaru și Dragoș Bucur îl respectă în fiecare dimineață. Mutarea la țară le-a schimbat complet viața: „Un moment important al zilei”

Lucrarea ar urma să dureze aproximativ o săptămână, iar programul propus de actor este între orele 10.00 și 18.00. Dragoș Bucur a precizat că le va pune la dispoziție mâncare și băutură celor care aleg să îi dea o mână de ajutor. Ulterior, actorul a revenit cu clarificări, menționând că nu este vorba despre o nevoie urgentă, având deja posibilitatea de a apela la o echipă de muncitori. Pentru el, ideea reprezintă mai mult un experiment și o încercare de a readuce în actualitate spiritul clăcii.

„Am niște clarificări de făcut. Nu am nevoie acută de ajutoare, am o echipă de muncitori care poate veni oricând. Este mai mult un experiment, iar experimentul pe care îl fac, dacă vine cineva, nu o să fie filmat, cu fotografii și chestii d-astea. N-am nevoie, cel puțin în etapa asta, de profesioniști.

E de cărat, de mutat moloz, de săpat la lopată să văd pe unde am cablurile electrice, de făcut curățenie. Adică, profesioniștii nu sunt de refuzat, dar nu am neapărat nevoie de ei. O să fac un grătar, bineînțeles, o să dau de băut, cine poate să bea alcool o să bea și alcool”, a spus Dragoș Bucur pe rețelele de socializare.

Actorul a mai spus că cei care aleg să participe trebuie să fie deschiși să muncească, printre activitățiel care urmează să fie făcute numărându-se mutarea molozului, săpatul și curățenia din gospodărie.

Citește și: Ce spune Dragoș Bucur despre decizia Danei Nălbaru de a se retrage din lumina reflectoarelor: ”A avut succes, bani și faimă”

Cristina Trăilă, fost deputat PNL și actual secretar general al Guvernului, s-a prezentat marți la sediul DNA. Audierea are legătură cu un dosar deschis în perioada în care Cristina Chiriac conducea DNA Iași, iar Cristina Trăilă este vizată în legătură cu o faptă de complicitate la infracțiunea prevăzută de articolul 13 din Legea 78/2000, potrivit informațiilor obținute de MEDIAFAX.

Cristina Trăilă este audiată în calitatea de suspect, fiind cercetată pentru complicitate la o infracțiune asimilată faptelor de corupție într-un dosar care îl vizează pe fermierul vasluian Fănel Bogos, scrie BZI.

Cristina Trăilă a fost numită în aprilie 2025 în funcția de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru.

Dosarul în care este audiată Cristina Trăilă îl are în prim-plan pe fermierul Fănel Bogos, care a fost arestat preventiv în 2025, fiind acuzat că ar fi oferit sume importante de bani, de ordinul sutelor de mii de euro, pentru înlăturarea din funcție a directorului Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Vaslui, Mihai Ponea.

Potrivit anchetatorilor, miza conflictului ar fi fost un dosar de despăgubire în valoare de aproximativ 13 milioane de lei.

Citește și: Fănel Bogos, afaceristul „Salmonella” primit de Ilie Bolojan și acuzat de trafic de influență, scapă de arest. Tribunalul Vaslui l-a plasat sub control judiciar

Fănel Bogos ar fi încercat să obțină despăgubirea după apariția unui focar de salmoneloză la una dintre fermele sale de găini ouătoare din județul Vaslui. În urma focarului, autoritățile sanitar-veterinare au dispus neutralizarea a peste 230.000 de păsări.

Mihai Ponea ar fi refuzat să aprobe despăgubirea, considerând că fermierului îi revenea o parte din responsabilitate pentru apariția focarului de salmoneloză.

Citește și: Interceptări explozive! Rareș Bogdan apare în dosarul șpăgarului din biroul lui Bolojan. Intervențiile făcute pentru Fănel Bogos

În acest context, anchetatorii susțin că Fănel Bogos ar fi încercat să obțină schimbarea din funcție a directorului DSVSA Vaslui, apelând la intermediari și oferind bani.

Pentru a construi o locuință în România, prețul este cu peste 130% mai mult decât acum zece ani. Conform datelor Eurostat, țara noastră se află pe locul trei în UE la ritmul scumpirilor, după Bulgaria și Ungaria.

„Unele materiale au avut un preţ crescut cu 100% chiar”, a spus Diana Badicu, arhitect.

Potrivit specialiștilor, scumpirile au început în 2020, odată cu criza din sănătate. Polistirenul este un material esențial în construcții, iar în ultimii șase ani, costul de producție pentru acesta a crescut cu 50-60%. În prezent, un metru pătrat se vinde cu 86 de lei.

„Caruselul de majorări a început în 2020, odată cu criza sanitară şi a fost influenţat în principal de întreruperea lanţurilor de aprovizionare logistică”, a explicat Roxana Ghioca, directorul general al unei fabrici de polistiren.

„S-au trezit că nu mai există stocuri pentru niciun material. Cum apărea un stoc, el se vindea la un preţ mult mai mare”, a precizat Ramona Ganea, specialist în vânzări.

Citește și: Un sat din Spania dorește să atragă noi locuitori și antreprenori. O casă costă doar 18.000 de euro

Problema este reprezentată și de lipsa de producție. Țara noastră importă 70% din materialele de care are nevoie pentru construcția unui bloc, în România existând doar câteva fabrici.

„Avem zone în care avem producţie de ciment, avem fabrici de BCA şi de cărămidă. Două produse importante care au trecut prin majorări masive de preţ în ultimii zece ani. Producem şi polistiren, dar materia primă pentru polistiren vine din import„, a spus Ramona Ganea pentru Observator.

Cât costă cimentul, BCA-ul sau cărămida în 2026

În prezent, un sac de ciment costă până la 38 de lei, triplu față de acm 10 ani. Totodată, un kilogram de fier-beton se apropie de cinci lei. BCA-ul s-a scumpit de la 125 de lei metrul cub la 320, chiar 420 de lei. Cărămida costă până la 6,5 lei, iar vata bazaltică se cumpără de la 42 de lei pe metrul pătrat.

„Suntem influenţaţi major de ce se întâmplă la graniţa cu România. Suntem influenţaţi masiv de ceea ce se întâmplă în Golf. De fiecare dată când undeva în lume există un conflict – a doua, a treia, a patra zi în România vine o creştere de preţ pe zona noastră de activitate”, a spus Roxana Ghioca.

Totuși, există și cauze birocratice. Reglementările privind securitatea la incendiu, normele privind eficiența energetică a clădirilor și cerințele de reducere a emisiilor de carbon contribuie din plin la costul final al unei construcții.

„Foloseam cu totul şi cu totul alte materiale. Polistiren pe care l-am înlocuit cu vata minerală bazaltică care vine în straturi mult mai groase, pentru a asigura eficienţă termică a clădirii. De asemenea facem referire la tâmplării care în trecut erau folosite în varianta cu două foi de sticlă. Acum folosim geamuri tripan, cu trei foi de sticlă. Pereţii de compartimentare şi de faţadă erau din porotherm, acum folosim BCA”, a explicat Diana Badicu, arhitect.

Citește și: Casa Verde 2026. Ministerul Mediului anunță o schimbare importantă în program, cine poate solicita fonduri pentru baterii

UPDATE: Claudiu Năsui anunţă pe facebook că a acceptat propunerea: „Am acceptat să preiau portofoliul de ministru al Economiei în Guvernul Republicii Moldova.

Istoria ne-a arătat în repetate rânduri că, acolo unde au predominat respectul pentru proprietatea privată și ideile libertății economice, oamenii au prosperat. Am intrat în politică acum aproape 10 ani pentru a promova aceste principii ale liberalismului, care au scos din sărăcie mai mulți oameni decât orice alte politici din lume.

Am rezonat puternic cu viziunea domnului Vasile Tofan, noul premier al Republicii Moldova, pentru această țară: ca Republica Moldova să devină cea mai primitoare țară pentru antreprenori. El înțelege că statul nu rezolvă problemele economice, în cel mai bun caz, doar le administrează, iar de cele mai multe ori, le agravează atunci când intervine în economie. Bogăția și prosperitatea, înainte de a putea fi redistribuite de stat, trebuie mai întâi produse, iar premisele necesare pentru aceasta sunt tocmai valorile pieței libere, care au funcționat oriunde au fost aplicate.

În politică, este ușor să te faci plăcut, cel puțin atât timp cât te afli la putere și poți alege calea facilă a populismului plătit din banii contribuabililor. Este mult mai greu să spui că lucrurile nu pot continua astfel la nesfârșit, pentru că, în caz contrar, nota de plată va condamna țara la stagnare. Premierul Tofan ar fi putut să-și continue liniștit cariera de succes, dar a ales să-și asume sarcina dificilă de a realiza reformele de care Republica Moldova are nevoie pentru a prospera și pentru a înfrunta cu succes un moment de răscruce pentru viitorul țării: aderarea la Uniunea Europeană.

Am ales să răspund invitației domnului Tofan de a mă alătura Guvernului Republicii Moldova, chiar dacă acest pas presupune să renunț la mandatul de deputat în Parlamentul României și să-mi dedic experiența unui nou efort reformator, menit să ducă la capăt procesul de liberalizare și privatizare început după căderea comunismului. Premierul Tofan are misiunea grea, dar onorantă, de a-și conduce țara în direcția potrivită: cea a libertății și a apropierii de România și de Europa.

Sunt fericit să-mi asum aceeași misiune, cu optimism, entuziasm și cu încrederea că o economie moldovenească mai prosperă înseamnă și o economie românească mai prosperă, în parcursul nostru comun european”.

Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, l-a propus pe Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei în România, în Guvernul Cîțu, actual deputat USR. pentru funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării. Anunțul a fost făcut marți, 25 august.

Dacă va deveni ministru în guvernul de la Chișinău, Claudiu Năsui va trebui să demisioneze din Parlamentul României.

Maia Sandu acuză Rusia că trimite intenţionat drone în Republica Moldova: „Am văzut şi în România, şi în Polonia”

„Astăzi anunțăm două modificări importante pe care le propunem în componența Guvernului

▪️ Îl vom propune pe Eugeniu Osmochescu pentru funcția de ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare. Eugen cunoaște deja foarte bine mecanismele Guvernului și prioritățile pe care ni le-am asumat. Îi mulțumesc că a acceptat să preia un portofoliu atât de complex și strategic pentru Republica Moldova.
Pregătirea sa economică și experiența în cadrul instituțiilor financiare internaționale ne vor ajuta să atragem mai multe resurse pentru modernizarea agriculturii și să accelerăm reformele de care sectorul are nevoie, mai ales acum, când schimbările climatice pun o presiune tot mai mare asupra fermierilor noștri.
Misiunea sa este clară: să facem agricultura moldovenească mai performantă, mai competitivă și mai bine adaptată realităților economice de astăzi.

▪️ Pentru funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării îl vom propune pe Claudiu Nasui. Claudiu vine cu o combinație rară de pregătire economică solidă, experiență în sectorul privat, experiență politică și implicare directă în realizarea reformelor guvernamentale.
A studiat economia la Universitatea Paris-Dauphine și finanțele la Universitatea Bocconi, a lucrat în sectorul financiar, inclusiv la PwC și BCR, și deține certificarea internațională CFA. După anii de studii și experiența acumulată în afara țării, a ales să revină în România și să se implice în viața publică.
A intrat în Parlamentul României pentru prima dată în 2016, iar în perioada 2020 – 2021 a fost ministru al Economiei în Guvernul României. De-a lungul acestei perioade, și-a construit un profil foarte clar: mai puțină birocrație, mai multă transparență în modul în care statul cheltuiește banii, mai multă disciplină în sectorul public și mai mult spațiu pentru antreprenori.
Este fondatorul platformei Open Budget, creată pentru a transparentiza modul în care sunt cheltuiți banii publici. A susținut constant reforme curajoase, inclusiv atunci când acestea presupun punerea sub semnul întrebării a unor structuri, cheltuieli sau privilegii perpetuate ani la rând.
Avem nevoie de acest tip de energie la Ministerul Economiei.
Prioritățile lui vor fi debirocratizarea aparatului de stat, rezolvarea problemelor companiilor de stat, reducerea cheltuielilor bugetare și eliminarea obstacolelor care stau în calea întreprinderilor mici și mijlocii. Vrem ca Ministerul Economiei să devină unul dintre principalele motoare ale reformei statului și ale creșterii economice.
Am spus la învestirea Guvernului că programul nostru are economia în centru și că vom veni cu schimbări în echipă atunci când acestea vor fi necesare. Prin aceste două numiri, vrem să accelerăm reformele, să facem statul mai eficient și să oferim economiei, inclusiv sectorului agricol, mai mult spațiu pentru creștere”, a transmis Vasile Tofan, într-o postare pe Facebook.

Patru instituții-cheie din Republica Moldova sunt conduse de români care au făcut carieră la București și și-au luat ulterior cetățenia moldovenească. E vorba despre Banca Națională de la Chișinău, Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor, Inspectoratul pentru Muncă și Misiunea UE în Republica Moldova. În paralel, mai mulți experți români de nivel înalt – foști miniștri și șefi de instituții – joacă roluri cheie în guvernul Republicii Moldova.

Șefi români la instituții din Republica Moldova numiți de Chișinău

Anca Dragu – șefa Băncii Naționale a Moldovei. Senatoarea USR Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor în România, a fost numită în 22 decembrie de Parlamentul de la Chișinău guvernator al Băncii Naționale. Decretul a fost semnat de președinta Maia Sandu în ziua în care fostul guvernator Octavian Armașu a fost revocat din funcție. Anca Dragu a lucrat mai mult de 15 ani în cadrul Băncii Naționale a României și al Fondului Monetar Internațional și a fost ministru al finanțelor publice în Guvernul României. În 2020 a fost aleasă președinte al Senatului României.

Daniel-Marius Staicu, șeful Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. În noiembrie 2022, Staicu a fost numit de către Guvernul Republicii Moldova în funcția de director al Serviciului pe un termen de 5 ani. Anterior, Daniel-Marius Staicu a fost șef al Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor din România. În 2021, Staicu fusese numit în funcția de director în cadrul Direcția conformitate Victoriabank – grupul financiar deținut de Banca Transilvania. Anterior, el a fost ofițer specialist la Serviciul pentru Investigarea Fraudelor din Poliția Română.

Vezi și O dronă a explodat în Moldova. Autoritățile au închis spațiul aerian. Maia Sandu: Unele drone ajung nu din întâmplare, ci „pentru că sunt trimise” în Moldova şi România 

Cătălin Țacu este director al Inspectoratului de Stat al Muncii din Republica Moldova. Fost șef al Serviciului de control relații de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Iași, a obținut cetățenia R. Moldova în septembrie 2023, potrivit Ziarul de Gardă. Cătălin Țacu a ajuns șef la Inspectoratul de Stat al Muncii fără a fi organizat un concurs public. Numirea lui la cârma instituției a fost aprobată de Guvern la două săptămâni după ce Parlamentul a votat, în lectura a doua, un proiect de lege care prevede că funcția de șef al Inspectoratului a devenit funcție de demnitate publică.

De menționat și prezența în Republica Moldova a lui Octavian Berceanu, fost şef al Gărzii de Mediu. Acesta va contribui la implementarea Programului naţional de împădurire din Republica Moldova, după cum a anunțat la finalul anului trecut: „Sunt onorat sa fac parte din echipa doamnei preşedinte Maia Sandu şi am acceptat din tot sufletul propunerea. Şi spun echipa, pentru că deja am ieşit pe teren împreună şi lucrăm pentru împădurirea Moldovei. Sunt onorat să am o echipă puternică şi dedicată şi îi mulţumesc doamnei Iuliana Cantaragiu, consilier prezidenţial şi ex ministru al Mediului, pentru ceea ce deja construim”, scrie Berceanu, pe Facebook.

Șefi români numiți de UE

Cosmin Dinescu. Uniunea Europeană l-a numit în aprilie 2023 pe diplomatul român Cosmin Dinescu drept șef al Misiunii UE în Republica Moldova (EU Partnership Mission – EUPM). Cosmin Dinescu, diplomat de carieră cu gradul de ambasador, are o experiență de două decenii și jumătate în diplomație. Dinescu a fost secretar general al MAE, ambasador în Lituania și Croația, director general pentru afaceri juridice.

Misiunea civilă trimisă la Chșinău e o premieră pentru UE și e formată din experți în diferite domenii care consiliază autoritățile moldovene pe următoarele direcții: Securitate cibernetică și combaterea amenințărilor hibride și a dezinformării, Consolidarea structurilor de gestionare a crizelor axate pe securitatea internă, Furnizarea de echipamente necesare pentru gestionarea crizelor.

Înalți Consilieri pe lângă guvernul moldovean, numiți de UE

Daniel Funeriu. Fost ministru al Educației în România, autorul celei mai profunde reforme în învățământ. În 1999 a obținut titlul științific de doctor în chimie la Universitatea din Strasbourg sub îndrumarea lui J.- M. Lehn, Laureat al Premiului Nobel. A lucrat apoi la Institutul de Cercetare Scripps din La Jolla (California) și Institutul Național de Știință și Tehnologii Industriale Avansate din Amagasaki (Japonia), Universitatea Tehnică din Munchen. În 2009 a devenit membru al Parlamentului European, apoi Ministru al Educației în România. A fost și consilier prezidențial.

Dragoș Ciuparu. A fost șeful Cercetării din România. Este inginer chimist de profesie și are un doctorat obținut la Universitatea Paris 7 „Denis Diderot”. A petrecut aproape 7 ani în cadrul Departamentului de Inginerie Chimică al Universității Yale, mai întâi ca cercetător postdoctoral, iar mai târziu ca cercetător științific. La sfârșitul anului 2005 s-a întors la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, România, înființând un nou grup de cercetare și obținând titlul de profesor.

Nicolae Grigore. E consilier pentru sectorul Servicii Financiare la Banca Națională a Moldovei. A activat anterior în cadrul Băncii Naționale a României și cu o experiență de peste 20 de ani în supravegherea prudențială și lupta contra spălării banilor.

Gabriela Scutea. Lucrează pe lânga Ministerul Justiției și Procuratura Generală din Moldova. A fost procuror general al României. Are o carieră de 27 de ani ca procuror în România.

Alexandru Săndulescu. A fost șeful ANRE în România. A obținut diploma de masterat în domeniul energetic la Universitatea Tehnică din București, și doctoratul în piețele energetice, și a făcut studii în domeniul reglementării utilităților la Universitatea Gainesville, Florida și Universitatea Sherbrooke din Montreal. A fost cercetător și director de programe în cadrul institutului național de cercetare-dezvoltare energetică ICEMENRG.

Victor Wili Apreutesei. Chestor de poliție, cu peste 21 de ani experiență în Poliția Română, începând ca ofițer de investigații criminale, analist și manager al unităților de analiză a informațiilor și de protecție a martorilor, precum și ca prim-adjunct al Inspectorului General al Poliției Române.

Victor Giosan. Expert pe lîngă premierul Moldovei pentru reforma administrației publice locale. Giosan are peste 21 de ani de experiență în calitate de manager de top și expert internațional în administrația publică centrală și locală din România. A fost secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului României (2005-2009). În calitate de consultant internațional, a activat în România și în alte țări europene.

Alți experți români selectați de UE

Anca Boagiu, fost ministru al transporturilor și al integrării europene din România, activează în prezent la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova pentru a ajuta echipa să se pregătească pentru negocierile de aderare la UE, transmite Radio Moldova.

Irina Alexe, expert UE pe lângă guvernul Republicii Moldova. A fost secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne din România atât în guvernul Cîțu, cât și în guvernul Cioloș. Ea a primit gradul de chestor în MAI la 35 de ani și s-a pensionat la 42 de ani.

Războiul din Ucraina pare că devine tot mai agresiv din partea ambelor tabere, iar raza de acţiune devine din ce în ce mai mare. Drone ale armatei ucrainene au ajuns pentru prima dată în regiunea Arhanghelsk, situată la aproximativ 1.900 de kilometri de granița cu Ucraina. Potrivit canalului de monitorizare Supernova+ de pe Telegram, datele preliminare indică faptul că atacul a vizat cosmodromul Plesețk, singurul cosmodrom militar operațional al Rusiei, relatează The Moscow Times.

Acolo au fost testate în repetate rânduri cele mai noi rachete balistice intercontinentale Sarmat. În plus, în 2026, de la Plesețk au fost lansate cu succes de mai multe ori rachete Soiuz-2 și Angara, care au transportat sateliți militari și aparate din constelația orbitală Rassvet, considerată de ministerul rus al apărării un echivalent al Starlink.

Rusia scoate la teste „arma Apocalipsei”. Submarinul Khabarovsk, pregătit pentru torpilele nucleare Poseidon

În cursul dimineții, în regiunea Arhanghelsk a fost emisă o alertă privind un posibil atac cu drone. Guvernatorul Aleksandr Țibulski le-a cerut locuitorilor să se adăpostească și a avertizat că internetul mobil va fi întrerupt.

El nu a dat informații despre urmările atacului. Cu o zi înainte, drone fuseseră observate pentru prima dată deasupra districtului Pinega.

Șefa districtului, Liudmila Kolik, a declarat că țintele atacului au fost „obiective strategice”. În total, 40 de drone au fost distruse deasupra regiunii. Nu au fost raportate victime. Autoritățile mai avertizaseră asupra riscului unor atacuri cu drone pe 1 și 12 august.

💥🔥 Ozon warehouses have been attacked and are burning in Russia’s Stavropol and Krasnodar regions. pic.twitter.com/W9jmYBXydF

— Olena Rohoza (@OlenaRohoza) August 25, 2026

Rusia: un atac ucrainean cu drone a ucis două persoane şi a provocat un incendiu la o rafinărie din regiunea Krasnodar  

Un atac ucrainean cu drone a ucis două persoane şi a provocat un incendiu la o rafinărie din regiunea rusă Krasnodar, situată la nord-est de Marea Neagră, au declarat marţi dimineaţă autorităţile locale, conform lefigaro.fr.

„Resturi de drone au căzut pe terenul gării din Afipski; din păcate, două persoane au murit”, a declarat pe Telegram guvernatorul regional, Veniamin Kondratiev, precizând că rafinăria locală era în flăcări.

Rafinăria este una dintre cele mai mari instalaţii de prelucrare a petrolului din sudul Rusiei, producând benzină, motorină, reziduuri petroliere grele şi sulf. Instalaţia prelucrează aproximativ 6,25 milioane de tone de ţiţei pe an – circa 2% din producţia de rafinare a Rusiei – şi a fost ţinta unor atacuri anterioare ale Ucrainei.

În ceea ce priveşte partea ucraineană, două persoane au fost ucise de o bombă ghidată în Zaporijie, a declarat şeful administraţiei militare locale, Ivan Fedorov, tot pe Telegram.

Afipsky oil refinery, Krasnodar region of Russia.
A fire after a drone attack. pic.twitter.com/kwFwuS2Ixw

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en) August 25, 2026

Ucraina are nou plan de pace conceput cu SUA și UE. Zelenski: „Pași egali înapoi și zonă tampon”. Până când ar trebui încheiat cu Rusia

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski anunță un nou plan de încetare a războiului cu Rusia, ale cărui propuneri au fost elaborate împreună cu emisarii președintelui american Donald Trump și cu oficiali europeni, relatează The Moscow Times.

Potrivit lui Zelenski, planul prevede un armistițiu, retragerea reciprocă a trupelor și crearea unei „zone economice libere” în teritoriile din care părțile s-au retras.

„Adică, noi și rușii facem pași egali înapoi, iar acest lucru creează o zonă tampon… sub o anumită conducere. Nu este încă clar cine anume, dar este o terță parte”, a specificat președintele ucrainean.

El a subliniat că această idee a venit din partea SUA. A treia parte a planului se referă la garanțiile de securitate din partea Uniunii Europene și NATO și la pașii pe care Ucraina este dispusă să îi facă.

„Asta este ceea ce se află astăzi pe masa negocierilor”, a punctat Zelenski. El a mai afirmat că Statele Unite mai au alte câteva propuneri pentru a pune capăt războiului, dar „vor să găsească momentul potrivit pentru a le împărtăși”.

Atac rusesc la granița cu Republica Moldova. Un punct de frontieră a fost închis

Forțele ruse au atacat punctul internațional de trecere rutieră Vulcănești–Vinogradovca, de la granița Ucrainei cu Republica Moldova, cu o dronă Shahed. Punctul de trecere este în prezent închis, iar călătorii sunt redirecționați către alte puncte de frontieră.

„Rusia a atacat noaptea trecută punctul internațional de trecere rutieră Vinogradovca, de la granița cu Moldova, cu drone de atac Shahed. Infrastructura acestuia a fost avariată în urma atacului. Pompierii au reușit să țină incendiul sub control”, relatează Ukrainska Pravda.

Trecerea persoanelor și a vehiculelor prin punctul de frontieră a fost suspendată.

Polițiștii de frontieră ucraineni au informat partea moldoveană, iar traficul este redirecționat către alte puncte de trecere.

Poliția de Frontieră a Republicii Moldova a informat că, în jurul orei 03:18, a fost anunțată de Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei că punctul de trecere Vinogradovka a fost atacat la ora 02:55 cu o dronă de tip Shahed. Potrivit informațiilor preliminare, nu au fost înregistrate victime.

Ulterior, în jurul orei 03:49, patrula staționară din cadrul punctului de trecere Vulcănești a observat alte două explozii produse de drone Shahed pe teritoriul punctului de trecere ucrainean Vinogradovka. Aparatele de zbor au căzut pe teritoriul Ucrainei, iar în urma atacului punctul ucrainean de trecere a frontierei a fost afectat.

În aceste condiții, activitatea punctului de trecere Vulcănești (Republica Moldova) – Vinogradovka (Ucraina) a fost sistată.

Poliția de Frontieră a mai precizat că, la ora 02:51, Serviciul Operațiuni Aeriene al Armatei Naționale a informat autoritățile despre o dronă care se deplasa dinspre Ucraina către Republica Moldova, în regiunea Vulcănești, la aproximativ 20 de kilometri de frontiera de stat. La ora 03:47, autoritățile au comunicat că aparatul de zbor dispăruse de pe radarele ucrainene în apropierea localității Vlădiceni din Ucraina.

La ora 03:52, a fost semnalată o altă dronă în regiunea Vulcănești, la aproximativ 18 kilometri de frontiera Republicii Moldova. La ora 04:18, autoritățile ucrainene au confirmat că aceasta a fost doborâtă.

Până în prezent, în zona de frontieră de pe teritoriul Republicii Moldova nu au fost identificate fragmente de drone sau alte obiecte care să prezinte riscuri pentru populație.

Poliția de Frontieră, împreună cu celelalte autorități, monitorizează situația și menține legătura cu autoritățile competente din Ucraina. Cetățenii sunt îndemnați să se adăpostească în spații sigure în cazul în care aud zgomote specifice dronelor sau explozii și să urmărească informațiile transmise de autorități.

Zelenski: Fereastra de oportunitate se încheie peste un an, pentru că începe campania prezidențială în SUA

Liderul de la Kiev a avansat un interval de timp în care, în opinia sa, eforturile diplomatice ar putea da rezultate.

Conform lui Zelenski, „fereastra de oportunitate” pentru încetarea conflictului armat, cu mediere din partea SUA, este deschisă până la sfârșitul verii anului 2027.

După aceea, va începe campania electorală prezidențială din SUA, ceea ce ar putea complica implicarea Washingtonului în procesul de negocieri.

Președintele ucrainean consideră că aliații vor face cei mai activi pași către o soluționare după summitul G20, care va avea loc la Miami, în decembrie anul acesta.

The Moscow Times arată, pe de altă parte, că regimul de la Kremlin nu a arătat nicio disponibilitate de a accepta un astfel de plan.

Putin a respins în repetate rânduri propunerile de încetare a focului și continuă să insiste asupra propriilor termeni pentru încheierea războiului, inclusiv retragerea completă a trupelor ucrainene din Donbas.

Trump vrea taxă de 100.000 de dolari pentru vizele străinilor calificaţi şi tarife de 50% pentru maşini şi piese auto din Canada

Recent, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a respins posibilitatea opririi ostilităților de-a lungul liniei frontului actuale.

El a declarat că acest lucru ar permite Ucrainei să își dezvolte potențialul militar și a comparat un astfel de scenariu cu acordurile de la Minsk, de după invazia și anexarea Peninsulei Crimeea.

Lavrov a subliniat, de asemenea, că Rusia nu intenționează să discute cu Occidentul pentru negocieri. Cea mai recentă rundă de discuții dintre Ucraina și Rusia, cu medierea SUA, a avut loc la Geneva în perioada 17 – 18 februarie și s-a încheiat fără rezultate concrete.

În ultima perioadă, Forțele Armate ale Ucrainei și-au intensificat atacurile asupra infrastructurii spațiale rusești. Pe 15 august a fost atacat Centrul Spațial și de Rachete Progress din regiunea Samara, singura întreprindere din Rusia unde rachetele purtătoare Soiuz-2 sunt asamblate în serie.

Potrivit Statului Major ucrainean, centrul produce și aparate spațiale folosite de armata rusă pentru misiuni de recunoaștere. Imagini din satelit au arătat distrugerea halei 106A, unde sunt produse rachetele Soiuz în condiții specifice unei camere curate, cu control strict al presiunii, microclimatului și sterilității. Reconstrucția halei ar putea dura câteva luni.

Rusia intenționează să desfășoare până în 2027 constelația Rassvet, formată din 292 de sateliți. Pentru aceasta ar fi necesare până la 15 lansări suplimentare cu rachete Soiuz, pe lângă cele două efectuate deja în martie și iulie.