Proba practică în poligon, care a fost cuprinsă în examenul auto până în anul 2000, curpinde următoarele manevre: plecarea din rampă, deplasarea în marșarier, parcarea laterală și întoarcerea în spațiu limitat.

Expertul în conducere defensivă Titi Aur spune că reintroducerea probei în poligon este o idee foarte bună.

„Bineînțeles că este nevoie de o astfel de probă pentru că, după cum vedem, șoferii noștri nu știu să manevreze mașina, pleacă nepregătiți de școala de șoferi. Din păcate, instructorii sunt nevoiți acum să facă diferite manevre atât cât pot în circulație, deschise, câteodată chiar încurcând circulația, dar nu-și pot permite să le facă ca într-un poligon specializat”, pentru Digi24.

Citește și: Haos în Capitală! Semafoare oprite în zeci de intersecții, Poliția Rutieră intervine pentru fluidizarea traficului

„Prima dată explici elevului ca instructor la o școală de șoferi, îi explici despre ce înseamnă mașină, aparate, comenzi, pe loc, static, undeva poate fi în centrul orașului sau în câmp, nu contează. Pe urmă te duci în poligon niște ore, în care îl înveți să facă manevre, să plece de pe loc, să dea cu spatele, să parcheze, să înțeleagă gabaritul mașinii, să treacă printre jaloane, să facă probe, să pornească din rampă, să oprească, și abia pe urmă pleci în circulație și să ajungi în circulație, să mergi cu viteze normale și cu 50 și cu 80 în afara localității, să nu zic cu 90 se ajungi pe autostradă, ca în lumea civilizată”, mai explică expertul în conducere defensivă.

„Din acest punct de vedere, sigur în toate țările se merge și pe autostradă, se dă examen pe autostradă, se dă examen noaptea, se dă examen în centrul orașului. La noi se merge doar cu 30 km/h în timpul școlii de șoferi, deloc în poligon. Fiecare instructor care e mai sârguincios și mai serios mai face cu elevul câteva manevre pe unde poate – pe o străduță printr-un cartier pe undeva, cum spuneam, încurcând sau neîncurcând circulația. Și nu este suficient. Nu poți să faci manevre în trafic ca să înțelegi cu adevărat gabaritul mașinii”, spune Titi Aur.

Citește și: Scene incredibile pe șoselele din România: Doi copii transportați în portbagajul deschis și un bărbat urcat pe plafonul unui taxi. VIDEO

Proteste în fața Ministerului Muncii. Cinci federații sindicale ies în stradă și cer majorarea salariului minim. Sindicatele susțin că un salariu minim adecvat nu poate fi construit doar prin decizii administrative, ci prin contracte colective care ridică salariile peste minimul legal, iar blocarea negocierilor colective transformă salariul minim în singurul reper de salarizare pentru sute de mii de oameni.

Citește și: Când intră alocațiile copiilor în septembrie 2026. Ce sume sunt oferite de la stat, în funcție de vârstă

”Miza depășește cu mult interesele unui singur sector economic: blocarea negocierilor colective pune în pericol capacitatea României de a crește gradul de acoperire prin contracte colective de muncă, în conformitate cu obiectivele europene și cu prevederile Directivei privind salariile minime adecvate”, susțin reprezentanții sindicali.

La protest vor participa Federația Sindicatelor din Comerț, Federația Sindicatelor din IT & Comunicații și Federația Sindicatelor din Industria Financiară, afiliate Cartel Alfa și Uni Global Union, precum și Federația Sindicală din Asigurări și Bănci, afiliată Confederației Sindicatelor Democratice din România (CSDR) și Uni Global Union.

Citește și: Reguli mai dure la RA-APPS: „Unii plăteau, alţii trăiau bine-mersi din privilegiile sistemului”. Care sunt noile criterii de performanţă impuse de Bolojan

Sindicatele reclamă existența unor blocaje în negocierea contractelor colective de muncă la nivel sectorial în mediul privat și a contractului colectiv de muncă la nivel național.

Primăria Municipiului Bucureşti a transmis, luni, că, în Consiliul General al Capitalei, a fost aprobat noul regulament privind salubrizarea și igienizarea în Centrul vechi. Printre noile măsuri se numără spălarea străzilor şi a trotuarelor zilnic, în intervalul 8.00 – 10.00, precum şi obligaţia comercianţilor de a-şi curăţa terasele zilnic, în acelaşi interval orar. De asemenea, ar urma să dispară „sacii cu gunoi aruncați la colț de stradă”. „Acolo unde, din lipsă de spațiu nu se pot amplasa pubele / containere, persoanele fizice sau juridice vor folosi saci inscripționați cu coduri QR, cu datele de identificare ale fiecărui generator”, a transmis PMB.

Printre noile reguli impuse operatorilor se află şi eliminarea boxelor în exteriorul clădirilor.

„Reguli mai stricte de curățenie, în Centrul Istoric al Bucureștiului. Este carte de vizită a orașului și în același timp, o zonă foarte circulată, plină de turiști străini. Tocmai de aceea, ne ocupăm să arate demn de o capitală europeană.

După ce a stat în transparență și a fost dezbătut timp de două luni, regulamentul privind salubrizarea și igienizarea Centrului Istoric a fost aprobat în Consiliul General.

Colectarea deșeurilor se va face etapizat, pe două zone ale Centrului Vechi, doar între orele 06.00 – 10.00;

Operatorul de salubritate va asigura 6 fluxuri de deșeuri, pe care le va colecta cu autospeciale inscripționate cu tipul de deșeu, după un program clar stabilit:

– Luni, miercuri, vineri: hârtie&carton; textile;
– Marți, joi, sâmbătă: plastic&aluminiu; sticlă; deșeuri periculoase;
– Zilnic: biodegradabile & deșeuri alimentare. Tot zilnic se golesc coșurile stradale și minimum o dată pe săptămână se spală.

NU vom mai vedea saci cu gunoi aruncați la colț de stradă. Acolo unde, din lipsă de spațiu nu se pot amplasa pubele / containere, persoanele fizice sau juridice vor folosi saci inscripționați cu coduri QR, cu datele de identificare ale fiecărui generator, primiți de la operatorul de salubritate. Doar acești saci vor fi colectați. Dacă pe străzi apar alți saci cu deșeuri, va fi anunțată Poliția Locală a Municipiului București.

Curățenie în Centrul Vechi se face și în afara acestui program, prin personalul de întreținere de la salubritate, care mătură și adună deșeurile aruncate accidental pe jos.

În plus, la solicitarea Poliției Locale, salubristul are obligația să intervină  pentru curățarea unei zone în termen de 45 de minute în intervalul 06.00 – 18.00 și în două ore în intervalul 18.00 – 06.00.

Ce obligaţii au deținătorii de spații comerciale din Centrul Vechi:

• Aceștia își vor spăla zilnic terasa și săptămânal vitrinele, mobilierul;
• Trebuie să aibă, la intrare, coșuri de gunoi pentru deșeuri de mici dimensiuni (ex. pentru mucuri de țigară);
• Trebuie să respecte suprafața stabilită prin avizul de terasă;
• Nu au voie să-și instaleze difuzoare / boxe în exteriorul clădirii sau orientate către spațiul public. Nivelul de zgomot produs nu trebuie să depășească limitele admise și nici intervalele orare stabilite de legislația în vigoare.

Cei care nu respectă aceste reguli riscă amenzi cuprinse între 1.000 și 10.000 de lei pentru persoane fizice și între 4.000 și 10.000 de lei pentru persoanele juridice”, a mai comunicat Primăria Municipiului Bucureşti.

„Cu o durere greu de pus în cuvinte, ne despărțim de cel care a fost soț, tată, copil, frate, socru, prieten, unul dintre cei mai apreciați dansatori și instructori ai generației sale și, pentru atât de mulți copii și oameni, Moș Crăciun”, a scris soția lui Cornel Bubui.

Citește și: O nouă tragedie în Bucegi. Ciobanul care a găsit rămășițele turistului britanic George Smyth a murit în același loc și în același mod la doar câteva zile după descoperire

Înmormântarea va avea loc marți, 25 august, de la ora 15, la Capela Orășenească din Cimitirul Municipal Rulikowski din Oradea. Familia nu a dezvăluit cauza decesului.

Cornel Bubui era cunoscut pentru aparițiile sale la diverse serbări, târguri și petreceri organizate în perioada sărbătorilor de iarnă. Părul lung și barba albă erau naturale, iar copiii îl recunoșteau uneori și în restul anului.

An de an, în preajma Crăciunului, Cornel Bubui îmbrăca haina Moșului și participa la evenimente pentru copii. Își confecționase de unul singur costumul, iar la plimbările prin oraș obișnuia să aibă la el bomboane pentru copiii care îl recunoșteau.

„Când mă văd, copiii rămân blocați, apoi tremură de bucurie și sar pe mine. Iar eu îmi iau energia de la ei”, povestea Cornel Bubui pentru ebihorenaul.ro.

Citește și: Un tânăr în vârstă de 28 de ani s-ar fi sinucis într-un imobil din Centrul Vechi al Capitalei: „Avea o pungă pe cap și scotch pe gât”

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat, luni, pentru B1 TV că se ia în calcul extinderea după 2027 a perioadei în care pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei plătesc CASS, însă decizia nu este impusă de Comisia Europeană. Pîslaru a precizat că deficitul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate a scăzut în acest an în urma măsurilor adoptate și că Ministerul Finanțelor va analiza în continuare situația bugetului asigurărilor de sănătate.

Întrebat dacă Bruxelles-ul impune extinderea perioadei de impozitare a pensiilor de peste 3.000 de lei, Dragoș Pîslaru a răspuns:

„România este o țară atipică, la noi corespondența tehnică cu Comisia Europeană ajunge în public. O corespondență tehnică este pur și simplu o reflecție a ofițerilor de proiect de la Comisia Europeană. Când am auzit titrarea de tipul: Comisia Europeană ne impune, ne obligă… nimic mai adevărat. Este o corespondență tehnică. Am testat mai multe versiuni, mai multe ipoteze, mai multe scenarii și acesta este răspunsul la unul dintre ultimele scenarii pe care le-am testat. Ni s-a spus că este mai bine să te duci mai degrabă spre 10 miliarde decât spre 12 miliarde, că ar fi mai bine să vă uitați spre alte surse, dar nu sunt niște lucruri care să fie impuse. Nu există prerogative de politică fiscală sau altă natură ale Comisiei. Asta pentru ca toți românii să înțeleagă că Bruxelles-ul nu impune lucruri”.

Pîslaru a mai spus că România trebuie să vină cu măsuri compensatorii dacă vrea să cheltuiască 12 miliarde pe Legea salarizării: „România trebuie să vină cu respectarea angajamentelor pe care le are. Dacă vrea să cheltuiască 12 miliarde pe Legea salarizării trebuie să vină cu măsuri compensatorii între ce avea deja planificat, adică 8 miliarde pentru acest spațiu și diferența până la 12. Dacă nu are de 4 miliarde și ar fi doar de două, atunci trebuie să vină cu o lege care se încadrează în 10 miliarde. Comisia Europeană ne recomandă mai degrabă să avem o rezervă decât să te duci la maximul pe care îl poți avea”.

Despre extinderea impozitului pe pensii după 2027, Dragoș Pîslaru a spus că Ministerul Finanțelor va analiza bugetul Casei Naționale de Asigurărilor de Sănătate: „În acest an, deficitul la Casa de Asigurări de Sănătate a scăzut simțitor ca urmare a acestor măsuri, că în lipsa acestora am fi avut un deficit de circa 4 miliarde de lei și cu siguranță va fi o analiză a Ministerului de Finanțe, dar nu ne zice Bruxelles-ul ce trebuie să facem cu bugetul Casei de Asigurări de Sănătate. Eu cred că acest guvern, alt guvern trebuie să analizeze dacă are măsuri care să aducă un echilibru în bugetul asigurărilor de sănătate sau nu. Cum se creează acest echilibru? Te uiți ce medicamente compensezi, ce și cum plătești spitalelor, dacă faci plata pe activitate, că au un număr de paturi sau serviciile pe care le oferă”.

Dragoș Pîslaru a mai spus că încă speră că Legea salarizării poate fi adoptată până la 31 august: „Înțelegerea mea după întâlnirea de la Cotroceni…deci, două partide au spus că ar susține, PNL și USR. Alte două partide, unul este mai degrabă sceptic, celălalt este foarte legat de poziția sindicatelor, vorbesc de UDMR și de PSD. Înțelegerea mea e că vor avea niște analize interne în această seară și mâine dimineață, după care va fi o reuniune online cu liderii. Cred că astăzi a fost foarte important de clarificat unde suntem și care sunt problemele pe care partidele le-au ridicat.

Sunt două sectoare care au în acest moment o acceptare, Sănătatea și Educația. La sănătate, am văzut astăzi una dintre federații care a pus un simulator de salarii, care arată că 78% au creșteri și că 58% susțin că legea trebuie să treacă. Am semnale de la sindicatul TESA că legea este bună. Sanitas este împotrivă, pentru ambulanțieri sunt lucruri pe care le poți rezolva prin amendament… nu stau la mâna nimănui. Se poate corecta.

La sănătate, în condițiile în care ai 80% ai tot personalul pe câștig, nu mai pierde nimeni nimic, avem o chestiune clară că totul este protejat prin măsuri compensatorii. Întrebarea e care e problema? Că puteai lua cu 3 miliarde în plus? Întotdeauna este un lucru aspirațional pe care puteai să îl faci„.

Amintim că Sorin Grindeanu a avertizat luni că nu mai este timp pentru adoptarea Legii salarizării în forma discutată până acum, în condițiile în care Ministerul Muncii, Educației și Sănătății nu au ajuns încă la un punct de vedere comun. Liderul PSD spune că este „foarte greu, dacă nu imposibil” ca legea să fie adoptată de Parlament, să treacă de eventuale contestații la CCR și să fie promulgată, în condițiile unor „termene imposibile de îndeplinit”.

Legea salarizării se împotmolește. Sorin Grindeanu: „Sunt niște termene aproape imposibile de îndeplinit. Deocamdată nu avem nicio formă”

Comisia Europeană cere măsuri suplimentare pentru Legea salarizării. CASS pe pensiile peste 3.000 de lei!

Comisia Europeană solicită Guvernului să vină cu măsuri compensatorii pentru impactul financiar al noii legi a salarizării, în condițiile în care costurile proiectului ar putea depăși scenariul de aproximativ 8 miliarde de lei discutat inițial.

Observațiile transmise de Comisie vizează inclusiv modul în care au fost calculate cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar. Potrivit informațiilor citate de News.ro, există o diferență de aproximativ 1 miliard de lei între fișierul de calcul privind impactul financiar și prevederile proiectului în ceea ce privește salariile din sectorul sanitar.

Draftul noii legi a salarizării a ajuns la Comisia Europeană săptămâna trecută, iar răspunsul primit de autoritățile române a inclus mai multe observații privind impactul bugetar.

Una dintre principalele cerințe este ca adoptarea legii salarizării să fie însoțită de un pachet de măsuri compensatorii, astfel încât creșterile de cheltuieli să poată fi susținute de buget.

În acest context, Comisia Europeană a indicat inclusiv posibilitatea prelungirii unei măsuri fiscale care este deja în vigoare.

Este vorba despre CASS aplicată pensiilor care depășesc 3.000 de lei. Măsura este valabilă în prezent, însă urmează să expire la 31 decembrie 2027.

Comisia sugerează ca această contribuție să fie menținută și după 1 ianuarie 2028, ceea ce ar permite statului să păstreze o sursă suplimentară de venituri și să compenseze o parte din presiunea generată de noua lege a salarizării.

Prelungirea CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei ar reprezenta, astfel, una dintre soluțiile analizate pentru echilibrarea impactului bugetar al reformei salarizării.

Unul dintre punctele semnalate de Comisia Europeană este discrepanța dintre documentele care stau la baza proiectului. Comisia susține că există o diferență între fișierul de calcul al impactului financiar și textul efectiv al proiectului de lege în ceea ce privește salariile din domeniul sănătății, mai scrie News.ro.

Diferența este estimată la aproximativ 1 miliard de lei. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că reducerea temporară a valorii de referință din proiectul legii salarizării a fost solicitată de Ministerul Finanțelor.

În forma actuală, valoarea de referință pornește de la 4.000 de lei, față de 4.100 de lei în varianta discutată anterior.

Potrivit lui Pîslaru, această diferență ar avea rolul de a crea un „buffer” (rezervă n.r.) bugetar și de a reduce riscul ca evoluția cheltuielilor salariale să afecteze evaluarea financiară a României.

Ministrul a explicat că valoarea de 4.100 de lei ar putea fi utilizată ulterior, la rectificarea bugetară, dacă evoluția cheltuielilor va permite acest lucru.

Potrivit explicațiilor ministrului Muncii, autoritățile încearcă să construiască noul sistem salarial astfel încât impactul inițial să rămână sub pragul de aproximativ 12 miliarde de lei.

Motivul este legat de incertitudinile privind costul efectiv al aplicării legii. Cheltuielile finale pot fi influențate inclusiv de plata unor drepturi salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și de evoluția efectivă a numărului de beneficiari.

Pîslaru susține că abordarea este una de prudență bugetară, pentru ca România să dispună de o rezervă în cazul în care costurile reale se vor dovedi mai mari decât estimările inițiale.

Ministrul Muncii: „Nu scade niciun venit”

Dragoș Pîslaru a respins informațiile potrivit cărora noua formulă ar conduce la diminuarea veniturilor angajaților din sectorul public.

„Am făcut calculele pe toate părțile, nu scade niciun venit. Există un mecanism de protecție a veniturilor”, a declarat ministrul la Digi24.

Astfel, potrivit explicațiilor sale, reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei nu ar trebui interpretată ca o diminuare efectivă a salariilor existente, ci ca o măsură de control al impactului bugetar în etapa inițială.

Comisia Europeană propune extinderea CASS la pensii pentru mărirea salariilor bugetarilor: „Orice majoritate acordată unei categorii trebuie compensată integral prin reduceri corespunzătoare pentru alte categorii” SURSE

Noua lege a salarizării nu a intrat încă în etapa finală a procedurii legislative. Proiectul este în continuare negociat, iar autoritățile încearcă să ajungă la o formă care să respecte atât angajamentele asumate prin PNRR, cât și limitele bugetare ale României.

Miza financiară este ridicată, deoarece întârzierea reformei pune în pericol 770 de milioane de euro din PNRR, bani de care România riscă să fie privată dacă jaloanele asumate nu sunt îndeplinite.

În perioada următoare sunt așteptate noi discuții între autorități pentru stabilirea formei finale a proiectului. Ulterior, legea ar urma să ajungă în Parlament pentru dezbatere și vot.

Prăbușirea barajului Malpasset a ucis 423 de oameni, iar vina nu a aparținut betonului folosit, ci unor crăpături geologice ascunse în stâncă. În noaptea de 2 decembrie 1959, la ora 21:11, peretele uriaș din beton, înalt de 66 de metri, a cedat sub presiunea uriașă a apei. În doar câteva minute, valul izbucnit a transformat întreaga vale într-un șuvoi violent de noroi și dărâmături.

Bilanțul final a fost cutremurător: 423 de persoane și-au pierdut viața, printre care se aflau și 135 de copii. Tragedia a lovit pe neașteptate, într-un loc considerat complet sigur.

Construit între anii 1952 și 1954, barajul Malpasset reprezenta un proiect de elită al ingineriei franceze. Scopul lui era să controleze apele râului Reyran și să furnizeze apa necesară pentru agricultură și populație, într-o regiune aflată în plină dezvoltare turistică.

Construcția elegantă și avertismentul ploilor din toamna lui 1959

Forma sa, un arc subțire de beton, părea de-a dreptul elegantă: curbura sa împingea forța apei spre pereții stâncoși ai văii, la fel cum o ușă rezistă împingând în balamale. Există însă o condiție tăcută, dar vitală: stâncile din jur trebuie să fie perfect sănătoase.

În toamna lui 1959, a plouat cum nu mai plouase de mult. Între 19 noiembrie și 2 decembrie, masivul Estérel a primit aproape 200 de milimetri de apă, iar lacul de acumulare a ajuns aproape de marginea structurii. Cu 7 metri sub creastă, pe malul drept, au apărut primele scurgeri.

Nimeni nu și-a închipuit atunci ce prevesteau. Atunci, la ora 21:11, a venit sfârșitul. Barajul a cedat brusc, fără avertisment, și a eliberat 50 de milioane de metri cubi de apă. Orașul Fréjus, aflat în calea valului, a fost lovit în plin de un torent de apă, pământ și moloz.

În doar câteva minute, peisajul a devenit de nerecunoscut.

Faliile geologice ascunse care au dărâmat un gigant de beton

Investigațiile au căutat un vinovat. Betonul, materialul modern prin excelență, a fost primul suspect. Însă probele au arătat altceva: betonul era solid. Adevărata cauză zăcea mai adânc, literalmente în pământ. Malul stâng al barajului se sprijinea pe gneiss, o rocă masivă și aparent stabilă.

Sub ea, însă, o rețea de falii trecea neobservată prin toate studiile. Sub presiunea colosală a apei, aceste fisuri au transformat stânca într-o capcană. Rocile au cedat brusc, ca un dop smuls dintr-o gură de sticlă, iar întreaga structură s-a deschis.

Mai mult, analizele ulterioare au scos la iveală o falie suplimentară, în aval de baraj, care a concentrat presiunea pe o zonă foarte restrânsă. Exact acest amestec de fracturi ascunse, și nu un defect de beton, a făcut ca totul să se prăbușească.

Lecția dură care a schimbat definitiv regulile în ingineria civilă

Malpasset nu a fost doar o tragedie. A fost o lecție care a schimbat regulile ingineriei civile, scrie curiozitate.ro.

De atunci, studiile geologice făcute înainte de construcții au devenit mult mai adânci, iar posibilitatea unor crăpături nevăzute în rocile considerate stabile este luată acum în calcul de la primele schițe.

Ruinele din valea Reyranului și întrebările care rămân

Ruinele barajului, rămase în valea Reyranului, amintesc și astăzi de prețul plătit pentru ignorarea geologiei. La peste șaizeci de ani de la acea noapte, povestea Malpasset rămâne un avertisment.

Cât de multe alte defecte ascunse mai așteaptă sub picioarele noastre? Nimeni nu poate spune cu certitudine.