Dragoș Damian, director general Terapia Cluj, cel mai mare producător de medicamente din România, oferă o perspectivă interesantă situației în care se află România din punct de vedere economic. Într-o perioadă în care există temeri referitoare la creșterea economică, iar industria înregistrează cea mai mare încetinire, Dragoș Damian explică, într-un comentariu pentru stiripesurse.ro, de ce creșterea economică „va fi în totalitate rezultatul inflației și speculei”, dar și de ce România are o șansă istorică în contextul conflictului din Ucraina.

„Sigur că România va avea creștere economică, dar sper că guvernanții să aibă decența să nu se bată cu pumnul în piept că ar fi meritul lor, așa cum au făcut anul trecut. Creșterea economică din 2022, probabil 5-6%, va fi în totalitate rezultatul inflației și speculei la marea majoritate a produselor de bază, energie, carburanți, mâncare și bunuri de larg consum. România este complet dependentă de importuri la aceste produse – în 2021 deficitul de balanță comercială a ajuns la 25 miliarde Euro, crescând cu 5 miliarde față de anul precedent – așadar importăm inflație din țările de proveniență, inflație care la noi se transformă în speculă, în lipsa unei industrii care să contrabalanseze.

Cu prețuri mai mari cu 40% față de 2021 și fără nici un semnal că s-ar opri cererea de consum, în ciuda creșterii exorbitante a prețurilor, cum să nu ai creștere economică? În plus, pachetele de ajutor oferite de guvern vor agrava inflația, pentru că vor fi mai mulți bani în piață, așadar prețurile vor crește în continuare, adăugând în mod pervers la creșterea economică. Mai mult, urmează un sezon de concedii în care se vor cheltui banii strânși în ultimii ani, așadar creștere economică pe prețuri turistice cu 25-40% mai mari. Rămâne de văzut cât vor avea românii bani să consume.

Să ne înțelegem însă, creșterea economică nu înseamnă încasări mai mari la buget, poate doar din TVA. Așadar, nu vor fi mai mulți bani pentru nevoile populației, iar România va trebui să se împrumute ca să deconteze cheltuielile generate de ajutoarele sociale și economice. Sunt două necunoscute pentru 2022: 1) dacă proiectele din PNRR vor începe să aibă efecte în creșterea economică (probabil că nu, nu în 2022) și 2) cum va afecta războiul economia din regiune.

Este foarte posibil ca anul acesta România să scape de un șoc advers generat de război, pentru simplul motiv că nu este parte din marile lanțuri industriale europene – nu este un motiv de mândrie, dar fiind în afară lanțurilor, nu avem ce pierde. O oportunitate care rămâne deschisă este ca porturile noastre de la Marea Neagră să ia fața celor din Bulgaria și Turcia și să devină hub-uri logistice în locul Odessei, un port acum scos din circuit care mișcă anual circa 20 miliarde Euro doar din agricultură și alte 15 din metalurgie.

Dacă războiul continuă sau se extinde, nimeni nu mai câștigă nimic. Dar dacă rezboiul nu escaladează, poate chiar se limitează, cred că România poate intra începând cu 2023 în cea mai bună etapă din istorie, un mix de creștere economică generat de PNRR + reconstrucția Ucrainei + preluarea de părți din lanțurile de aprovizionare redesenate de război. Asta dacă guvernanții sunt determinați și se bagă în față, altfel Polonia, Turcia și Bulgaria vor fi competitori redutabili, având și o infrastructură tehnică mai bună. În plus, guvernanții ar trebui să ceară mult mai multe fonduri nerambursabile de la UE, pentru că vom apăra 500 km din noua graniță a noii cortine de fier. Chiar dacă este greu de mărturisit, războiul acesta groaznic este o mare oportunitate pentru România”, afirmă Dragoș Damian.