Statele Unite au cerut marți Georgiei să „schimbe cursul” după adoptarea unei legi controversate privind „influența străină” în această țară din Caucaz, potrivit AFP.

Proteste în Georgia față de legea rusească „a agenților străini”Foto: Vano Shlamov / AFP / Profimedia

„Credem că guvernul georgian trebuie să schimbe cursul față de cel pe care îl urmează în prezent”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Vedant Patel, în cadrul unei conferințe de presă.

Parlamentul de la Tbilisi a aprobat marți în a treia și ultima lectură controversatul proiect de lege privind „agenții străinătății”, numit „legea rusă” de contestatarii săi, care au declanșat proteste uriașe în Georgia față de adoptarea legii, relatează Reuters.

Legea va merge acum la președintele pro-european al Georgiei, Salome Zourabichvili, care foarte probabil își va folosi dreptul de veto pentru a respinge actul legislativ. Însă parlamentul georgian poate trece peste votul de veto al lui Zourabichvili prin organizarea unui vot suplimentar asupra proiectului.

Proiectul de lege a provocat mitinguri masive ale opoziţiei, dintre care unele au fost reprimate. Protestatarii, care demonstrează de la începutul lunii aprilie, au poreclit-o „legea rusă”, deoarece imită legislaţia folosită de Kremlin pentru suprima vocile disidente. „Această lege înseamnă că nu vom adera la Europa”, a declarat luni pentru AFP Mariam Kalandadze, o protestatară în vârstă de 22 de ani, deşi „este ceva ce mi-am dorit întotdeauna”, a adăugat tânăra.

Zeci de mii de persoane au manifestat duminică, unele dintre ele rămânând peste noapte pentru a-i împiedica pe deputaţi să intre în parlament. Mitingurile au avut loc într-un climat de tensiune, autorităţile avertizând că vor aresta pe oricine va bloca Parlamentul.

Germania trebuie să găsească modalităţi de a-i convinge pe oameni să se înscrie pentru o carieră militară, a declarat marţi cancelarul Olaf Scholz, în timp ce ţara sa, în faţa tensiunilor cu Rusia, analizează recrutarea ca o posibilă modalitate de a-şi spori apărarea, relatează Reuters.

“În cele din urmă, este vorba despre cum putem convinge suficiente femei şi bărbaţi să lucreze în Bundeswehr şi să îşi găsească un loc de muncă acolo”, a declarat Scholz în timpul unei vizite în Suedia, ţară care a reintrodus conscripţia în 2017, după anexarea Crimeei de către Rusia.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, membru al partidului social-democrat al lui Scholz, a însărcinat ministerul său cu explorarea unor potenţiale modele pentru conscripţia militară.

În Suedia, între 5.000 şi 6.000 de tineri, bărbaţi şi femei, sunt selectaţi pentru recrutare în fiecare an, dar guvernul doreşte să crească acest număr la 10.000, ceea ce ar însemna că aproximativ unu din 10 tineri va trebui să facă pregătirea de bază.

Războiul din Ucraina a provocat dezbateri în Germania cu privire la reintroducerea sistemului, în condiţiile în care forţele armate ale Bundeswehr-ului se confruntă cu scăderea numărului de trupe într-un moment în care Berlinul a promis o creştere fără precedent a apărării naţionale.

Germania nu a mai avut recrutare din 2011

Creştin-democraţii (CDU), principalul partid de opoziţie din Germania, s-au angajat să reintroducă serviciul militar obligatoriu, dacă va câştiga alegerile naţionale de anul viitor. Pistorius, al cărui minister nu a prezentat încă documentul cu modelele propuse, a descris anterior sistemul suedez ca fiind un model de urmat. Suedia pregăteşte recruţi, dar foloseşte doar atâţia voluntari câţi are nevoie armata profesionistă. “Nicio ţară nu are un model perfect şi toată lumea respectă diferite ţări care folosesc modele diferite, dintr-o serie de considerente istorice”, a declarat premierul suedez Ulf Kristersson după discuţiile cu Scholz. “Cred că, pentru noi, acest model funcţionează bine”, a comentat el.