Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Dmitri Peskov, despre eventuale rachete în Cuba şi Venezuela: ‘Rusia reflectează la modul în care să-şi asigure securitatea’

Publicat

in

Rusia are în vedere diferite opţiuni pentru a-şi asigura propria securitate, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat dacă Moscova ar putea instala rachete ruseşti în Cuba şi Venezuela, el evitând un răspuns clar în acest sens, relatează agenţiile de presă EFE şi Interfax.

“Evident, în contextul situaţiei actuale, Rusia reflectează la modul în care să-şi garanteze propria securitate”, a afirmat Peskov într-o conferinţă de presă luni, comentând asupra posibilităţii sugerate săptămâna trecută de ministrul adjunct de externe rus, Serghei Riabkov, care nu a negat şi nici nu a confirmat că Moscova ar lua în calcul instalarea de rachete în Cuba şi în Venezuela, potrivit Agerpres.ro.

“În ceea ce priveşte America Latină, nu trebuie uitat că este vorba de ţări suverane”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. Dar suverane şi independente sunt şi Ucraina şi Georgia, vecine Rusiei prin geografie, cărora Moscova le refuză dreptul de a dispune în mod independent de propria soartă, remarcă observatori ruşi independenţi, între care politologul Andrei Piontkovski, expert principal la Institutul Hudson din Washington.

În conferinţa sa de presă, Peskov a evocat o recentă declaraţie a subsecretarului de stat al SUA, Victoria Nuland, potrivit căreia Washingtonul examinează 18 variante de răspuns diferite în cazul în care Rusia ar invada Ucraina.

“Şi noi studiem de asemenea diverse scenarii. Considerăm că, în realitate, ar trebui să fie mult mai puţine, dat fiind modul concret în care am formulat problema. Nu este necesar să complici ceea ce poate că nici nu este atât de complicat. Problemele au fost puse extrem de direct şi formulate în mod concret”, a adăugat Peskov.

Kremlinul speră, a spus el, că săptămâna aceasta, aşa cum au spus interlocutorii americani, SUA vor reuşi să formuleze un răspuns în scris.

Riabkov a declarat joi într-un interviu pentru postul de televiziune rus RTVi că SUA şi NATO au spus “nu” cererilor Rusiei de garanţii de securitate şi au exclus o reluare rapidă a negocierilor între Moscova şi Occident.

Întrebat despre măsurile de răspuns ale Rusiei, el nu a exclus desfăşurarea unor infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela.

De la Caracas, politicieni din opoziţie, precum foştii parlamentari Olivia Lozano şi Juan Guaido, au condamnat ferm această posibilitate.

Lozano a afirmat că astfel de declaraţii arată cum “alianţe periculoase” create de Hugo Chavez şi Nicolas Maduro “pun în pericol principiile suveranităţii, independenţei, autodeterminării popoarelor şi neamestecului şi ameninţă viitorul următoarelor generaţii de venezueleni”, notează EFE.

Guaido a respins, de asemenea, declaraţiile lui Riabkov şi a subliniat că “Rusia nu trebuie să desfăşoare nicio forţă militară” pe teritoriul Venezuelei.

La rândul sau, consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui SUA, Jake Sullivan, a avertizat că Statele Unite vor răspunde într-un mod “hotărât” dacă Rusia va desfăşura rachete sau infrastructură militară în Venezuela sau Cuba.

Doar Havana a păstrat tăcerea cu privire la declaraţiile viceministrului rus de externe, notează EFE.

Moscova a transmis în decembrie Statelor Unite o listă cu propuneri de “garanţii de securitate” pe care le cere în scris şi care să fie constrângătoare din punct de vedere juridic, între care excluderea extinderii Alianţei Nord-Atlantice în Est, în special în Ucraina, şi renunţarea la orice activitate militară a NATO în Ucraina, Europa de Est, Caucaz şi Asia Centrală.

Cele trei runde de negocieri între Rusia şi Occident, – o discuţie bilaterală cu SUA, ce a fost urmată de o reuniune a Consiliului NATO-Rusia şi de o întâlnire în cadrul OSCE – s-au soldat cu eşec, iar experţii spun că acest rezultat era previzibil întrucât două treimi din cerinţele Moscovei sunt de neacceptat pentru Occident, conform expertului rus Vladimir Kara-Murza.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

CS Mioveni domină în fața FK Csikszereda și obține o victorie categorică cu scorul de 3-1

Publicat

in

De

CS Mioveni a învins-o pe FK Csikszereda cu scorul de 3-1 (3-0), într-un meci disputat joi în etapa a 8-a a fazei play-off a Ligii a II-a de fotbal.

Gazdele au condus cu 3-0 după mai puţin de o jumătate de oră de joc, prin golurile marcate de Remus Guţea, în minutele 7 şi 18, şi Ştefan Blănaru (26, din penalty). Richard Jelena a redus din diferenţă în minutul 64.

Gloria Buzău este foarte aproape de promovarea directă după rezultatul de la Mioveni. Gloria, căreia i-au rămas trei meciuri de disputat în acest play-off, are un avans de cinci puncte faţă de principala sa urmăritoare, FK Csikszereda, ce mai are doar două meciuri de jucat, conform Agerpres.

Tot în etapa a 8-a din play-off, vineri va avea loc meciul CSC 1599 Şelimbăr – Gloria Buzău, iar sâmbătă este programată întâlnirea AFC Unirea 04 Slobozia – CS Corvinul 1921 Hunedoara.

Clasament
1. AFC Unirea 04 Slobozia 56 puncte
2. CS Corvinul 1921 Hunedoara 49
3. CSC 1599 Şelimbăr 46
4. Gloria Buzău 45
5. AFK Csikszereda Miercurea Ciuc 40
6. CS Mioveni 39

Primele şase clasate la finalul sezonului regulat evoluează în play-off-ul pentru promovarea în Superliga de fotbal. Primele două clasate eligibile (CSC Şelimbăr şi Corvinul Hunedoara nu au drept de promovare) la finalul play-off-ului vor promova direct în Superligă. Următoarele două clasate eligibile vor juca meciuri de baraj cu ocupantele locurilor 7 şi 8 din play-out-ul Superligii.

Citeste mai mult

NATIONAL

Gaza: costul reconstrucției, estimat între 30 și 40 de miliarde de dolari, potrivit ONU

Publicat

in

De

Organizația Națiunilor Unite a estimat joi costul reconstrucției Fâșiei Gaza, devastată de aproape șapte luni de un război devastator între Israel și gruparea palestiniană Hamas, la o sumă cuprinsă între 30 și 40 de miliarde de dolari, din cauza amplorii fără precedent a distrugerilor, potrivit AFP.

Imagine cu distrugerea din Gaza, zona din jurul spitalului Al-Shifa Foto: Mahmoud Issa / AFP / Profimedia

„Estimările Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) pentru a reconstrui totul în Fâșia Gaza, depășesc 30 de miliarde de dolari și ar putea ajunge până la 40 de miliarde de dolari”, a declarat Abdallah al-Dardari, directorul Biroului regional al PNUD pentru statele arabe, în cadrul unei conferințe de presă la Amman.

„Amploarea distrugerilor este enormă și fără precedent (…) Este o sarcină cu care comunitatea internațională nu a mai trebuit să se confrunte de la cel de-al Doilea Război Mondial”, a adăugat Dardari, care este și subsecretar general al ONU.

El a precizat că „au avut loc discuții cu țările arabe cu privire la finanțarea (pentru reconstrucție)”, raportând „semnale extrem de pozitive”, fără a oferi mai multe detalii.

Dardari a adăugat că, dacă reconstrucția Gaza ar trebui să se desfășoare conform procesului tradițional, „ar putea dura zeci de ani, iar poporul palestinian nu își permite luxul de a aștepta” atât de mult.

„Prin urmare, este important să acționăm rapid pentru a relocaliza oamenii în locuințe decente și pentru a le restabili viața normală din punct de vedere economic, social, sanitar și educațional. Aceasta este prioritatea noastră absolută și trebuie să fie realizată în primii trei ani de la încetarea ostilităților.”, a subliniat oficialul.

De asemenea, el a estimat că s-au acumulat „37 de milioane de tone” de moloz în urma bombardamentelor și exploziilor. „Vorbim despre o cifră colosală, iar aceasta crește în fiecare zi. Cele mai recente date indică faptul că se apropie deja de 40 de milioane de tone”.

„40 de ani de eforturi și investiții s-au dus pe apa sâmbetei”

Oficialul ONU a mai precizat că „72% din clădirile rezidențiale au fost distruse complet sau parțial”.

În plus, „dezvoltarea umană în Gaza, în toate aspectele sale, inclusiv sănătatea, educația, economia și infrastructura, a fost dată înapoi cu 40 de ani. Patruzeci de ani de eforturi și investiții s-au dus pe apa sâmbetei”.

„Reconstrucția trebuie să fie planificată cu meticulozitate, eficientă și extrem de flexibilă, deoarece nu știm cum se va încheia războiul” și ce tip de guvernare va fi instituit în Fâșia Gaza, a adăugat el.

Dardari a subliniat importanța pregătirii din timp, astfel încât să se poată acționa de îndată ce ostilitățile încetează. „Trebuie să fim pregătiți să oferim locuințe temporare decente, să curățăm molozul și să ne ocupăm de miile de cadavre care zac sub dărâmături”.

Într-un raport publicat joi, PNUD a estimat că războiul va duce la o pierdere de 26,9% din PIB în 2024 pentru Teritoriile Palestiniene în ansamblu, în comparație cu proiecțiile inițiale ale Biroului Palestinian de Statistică.

Înainte de începerea războiului, la 7 octombrie, creșterea economică palestiniană era prognozată la 3,5% în 2023, dar anul s-a încheiat cu o recesiune de 5,5% – o diferență datorată aproape în întregime prăbușirii economiei din Gaza, care s-a contractat cu peste 90% în ultimele trei luni ale anului.

Cisiordania ocupată este de asemenea afectată, economia sa scăzând cu 18,8% în ultimul trimestru din 2023, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Speranța de viață în teritoriile palestiniene în ansamblu a scăzut cu patru ani și ar putea scădea chiar și cu șapte ani dacă războiul va mai dura încă trei luni.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend