Kathleen Kavalec, ambasadorul SUA în România, transmite, într-un editorial publicat vineri, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, că într-un an în care mai mulţi alegători decât oricând în istorie vor merge la urne, jurnaliştii au un rol-cheie în a furniza cetăţenilor informaţii esenţiale pentru luarea deciziilor informate, cu atât mai mult cu cât furnizorii de dezinformare, naraţiuni false şi propagandă caută să manipuleze sistemul transparent şi democratic pentru câştigul personal.

Obstacolele în calea libertăţii presei rămân, iar era digitală a adus noi provocări, atrage atenţia, pe de altă parte, Kathleen Kavalec, pledând pentru păstrarea eticii şi integrităţii jurnalistice şi dând asigurări că SUA rămân angajate în a promova şi apăra libertatea presei.

Redăm integral textul editorialului semnat de Kathleen Kavalec, ambasadoarea SUA la Bucureşti, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei:

„Ziua Mondială a Libertăţii Presei este o şansă de a aprecia şi de a mulţumi jurnaliştilor, editorilor, instituţiilor media, celor care verifică informaţiile, scriitorilor, fotoreporterilor şi altora, pentru munca extrem de importantă pe care o desfăşoară în promovarea valorilor democratice şi dezvăluirea ştirilor false. Jurnalismul liber şi independent la nivel global protejează valorile democratice şi promovează societăţi informate. Astăzi, însă, munca presei libere este contestată, deoarece publicul se confruntă din ce în ce mai mult cu naraţiuni false şi dezinformare.

În 2024, mai mulţi alegători decât oricând în istorie vor merge la urne în alegerile naţionale din 64 de ţări, precum şi pentru Parlamentul European, cuprinzând aproape 50% din populaţia globală. Rezultatele acestor alegeri se vor dovedi semnificative în anii următori. Modul în care cetăţenii se informează despre problemele locale, naţionale şi globale şi modul în care dezinformarea şi actorii maligni încearcă să profite de spaţiul informaţional sunt mai importante ca niciodată. Jurnaliştii joacă un rol cheie în asigurarea responsabilităţii guvernelor şi a instituţiilor şi în a furniza cetăţenilor informaţii esenţiale pentru luarea deciziilor informate.

Libertatea presei este vitală. Jurnaliştii investighează, analizează şi informează despre probleme de interes public. Munca lor permite cetăţenilor să se implice în dezbateri semnificative, modelează discursul public şi promovează transparenţa. Cu toate acestea, obstacolele în calea libertăţii presei rămân, iar era digitală a adus noi provocări.

Furnizorii de dezinformare, naraţiuni false şi propagandă caută să manipuleze sistemul nostru transparent şi democratic pentru câştig personal. Ca în multe alte democraţii, Statele Unite au văzut încercări ale guvernelor străine şi ale altor actori maligni de a ne induce publicul în eroare, de a răspândi naraţiuni false despre evenimente globale şi de a submina sistemele democratice. Alături de alte democraţii occidentale, România joacă un rol important în abordarea acestor provocări globale. Jurnaliştii români se numără printre cei care au scris cu curaj despre faptele şi consecinţele tragice ale războiului nedrept şi ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei.

Acestea sunt provocări dificile, dar ştim că există şi soluţii, care necesită colaborare. Jurnaliştii, educatorii, ONG-urile şi guvernele lucrează pentru a dezvolta educaţia media şi gândirea critică şi pentru a consolida rezistenţa împotriva manipulării. Jurnaliştii trebuie să depună eforturi pentru a păstra etica şi integritatea jurnalistică. Organizaţiile de verificare a informaţiilor pot demasca naraţiunile false, dezinformarea şi imaginile modificate.

În această Zi Mondială a Libertăţii Presei, ne înnoim angajamentul de a apăra şi promova libertatea jurnalistică. Nu numai pentru a ne asigura că cetăţenii noştri sunt informaţi, ci şi pentru a promova un viitor bazat pe adevăr, pe valori democratice şi pe informaţii transparente. Libertatea presei nu este doar un drept – este o responsabilitate comună; toţi trebuie să ne aducem contribuţia”.

O serie de atacuri aeriene israeliene au rănit opt soldaţi sirieni în apropiere de Damasc, a anunţat vineri Ministerul sirian al Apărării, notează AFP, citat de AGERPRES.

Joi seară, “inamicul israelian a lansat lovituri aeriene dinspre Platoul Golan sirian ocupat, vizând un sit din apropierea Damascului (…) rănind opt soldaţi”, a indicat ministerul într-un comunicat.

Israelul rareori comentează loviturile individuale, dar repetă în mod regulat că nu va permite inamicului său jurat, Iranul, să-şi sporească prezenţa în Siria.

Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), care are dispune de o vastă reţea de surse în Siria, a raportat că Israelul a lovit o clădire guvernamentală în zona rurală la periferia Damascului, folosită din 2014 de Hezbollahul libanez pro-iranian.

Armata israeliană a efectuat sute de lovituri în Siria de la izbucnirea războiului civil acolo în 2011, vizând în principal poziţii militare şi luptători pro-iranieni

Numărul de lovituri a crescut de la declanşarea războiului dintre Israel şi Hamas pe 7 octombrie, când mişcarea islamistă palestiniană a lansat un atac mortal fără precedent împotriva Israelului.

Pe 19 aprilie, atacuri israeliene au vizat o poziţie a armatei siriene în sudul ţării, potrivit guvernului sirian şi OSDO.

Pe 13 aprilie, Iranul a lansat un atac fără precedent împotriva Israelului, cu 350 de drone şi rachete, dintre care majoritatea au fost interceptate cu ajutorul Statelor Unite şi al altor ţări. Teheranul a declarat că a acţionat în “legitimă apărare” după atacul mortal, atribuit Israelului, care a distrus consulatul său la Damasc pe 1 aprilie.

Războiul din Siria a făcut peste 500.000 de morţi şi milioane de persoane strămutate de la izbucnirea lui în martie 2011.