Campioana U Banca Transilvania Cluj a învins şi marţi, tot pe teren propriu, vicecampioana CSM Oradea, scor 74-69 (36-42), în al doilea meci din şapte programate în finala Ligii Naţionale. Seria se mută în Oradea Arena, în 18 şi 20 mai, potrivit news.ro

Campioana a jucat mult sub nivelul său în primele trei sferturi şi a fost condusă permanent de oaspeţi, chiar şi la diferenţe confortabile (37-26, min. 16). U BT Cluj şi-a revenit abia în sfertul 4, când şi-a regăsit ceva din ritmul arătat în EuroCup sau în primul meci al finalei cu CSM Oradea şi s-a impus, la mare luptă, pentru 2-0 la general.

Principalii marcatori ai partidei, la care au asistat 6.550 de spectatori, au fost Căţe 18 puncte, Stipanovic 13, pentru gazde, respectiv Richard 16, Tarolis 10, Baciu 10, pentru CSM Oradea.

Seria se mută în Oradea Arena, în 18 şi 20 mai, iar dacă va mai fi cazul, se va juca alternativ în Cluj şi Oradea, în 23, 26 şi 29 mai. Prima echipă care adună patru victorii câştigă titlul naţional.

U BT Cluj s-a calificat în finală neînvinsă în toată stagiunea internă, iar în penultimul act a dispus în trei partide de FC Argeş Piteşti (91-71, 101-74, 88-72). La rândul său, CSM Oradea a jucat cinci meciuri cu CSO Voluntari şi a încheiat cu 3-2 la general (79-73, 96-76, 78-96, 77-87, 93-66).

Este a treia finală, din care două consecutive, între cele două formaţii.

În total, CSM Oradea joacă a şaptea finală din istoria sa, având trei titluri în palmares (2016, 2018, 2019).

La rândul său, U BT Cluj evoluează în a noua finală, având patru titluri în palmares (2017, 2021, 2022, 2023). Baschetul clujean, prin CS Universitatea Cluj, mai are la activ şapte finale şi trei titluri, obţinute în 1992, 1993 şi 1996, iar un alt titlu este din 2011, când echipa se numea U Mobitelco.

Învinsele din semifinale, CSO Voluntari şi FC Argeş Piteşti joacă pentru medalia de bronz a sezonului (2-0 la general din cinci partide programate, 84-67 şi 96-62). Meciurile 3-4 vor avea loc în 17 şi 19 mai la Piteşti, iar un eventual decisiv va avea loc în 22 mai, din nou la Voluntari. Prima echipă cu trei victorii obţine medalia de bronz.

Cancelarul german Olaf Scholz a declarat marţi că nu susţine reintroducerea serviciului militar obligatoriu în ţara sa, după modelul suedez, transmite DPA, preluată de Agerpres. Creștin-democrații din opoziție au anunțat, săptămâna trecută, vor reveni la sistemul recrutării, dacă vor câștiga alegerile din 2025.

Cancelarul german Olaf ScholzFoto: Kay Nietfeld / AFP / Profimedia

În cursul unei vizite la Stockholm, Olaf Scholz a fost întrebat de presă dacă Germania ar putea rezolva problema insuficienţei personalului militar prin înrolarea obligatorie, ca în Suedia. Cancelarul a răspuns că „până la urmă este vorba de modul în care putem convinge suficienţi bărbaţi şi suficiente femei să lucreze în Bundeswehr (forţele armate germane – n. red.) şi să îşi găsească acolo un loc de muncă”.

Serviciul militar a fost obligatoriu în Germania până în 2011, reaminteşte DPA. Scholz a apreciat că „asta nu ar mai merge. Erau mult mai mulţi soldaţi, erau mult mai multe cazărmi, era mult mai multă infrastructură care a trebuit construită. Nimic din toate astea nu mai este necesar astăzi şi nici nu este un plan urmărit de cineva”.

Efectivele Bundeswehr urmează să crească până în 2031 de la 182.000 la 203.000 de militari, iar ministrul apărării, Boris Pistorius, analizează posibilităţile. „Se aruncă propuneri”, a spus Scholz, „însă nu sunt deloc comparabile cu cea ce am avut în Germania. De aceea este bine să aşteptăm până apare o idee echilibrată”.

Când s-a renunţat la serviciul militar obligatoriu, în urmă cu 13 ani, la Berlin se aflau la putere creştin-democraţii. Aceştia au votat însă, săptămâna trecută, pentru revenirea treptată asupra măsurii, în caz că vor câştiga alegerile din 2025.

După ce a suspendat obligativitatea înrolării în 2010, Suedia a reintrodus această prevedere în 2017. Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat că „desigur, fiecare ţară ia propria sa decizie privind modul de recrutare şi desfăşurare a soldaţilor. Cred că noi am găsit un model corespunzător pentru Suedia”.

În regatul scandinav, nu sunt recrutaţi toţi tinerii de ambele sexe din fiecare generaţie. Fiecare primeşte un chestionar, iar unii sunt invitaţi pentru instrucţie. Ulterior, un grup selecţionat primeşte oferte de angajare în armată.