Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) își consolidează relațiile instituționale cu instanțele europene, printr-o vizită oficială desfășurată la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), la Luxemburg, în perioada 5-6 octombrie 2026. Delegația instanței supreme din România a fost primită de președintele CJUE, Koen Lenaerts, iar discuțiile au vizat teme esențiale pentru funcționarea justiției europene, inclusiv statul de drept, independența sistemului judiciar, protecția drepturilor fundamentale și garantarea dreptului la un proces echitabil, potrivit unui comunicat transmis joi, 8 octombrie, de ÎCCJ.

Vizita reprezintă un demers de consolidare a dialogului direct dintre instanța supremă a României și jurisdicțiile Uniunii Europene, într-un context în care aplicarea uniformă a dreptului european și respectarea garanțiilor privind independența justiției au o importanță majoră pentru toate statele membre.

Întâlnire la cel mai înalt nivel cu conducerea CJUE

Delegația română, condusă de Adina Oana Surdu, președinta Secției a II-a civile a ÎCCJ, a participat la sesiuni de lucru cu Koen Lenaerts, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și cu judecători, avocați generali ai CJUE și membri ai Tribunalului Uniunii Europene.

La întâlniri au participat și magistrații români care ocupă funcții importante în cadrul jurisdicțiilor europene: Octavia Spineanu-Matei, președinta Camerei a VIII-a a CJUE, Ion Gâlea, președinte de cameră la Tribunalul Uniunii Europene, și Mirela Stancu, judecător al Tribunalului.

Potrivit comunicatului ÎCCJ, delegația a fost formată din 14 judecători ai instanței supreme, reprezentând secțiile civile, Secția penală și Secția de contencios administrativ și fiscal.

Din delegație au făcut parte, alături de Adina Oana Surdu, judecătorii Cristina Truțescu, Adina Georgeta Ponea, Ileana Ruxandra Tirică, Carmen Mihaela Voinescu, Luminița Criștiu-Ninu, Diana Florea Burgazli, Ionel Florea, Ștefan Ioan Lucaciuc, Dorina Zeca, Iulia Craiu, Isabelle Tocan, Adriana Nicolae și Sonia Deaconescu.

Statul de drept, independența justiției și dreptul la un proces echitabil, printre temele centrale

Un loc important în cadrul discuțiilor l-au ocupat relația dintre instanțele supreme naționale și CJUE, evoluțiile recente ale jurisprudenței europene și mecanismele care asigură protecția efectivă a drepturilor cetățenilor.

„Sesiunile de lucru au oferit cadrul pentru un schimb de opinii asupra unor teme de actualitate pentru activitatea instanțelor naționale și europene, fiind abordate aspecte privind evoluții jurisprudențiale și aspecte de interes în materie civilă și penală, precum și rolul dialogului judiciar în interpretarea și aplicarea dreptului Uniunii Europene”, precizează ÎCCJ.

Instituția subliniază că discuțiile au vizat inclusiv „importanța dialogului dintre judecători în contextul statului de drept și al valorilor Uniunii Europene, relația dintre curțile supreme naționale și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, precum și problematica protecției jurisdicționale efective și a dreptului la un proces echitabil”.

Potrivit informațiilor publicate separat de CJUE, o temă concretă a întâlnirilor a fost jurisprudența recentă privind obligația unei instanțe supreme de a-și motiva decizia atunci când refuză să adreseze Curții de Justiție o întrebare preliminară.

Au fost analizate și raporturile dintre articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care consacră dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil, și articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului, inclusiv limitele armonizării jurisprudenței celor două sisteme de protecție a drepturilor fundamentale.

Judecătorii ÎCCJ au participat la o ședință a Tribunalului Uniunii Europene

Programul vizitei a inclus și o componentă practică, reprezentanții instanței supreme participând la ședința Tribunalului Uniunii Europene în cauza T-848/25, Glock/EUIPO.

Potrivit CJUE, judecătorii români au asistat și la dezbaterile din cauza conexă ca tematică T-30/26, ambele privind litigii în materia proprietății intelectuale dintre producătorul Glock și Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală.

Această activitate le-a oferit magistraților ÎCCJ posibilitatea de a observa direct desfășurarea procedurilor în fața Tribunalului și de a discuta ulterior cu judecătorii europeni despre funcționarea și jurisprudența instanței.

„Schimbul de opinii desfășurat pe parcursul celor două zile a evidențiat importanța cooperării judiciare și a dialogului direct dintre instanțele naționale și jurisdicțiile Uniunii Europene, atât pentru schimbul de experiență și bune practici, cât și pentru aprofundarea înțelegerii reciproce a particularităților celor două niveluri jurisdicționale”, arată Înalta Curte.

Rolul esențial al instanțelor supreme în aplicarea dreptului european

Vizita are o relevanță instituțională deosebită și prin prisma rolului pe care instanțele supreme naționale îl îndeplinesc în arhitectura juridică a Uniunii Europene.

În România, Înalta Curte are misiunea constituțională de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. În cauzele care intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii, această responsabilitate se exercită și cu respectarea obligațiilor rezultate din tratatele europene și din jurisprudența CJUE.

Unul dintre principalele instrumente ale cooperării este mecanismul trimiterii preliminare, reglementat de articolul 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acesta permite instanțelor naționale să solicite CJUE interpretarea dreptului Uniunii, pentru a asigura aplicarea sa uniformă în toate statele membre.

Pentru instanțele ale căror hotărâri nu mai pot fi atacate prin căile de atac prevăzute de dreptul intern, tratatele stabilesc, în condițiile dezvoltate de jurisprudența europeană, o obligație de sesizare a CJUE atunci când soluționarea litigiului impune clarificarea interpretării dreptului Uniunii și nu este incidentă o excepție recunoscută.

În acest context, dialogul direct dintre ÎCCJ și judecătorii europeni contribuie la aprofundarea mecanismelor juridice comune și la consolidarea capacității instanței supreme de a răspunde exigențelor dreptului european.

ÎCCJ reafirmă angajamentul pentru independența justiției și valorile europene

În încheierea comunicatului, instanța supremă evidențiază importanța cooperării judiciare pentru asigurarea coerenței sistemului juridic european și pentru consolidarea încrederii reciproce între instituțiile judiciare.

„Cooperarea dintre instanțele naționale și jurisdicțiile Uniunii Europene constituie un element esențial al funcționării spațiului judiciar european. În acest context, dialogul constant, deschiderea și schimbul de experiență contribuie la consolidarea încrederii reciproce și la asigurarea unei aplicări coerente și efective a dreptului Uniunii”, transmite ÎCCJ.

Instanța supremă subliniază că vizita la Luxemburg confirmă atașamentul său față de principiile fundamentale ale ordinii juridice europene.

„Vizita a reprezentat, totodată, expresia atașamentului Înaltei Curți față de valorile și principiile care fundamentează ordinea juridică europeană, între care statul de drept, independența justiției, respectarea drepturilor fundamentale și garantarea unei protecții jurisdicționale efective”, se arată în comunicat.

La data de 7 octombrie a.c., polițiștii din cadrul Secției de Poliție Rurală Domnești au continuat cercetările într-un dosar penal aflat sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș, privind săvârșirea infracțiunii de loviri sau alte violențe și au reținut un bărbat de 60 de ani. Din cercetări a reieșit că, pe fondul unui conflict spontan, în ziua de 6 octombrie 2026, în jurul orei 17:00, un bărbat, de 60 de ani, din comuna Mălureni, ar fi lovit, cu o bâtă din lemn, două femei, în timp ce se aflau pe raza localității de domiciliu.

Cele două persoane vătămate au de suferit leziuni ce au fost supuse evaluării din punct de vedere medico-legal.

În ziua de 07 octombrie, după administrarea probatoriului și parcurgerea etapelor procesuale, polițiștii au dispus reținerea, pentru 24 de ore, a bărbatului de 60 de ani, pe bază de ordonanță.

În ziua de 08 octombrie a.c., cel în cauză a fost prezentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Curtea de Argeș în fața instanței, iar Judecătoria Curtea de Argeș a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Cercetările sunt continuate, sub coordonarea procurorului de caz, pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care faptele au fost săvârșite și luarea măsurilor legale care se impun.

Precizăm că această etapă face parte dintr-un proces penal aflat în desfășurare, în cadrul căruia sunt respectate toate drepturile și garanțiile procesuale, persoana cercetată beneficiind de prezumția de nevinovăție până la soluționarea cauzei.

La data de 8 octombrie a.c., polițiștii din cadrul Serviciului Județean de Poliție Transporturi Argeș au continuat cercetările într-un dosar penal aflat sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii mai multor infracțiuni, și au efectuat 8 percheziții domiciliare, pentru administrarea de probatoriu.

Din cercetări a reieșit că, în perioada 2025 – 2026, mai multe persoane, angajate ale unei companii de transport feroviar, ar fi sustras diverse cantități de combustibil, consemnând în foile de parcurs și în celelalte documente justificative date nereale referitoare la cantitățile alimentate și consumate de autovehiculele de serviciu. De asemenea, în cadrul aceluiași dosar penal se efectuează cercetări și cu privire la faptul că o parte dintre aceiași angajați ar fi consemnat în mod nereal prezența la serviciu în zilele de sâmbătă și duminică, iar unul dintre aceștia nu s-ar fi prezentat la locul de muncă, fiind întocmite pontaje și documente ce atestau prezența sa la serviciu.

În cauză se efectuează cercetări privind săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, furt calificat, delapidare și înșelăciune.

În dimineața de 08 octombrie, în baza autorizării instanței de judecată, polițiștii din cadrul Serviciului Județean de Poliție Transporturi Argeș, cu sprijinul polițiștilor din cadrul Serviciului Acțiuni Speciale Argeș, al polițiștilor criminaliști din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Argeș, precum și al jandarmilor din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Argeș, au efectuat 8 percheziții, dintre care 7 pe raza județului Argeș și una pe raza județului Olt.

În urma perchezițiilor au fost descoperite și ridicate cantitatea totală de 421 de litri de produs petrolier cu miros specific de motorină, 110 litri de ulei, precum și mai multe bunuri și înscrisuri cu valoare probatorie, dintre care enumerăm grafice, pontaje, registre de prezență, fișe de magazie și foi de parcurs.

Cercetările sunt continuate, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care faptele au fost săvârșite și luarea măsurilor legale care se impun.

Precizăm că această etapă face parte dintr-un proces penal aflat în desfășurare, în cadrul căruia sunt respectate toate drepturile și garanțiile procesuale, persoana cercetată beneficiind de prezumția de nevinovăție până la soluționarea cauzei.

Un grav accident rutier s-a produs in aceasta seara în comuna Bascov, sensul giratoriu, ieșire către Vâlcea, unde, o persoană a fost lovită de un autocamion. Este vorba despre o persoană de sex masculin, surprinsa sub roțile autocamionului. Din păcate, personalul medical nu a mai putut face nimic, fiind constatat decesul. La fata locului politistii au demarat cercetarile pentru a stabili cauzele producerii tragicului accident. Echipajul de pompieri asigură măsuri specifice.

Revenim cu detalii….

Compania lituaniană Girteka își începe operațiunile în România și angajează șoferi profesioniști, oferind salarii de până la 3.500 de euro net.

Compania și-a înființat o filială la Oradea și transmite că înmatricularea primului camion reprezintă începutul dezvoltării unei operațiuni locale care va include flotă, angajați și activități de transport.

„Acesta este doar începutul. Primul camion a fost înmatriculat, iar acum construim echipa, flota și operațiunile necesare pentru a ne dezvolta în România”, este mesajul transmis de companie, potrivit Profit.ro.

Odată cu lansarea operațiunilor, Girteka începe și recrutarea șoferilor profesioniști. Compania caută persoane care dețin permis categoria CE și vorbesc limba engleză sau rusă.

Citește și : Schimbare importantă pentru contractele part-time. Taxe mai mici pentru tinerii sub 29 de ani, chiar dacă sunt elevi sau studenți

Șoferii vor efectua transporturi de mărfuri către diverse destinații din Europa, în echipaj simplu, ceea ce înseamnă că un singur conducător auto va lucra pe camion.

Vehiculele puse la dispoziție vor fi noi, cu normă de poluare EURO 6, iar câștigurile nete anunțate sunt cuprinse între 3.060 și 3.500 de euro pe lună.

Compania explică faptul că dezvoltarea bazelor locale este legată inclusiv de nevoia de a atrage mai ușor șoferi profesioniști și de a asigura capacitatea de transport necesară clienților săi europeni.

„Extinderea bazelor pentru flota și echipele noastre ne oferă o flexibilitate sporită în atragerea șoferilor profesioniști și în asigurarea capacității de transport fiabile de care clienții noștri au nevoie în întreaga Europă”, arată Girteka.

Compania a decis să își mute o parte dintre operațiunile europene către Riga, în Letonia, și Oradea, pe fondul schimbărilor de pe piața europeană a muncii și al deficitului constant de șoferi profesioniști.

România era deja inclusă în rețeaua europeană de transport a Girteka încă din anii 2000, însă nu avea până acum o prezență locală la nivel de sucursală.

Noua structură din România va permite companiei să înregistreze local camioane, să angajeze șoferi și să gestioneze operațiuni de transport.

Girteka a fost fondată în 1996, la Vilnius, de antreprenorul Mindaugas Raila. Compania operează în principal cu o flotă proprie de transport FTL și este specializată în transportul mărfurilor cu temperatură controlată și al celor de mare valoare.

Printre clienții companiei se află nume precum Nestlé, IKEA și Unilever.

Datele publicate de Girteka pentru 2025 indică o flotă de aproximativ 6.500 de camioane și 8.000 de semiremorci, precum și peste 15.000 de angajați. Compania operează pe mai multe piețe europene și nordice, având o bază importantă în Polonia.

În mai 2025, Girteka a semnat cu Volvo Trucks un contract pentru 2.000 de camioane noi, livrate până la sfârșitul anului. Tranzacția a fost prezentată drept cea mai mare comandă individuală de camioane din Europa în 2025.

Compania mai achiziționase 2.000 de camioane de la Volvo și în 2017. În plus, a încheiat un acord pe termen lung cu Mercedes-Benz Trucks pentru 500 de camioane și a obținut finanțări de 250 de milioane de euro pentru modernizarea flotei.

Citește și : Cum să muncești la stat fără să pleci de acasă. Ce salariu se oferă și care sunt criteriile de angajare

În primul semestru din 2026, Girteka a efectuat peste 334.000 de transporturi, iar numărul clienților a crescut cu aproape 10%, depășind 5.000.

Grupul Girteka a înregistrat anul trecut venituri de 1,3 miliarde de euro, în scădere de la 1,4 miliarde de euro cu un an înainte, și pierderi de 12,4 milioane de euro.

Familia Andrei, tânăra ucisă de Emil Gânj, trăiește în continuare cu frica, iar măsurile de protecție luate de autorități au schimbat inclusiv locul în care unii dintre apropiații Andrei trăiesc.

Citește și: Mama Valentinei, reacție dură după ce ucigașul fiicei sale a fost adus în țară. Ce pedepasă vrea pentru Vlad Bălțățeanu: „Să simtă durere, să fie chinuit cum a chinuit copilul meu nevinovat”

Avocatul Adrian Cuculis dezvăluia, în urmă cu câteva luni, că familia victimei a beneficiat de măsuri speciale de protecție. Mama și fiul Andei au fost luați și duși într-o locuință cu domiciliu protejat, în timp ce surorile victimei au rămas în zonă.

„Dosarul este cu atât mai interesant și important în același timp pentru familie să nu fie chiar devoalat fiecare element din el, pentru că în momentul de față ei au primit din partea statului român, prin programele atribuite unor asemenea situații, locuințe cu domiciliul protejat și protejate și ei ca familie de posibilele încercări ale lui Gânj de a face și altceva.”, a spus avocatul pentru WOWBiz, în urmă cu câteva luni.

Pentru surorile Andrei, însă, viața de după crimă nu a însemnat revenirea la normalitate. Teama a rămas, iar durerea provocată de pierderea tinerei este imensă. Tiberia Gyurca, sora victimei, a vorbit despre perioada care a urmat tragediei și despre sentimentul că Anda ar putea să apară din nou.

„Nu suntem liniștiți. Frica tot e. Pentru că el e tot în libertate. Cred că am fost șocată. Așteptam să vină de undeva acum. Am văzut-o intrând. Am văzut ultima oră când a fost tragedia aia când stăteam cu. La masă i-au intrat în casă. De atunci, ea nu a mai văzut-o, eu o știam așa cum e ea vie, de asta o așteptam să fie cumva de undeva și am fost șocată până acum. Și îmi lipsește foarte tare acum, parcă trece timpul și mi-e mai greu. Chiar îmi dau seama, dar chiar nu mai vine. Anul ăsta a fost un coșmar pentru voi. Și ca într-un film de groază, adică eu, când eram mică, îmi era frică de primele declarații, nu multă mele. Acum am ajuns chiar unu. Vedeți, nu credeam asta că se întâmplă niciodată.”, a spus ea pentru Știrile PRO TV.

Totodată, Tiberia a vorbit despre clipele dinaintea crimei și despre faptul că Emil Gânj fusese căutat în urma unor incidente anterioare.

„Păi nu era dată, doar îl căutau ei prima dată cu prima bătaie care i-a dat-o la sol. Pe urmă a venit, a răpit-o. Atunci era dat. Atunci. Și nu, nu au fost găsit. S-au întors după 6 luni de la răpire și au omorât-o. Resursele au fost mobilizate abia după tragedie, pentru «vânarea» criminalului. Și de această dată… tardiv!”.

Camelia, cealaltă soră a victimei, a spus că familia încă se află sub efectul traumei și că este dificil de acceptat realitatea.

„Dar cum să mai încasați un șoc că eu nici acum nu cred că am 2 moartă și omorâtă el. Și parcă ieri, alaltăieri s-a întâmplat, am rămas prinse acolo, toți e un coșmar, parcă totul se întâmplă.”

Dosarul în care Gânj a fost judecat a ajuns la o sentință, acesta fiind condamnat la închisoare pe viață pentru omor calificat, distrugere, profanare de cadavre, violare de domiciliu și încălcarea ordinului de protecție.

Citește și: Tzancă Uraganu, mesaj pe rețelele sociale după ce Vlad Bălțăteanu a fost adus în țară: „Tot restul vieții tale să stai acolo”