Țările G7 reunite în Italia au decis marți să elimine treptat până în 2035 centralele pe cărbune fără dispozitive de captare a carbonului, o etapă importantă către încetarea utilizării combustibililor fosili, potrivit Rador radio România care citează France 24.

Miner intr-o mina de carbuneFoto: Roger Tiley / Alamy / Profimedia Images

Cărbunele este cel mai poluant combustibil fosil, iar militanții pentru mediu au îndemnat G7 – care include Italia, Canada, Franța, Germania, Japonia, Marea Britanie și SUA – să dea un exemplu.

Prin urmare, G7 a convenit să „elimine treptat generarea curentă de energie electrică pe bază de cărbune în sistemele (sale) energetice în prima jumătate a anilor 2030 sau într-un calendar compatibil cu menținerea unei limite a creșterii temperaturii la 1,5°C, în conformitate cu traiectoriile de neutralitate de carbon”, au anunțat țările membre într-un comunicat de presă, la finalul unei reuniuni a miniștrilor mediului și energiei din G7 de la Torino (nord).

Unele țări, precum Franța, militau pentru ca G7 să renunţe la cărbunele până în 2030, dar Japonia în special, unde o treime din electricitate provine din cărbune, a fost reticentă în a stabili un termen limită.

Reuniunea de la Torino a fost prima întâlnire politică majoră pe tema climei de la COP28, desfășurată în decembrie anul trecut în Dubai, unde lumea s-a angajat să se îndepărteze treptat de cărbune, gaz și petrol.

Țările G7 au mai declarat marți că „aspiră” la reducerea producției globale de plastic pentru a aborda frontal poluarea globală cauzată de acest material, prezent peste tot în mediu, de la vârfurile munților până la fundul oceanelor, precum și în sângele ființelor umane.

„Ne angajăm să luăm măsuri ambițioase pe tot parcursul ciclului de viață al materialelor plastice pentru a pune capăt poluării cu plastic și facem apel la comunitatea mondială să facă la fel”, au spus aceștia, fără a da detalii.

„Țări capabile să contribuie”

Ottawa, Parisul, Berlinul și Londra fac presiuni pentru adoptarea unui tratat de reducere a poluării cu plastic, în timp ce Washingtonul și Tokyo sunt mai reticente.

Miniștrii au declarat, de asemenea, că eforturile de a strânge fonduri pentru a ajuta țările mai sărace să lupte împotriva schimbărilor climatice ar trebui să includă toate „țările în măsură să contribuie”.

Conform unei convenții ONU privind clima din 1992, doar o mică parte din țările cu venituri mari, care dominau economia globală la acea vreme, s-au angajat să finanțeze lupta împotriva încălzirii globale. Lista nu a inclus China, care a devenit acum țara cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

În Dubai, țările au convenit să tripleze capacitatea globală de energie regenerabilă și să se îndepărteze de combustibilii fosili, dar finanțarea acestei tranziții pune probleme, în special țărilor celor mai sărace.

Luni, la deschiderea reuniunii de la Torino, șeful ONU pentru Climă, Simon Stiell, a îndemnat țările G7 să-și folosească ponderea politică, bogăția și tehnologia pentru a renunţa la combustibilii fosili, în special făcând presiuni asupra omologilor lor din finanţe pentru a realiza un „salt înainte”.

Împreună, țările G7 reprezintă 38% din economia globală și sunt responsabile pentru 21% din emisiile de gaze cu efect de seră, conform cifrelor pe 2021 ale Institutului de Analiză Climatică. (Rador Radio România)

Peste 100 de persoane au fost arestate în Spania, fiind acuzate că au furat mii de euro de la utilizatori WhatsApp pretinzând că sunt rude aflate în dificultate, relatează BBC și News.ro.

politia din SpaniaFoto: OSCAR DEL POZO / AFP / Profimedia

Poliţia a declarat că persoanele arestate făceau parte dintr-un grup infracţional care a obţinut în mod fraudulos aproape un milion de euro în total prin această metodă de înşelăciune.

Arestările au avut loc în perioada februarie-aprilie, potrivit cotidianului El Pais. Toţi au fost acuzaţi de fraudă, spălare de bani şi apartenenţă la o organizaţie criminală, a precizat ziarul.

Garda Civilă, una dintre forţele naţionale de poliţie din Spania, a declarat marţi că transferurile de bani obţinute de escroci de la victime au variat între 800 şi 55.000 de euro.

Cel puţin 238 de victime au fost identificate numai în provincia Alicante, potrivit El Pais. Arestările au fost efectuate în etape în Alicante, Barcelona, Girona, Madrid, Malaga şi Valencia.

Cele mai recente arestări au avut loc după ce, în ianuarie, Policia Nacional, cealaltă forţă naţională de poliţie din Spania, a anunţat că a arestat 59 de membri ai unei bande criminale care şi-a înşelat victimele cu peste 460.000 de euro folosind aceeaşi metodă a „fiului cu probleme”.

Cum e comisă înșelăciunea

În cea mai simplă formă a înşelăciunii, escrocii pretind că sunt o rudă care foloseşte un număr nou din cauza unei urgenţe şi cer victimei să le trimită bani. Aceştia pretind adesea că telefonul lor a fost pierdut sau deteriorat şi că nu mai au acces la bancă.

O versiune mai complexă presupune ca escrocul să păcălească o persoană să îi dea codul de autentificare cu doi factori pentru contul său. Acesta se poate da drept o persoană de contact şi poate pretinde că a trimis din greşeală solicitarea codului pe telefonul persoanei respective. Odată ce au acces la contul persoanei respective, pot contacta rude şi prieteni pentru a le cere bani.

Echivalentul a peste 65.000 de lire sterline au fost pierdute din cauza unor mesaje WhatsApp false de tip „membru de familie”.

Rezidenţii din Marea Britanie au căzut, de asemenea, pradă înşelăciunii. În noiembrie, poliţia din Nottinghamshire a emis un avertisment după ce a înregistrat un „vârf” în ceea ce priveşte rapoartele despre infractori care încearcă să obţină controlul conturilor WhatsApp pentru a-şi viza contactele. Action Fraud – un centru britanic de raportare a fraudelor – a declarat că a primit 1.235 de rapoarte despre infractori care s-au dat pe WhatsApp drept persoane dragi aflate în nevoie, între 3 februarie şi 21 iunie 2022. Este aproximativ aceeaşi perioadă în care escrocheria a început să apară în Spania – ajungând la o pierdere financiară totală de 1,5 milioane de lire sterline. Nu se ştie însă dacă escrocheriile din Spania şi din Marea Britanie sunt legate între ele.