Ungaria va trebui să majoreze și mai mult cheltuielile pentru apărare anul viitor dacă războiul din Ucraina vecină se va prelungi până în 2025, reducând fondurile disponibile pentru alte cheltuieli, a declarat vineri premierul Viktor Orban la postul public de radio, potrivit Reuters.

Viktor OrbanFoto: Denes Erdos / AP / Profimedia

Invazia rusă în Ucraina în 2022 a declanșat o creștere a cheltuielilor de apărare pe flancul estic al NATO, cea mai mare în Polonia, care și-a majorat cheltuielile de apărare până la 3,9% din produsul intern brut în 2023, aproape dublu față de nivelul din 2014.

Deși se opune cu fermitate sprijinului militar și financiar occidental acordat Ucrainei, din cauza temerilor legate de extinderea conflictului în Europa, Ungaria și-a majorat, de asemenea, puternic cheltuielile pentru apărare, ajungând la 2,43% din PIB anul trecut, mai mult decât recomandarea NATO de 2%.

„Dacă războiul se prelungește până în 2025, atunci nivelul cheltuielilor pentru apărare din 2023-2024 nu va fi suficient și va trebui să fie majorat”, a declarat Orban într-un interviu, adăugând că această măsură ar lăsa mai puține fonduri pentru alte scopuri.

Aflat la putere din 2010, Orban s-a chinuit, de la pandemia COVID-19 încoace, să controleze deficitul bugetar al Ungariei, deficitul fiind în medie de aproape 7% din PIB în ultimii patru ani, cu mult peste nivelurile medii din UE.

Guvernul său a anunțat luna trecută că va amâna investiții în valoare de aproximativ 1% din PIB pentru a reduce deficitul din acest an până la un obiectiv de 4,5% din PIB.

Gabriel Forss, analist al S&P Global Ratings, a declarat marți pentru Reuters că acesta este un pas în direcția bună, dar va fi nevoie de mai mult, probabil după scrutinul pentru Parlamentul European și alegerile locale din iunie.

Bubuie anchetele în Germania, după ce mai mulți români sau maghiari au cerut ajutoare pentru refugiații din Ucraina, dându-se drept ucraineni. Autoritățile s-au sesizat după ce au observat că solicitanții nu prea vorbesc limba ucraineană, relatează Știri Diaspora, care citează presa germană.

În Baden-Württemberg, au existat tot mai multe cazuri în care presupușii refugiați ucraineni au solicitat beneficii pentru cetățenie. Dar există îndoieli cu privire la naționalitatea lor. Spre deosebire de solicitanții de azil sau de refugiați din alte țări, ucrainenii au în prezent un statut special în Germania – beneficiază de un ajutor de la începutul șederii în această țară. Dar Ministerul Federal de Interne numără acum 5.609 de cazuri suspecte de tentativă de fraudă socială. În Bavaria (2846), Baden-Württemberg (1980), Turingia (697) și Saxonia Inferioară (81) se pare că au existat cazuri în care oamenii au încercat să primească bonificația, deși de fapt nu aveau dreptul la aceasta.

Persoane cu dublă cetățenie ar solicita ajutoare. Mai exact, în majoritatea cazurilor se spune că aceștia sunt români sau maghiari din regiunea de graniță Zakarpattia care au și cetățenie ucraineană. Întrucât persoanele în cauză vorbesc adesea foarte puțin ucraineană, locuind de fapt în alte țări, se pare că autoritățile i-ar fi luat sub o atentă observare.

Românii cer banii ucrainenilor

Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați (Bamf) examinează aceste cazuri suspecte și contactează autoritățile ucrainene, române și maghiare.

„Dacă o persoană solicită protecție în Republica Federală, clarificarea naționalității sale este o condiție prealabilă elementară pentru o posibilă acordare a protecției”, a declarat un purtător de cuvânt al Bamf pentru Spiegel. Dacă există cetățenie maghiară sau română, un permis de ședere în sensul protecției temporare nu poate fi eliberat, deoarece cetățenii UE nu sunt acoperiți de această directivă.

Pentru a evita astfel de cazuri de fraudă socială în viitor, secretarul de stat pentru Justiție din Baden-Württemberg, Siegfried Lorek (CDU), a cerut autorităților ucrainene „să lucreze cu atenție atunci când emit documente și să excludă utilizarea abuzivă”.