Utilizatorul nak.edlife a descoperit un bon fiscal din 2007 și l-a postat pe rețelele sociale. Poza este însoțită de textul: „18,54 – Ce puteai (și cât) puteai să cumperi în 2007… Bon găsit într-o revistă veche, păstrat în stare aproape imaculată, se dă la schimb doar pentru revenirea prețurilor de acum 19 ani”.

După cum se vede pe bon, cumpărătorul achiziționase banane, roșii românești, șuncă York, două cutii de Raffaello, o salată de crab, două chifle Kaiser, două cutii de cremă de brânză Philadelphia și o franzelă Vel Pitar de 300 de grame. Pe bon apare și plata cu bonuri de masă în valoare de 14,82 lei, plus cash.

Refăcut astăzi, coșul ar costa de câteva ori mai mult. Pentru cantitățile de pe bon, bananele ar ajunge la aproximativ 2,73 lei, roșiile românești la 6,60 lei, iar șunca York, raportată la 100 de grame, la aproximativ 7,99 lei. Două cutii de Raffaello de 40 g ar costa 11,18 lei, iar cele două cutii de Philadelphia 125 g ar ajunge la 21 lei. La acestea se adaugă chiflele și franzela Vel Pitar de 300 g.

Pentru o salata de crab astăzi ai da în jur de 9,99 lei.

Coșul complet ajunge astăzi la aproximativ 62,9 lei, față de 17,25 lei pe bonul din 2007 pentru aceleași produse.

Cât valora un bon de masă în 2007 și cât valorează acum
Dincolo de lista produselor, un alt detaliu care atrage atenția este plata: pe bon apar bonuri de masă în valoare de 14,82 lei. În prima parte a anului 2007, valoarea nominală a unui tichet de masă era 7,41 lei, ceea ce înseamnă că pe bon au fost folosite exact două tichete de masă.

Dacă în 2007 un tichet valora 7,41 lei, astăzi valoarea nominală maximă a unui tichet de masă este 45 de lei. Legea nr. 201/2025 prevede că valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși 45 de lei, iar această valoare se aplică și în semestrul I din 2026, precum și în lunile iulie, august și septembrie 2026.

În 2007, cele două tichete de masă de pe bon acopereau aproape 80% din cumpărăturile de 18,54 lei. Astăzi, un singur tichet la plafonul maxim de 45 de lei nu ar mai acoperi integral coșul refăcut, estimat la aproape 63 de lei, dar ar acoperi încă o parte consistentă din el. Două tichete de masă la valoarea maximă actuală ar însemna 90 de lei, peste costul estimat al aceluiași coș.

Surse apropiate anchetei susțin că este vorba despre o aripă de dronă găsită în zona plajei. La fața locului au intervenit autoritățile competente, iar zona a fost verificată pentru identificarea altor eventuale fragmente, scrie Ziua de Constanța.

Cazul este investigat în cooperare cu instituțiile cu atribuții în domeniu, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Rusia a atacat din nou foarte aproape de graniţa cu România. Odesa și Dnipro, lovite cu drone și rachete VIDEO

Incidentul vine la scurt timp după un caz similar înregistrat la începutul lunii mai. Pe 8 mai 2026, în urma unui apel la 112, polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au descoperit pe plaja din zona Vama Veche un fragment metalic inscripționat cu caractere chirilice.

Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili proveniența obiectului găsit pe litoral.

Ucraina consolidează măsurile de securitate la granița cu Belarus pe fondul temerilor unui nou atac

„Aceste măsuri, fără precedent ca număr de forțe și desfășurare de resurse, urmăresc să constituie un factor de descurajare eficient împotriva oricăror acțiuni sau operațiuni agresive ale Rusiei și Belarusului”, transmite Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), citat de AFP.

Măsurile includ verificări sporite ale persoanelor, precum și controale la domiciliu. Potrivit SBU, scopul principal este prevenirea infiltrării unor grupuri ostile și contracararea eventualelor activități de sabotaj, terorism sau spionaj.

În aceste operațiuni vor fi implicate poliția, armata, Garda Națională și grănicerii, într-un efort coordonat.

Președintele Volodimir Zelenski a ordonat miercuri demararea acestui proces. „Au fost emise instrucțiuni relevante comandamentului militar, dar separat, luăm și măsuri preventive atât în ​​ceea ce privește Belarusul, cât și părțile desemnate ale Rusiei din care provine amenințarea”, se arată într-un mesaj publicat de Zelenski miercuri pe Telegram.

Aceste măsuri au fost luate după ce liderul de la Kiev a averitzat săptămâna trecută că Rusia ar putea lansa noi atacuri, de pe teritoriul Belarusului, fie spre nordul Ucrainei, fie asupra unor state ale Alianței Nord-Atlantice.

„Vor să atragă Belarusul mult mai adânc în război și să lanseze operațiuni ofensive suplimentare tocmai de pe teritoriul belarus, fie împotriva axei Cernihiv-Kiev din Ucraina, fie împotriva uneia dintre țările NATO care se învecinează cu Belarusul”, avertiza Zelenski săptămâna trecută.

Cresc salariile pentru bugetari! Nu pentru toți, e drept, ci pentru jumătate dintre ei, și nu chiar acum, ci după ce va fi adoptată noua lege a salarizării. România, dacă nu adoptă acest act normativ, riscă să piardă 700 de milioane de euro din PNRR.

Cum va fi posibilă majorarea lefurilor a jumătate dintre bugetari? Prin creșterea anvelopei salariale cu 7,5 miliarde de lei, care a fost aprobată de Ministerul Finanțelor, potrivit unor surse citate de antena3.

Anvelopa salarială va fi negociată de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, cu oficialii Comisiei Europene.

Potrivit surselor citate, simulările făcute de Ministerul Finanțelor arată că o majorare cu 8 miliarde de lei pe an a cheltuielilor cu salariile bugetarilor ar duce la creșterea lefurilor pentru 53 la sută dintre bugetari. Dacă anvelopa ar fi mărită cu 12 miliarde de lei, ar crește 73 la sută dintre salariile în plată.

Ministerul Finanțelor, la solicitarea ministrului interimar al Muncii Dragoș Pâslaru, a aprobat o anvelopă majorată cu 7,5 miliarde de lei, până la 173,5 miliarde de lei.

Aceleași surse susțin că ”nu se va putea renunța la majorarea salariilor demnitarilor și nici nu vor putea fi înghețate o perioadă”.

Noua lege a salarizării elimină sporul pentru condiții vătămătoare, în prezent 300 lei brut, elimină sporul de cifru și indemnizația de hrană. Păstrează însă sporul de 40 la sută pentru proiecte europene și stabilește că acest spor poate să fie primit în continuare de primari, viceprimari, președinți de CJ și vicepreședinți. Sindicatele din educație și sănătate sunt nemulțumite de noile grile de salarizare. În cazul profesorilor, acest prim draft din legea salarizării propune ca salariul maxim al unui profesor din învățământul preuniversitar să nu atingă coeficientul 3, pe o scară de la 1 la 8. În sistemul sanitar, noua lege prevede ca sporul pentru condiţii deosebit de periculoase scade de la 85 la 40 la sută.

Citește și Cresc sau nu salariile bugetarilor? Nicușor Dan intervine! ”O să o scoatem la capăt”

Premierul interimar Ilie Bolojan a subliniat, în 15 mai, că statul român plătește bugetarilor salarii al căror total este, în opinia sa, peste posibilitățile reale ale statului.

”Astăzi avem salarii într-o anvelopă disproporționată față de veniturile bugetare pe care le avem”, a spus el.

În același context, premierul interimar a adăugat că România are 1,28 milioane de posturi în sectorul public, pentru care politicile salariale sunt ”decuplate de dinamica productivității muncii”.

”Avem creșteri salariale care nu au ținut cont de productivitate”, a continuat Bolojan.

Premierul interimar a mai spus că România, în aceste condiții, are nevoie de o lege a salarizării cât mai bună, care să țină ”cont de angajamentele pentru reducerea deficitului bugetar și constrângerile” ce țin de păstrarea unui procent al anvelopei salariale. Care anvelopă, a precizat Bolojan, totalizează 166 de miliarde de lei, adică 8,1 la sută din PIB.

Șeful guvernului a subliniat că procentul nu poate fi mărit, deoarece România nu își permite să facă asta. ”Nu vom putea o pondere mai mare. Nu pentru că cineva nu vrea, ci pentru că am intra într-o fundătură”, a subliniat Ilie Bolojan.

Ce se va întâmpla cu salariile bugetarilor? Bolojan a precizat că sunt ”doar două posibilități reale”: una ce ar presupune o creștere mică și o alta pentru creștere mai mare, dar cu condiția unei reduceri de personal.

”Nu avem decât două posibilități reale. Sau o creștere, o corecție de amplitudine mică, dacă nu va fi afectat sectorul public. Sau, dacă se dorește într-adevăr o amplitudine mai mare, corecții mai mari, creșteri mai mari, reduceri mai mari de inechități, atunci singura soluție este să reducem baza de cheltuieli publice, deci reducerea de personal acolo unde nu se justifică, în așa fel încât spațiile eliberate să-ți permită să-i plătești mai bine pe cei care lucrează cu adevărat în sectorul public.

Sunt variante care vor fi discutate în perioada următoare”, a explicat Bolojan.

PSD a solicitat ca noua lege a salarizării să fie transmisă parlamentului cât mai rapid, pentru a putea fi adoptată. Proiectul ar putea ajunge la parlament săptămâna aceasta.

Citește și Cresc salariile și se scot la concurs noi posturi în 47 de companii de stat. Cum justifică guvernul Ilie Bolojan: „Sunt companii pe profit, nu pe pierdere”

Noi reguli pentru vânzarea cărnii de porc în supermarketuri. Ministrul Agriculturii susține că informațiile privind originea produselor trebuie să fie mai clare și mai ușor de identificat.

Noi reguli pentru vânzarea cărnii de porc în supermarketuri. Tanczos Barna: ”Procesatorii trebuie să înțeleagă că este nevoie de bătaie de cap”

Ministrul Agriculturii  spune că lipsa unei informări clare și ușor accesibile pentru consumatori îngreunează alegerea produselor românești.

”Dacă dincolo de formele de sprijin pentru ferme trebuie să multiplicăm acele inițiative bune care, la nivelul marilor retaileri, au dus la creșterea consumului de carne de porc din România. Carnea provenită din porc născut în România, încă un RO. Porc îngrășat în România, încă un RO. Și procesat în România, încă un RO. Trei RO înseamnă un lanț sănătos.

Citește și Ministrul Agriculturii cere Consiliului Concurenței să verifice prețurile cărnii de porc: ”Sunt convins că se realizează o practică comercială neloială”

Și le-am spus și colegilor și partenerilor de discuție din industria de procesare că, dacă vrem o țară sănătoasă, trebuie să avem în vedere tot lanțul. Pentru că nu ne ajută dacă într-o verigă dispare o etapă. Dacă dispare veriga de îngrășare, degeaba mai vrem să cumpărăm carne din România.

Deci și procesatorii trebuie să înțeleagă că este nevoie, și dau un citat, «de bătaie de cap». Pentru că dacă nimeni nu vrea bătaie de cap, merge pe varianta cea mai simplă: camionul cu piese în fața fabricii și camionul cu produse procesate care iese din fabrică. Înseamnă mai puțină bătaie de cap, dar poate să aducă un pericol uriaș întregului sector”, a declarat Tánczos Barna, potrivit Mediafax.

Ministrul Agriculturii spune că etichetele sunt de multe ori greu de citit și că este necesară o mai bună informare a consumatorilor și implicarea lanțurilor comerciale în promovarea produselor românești, inclusiv prin campanii de conștientizare.

”Am văzut deschidere din partea procesatorilor și a retailerilor și, dacă multiplicăm exemplele bune unde născut, crescut, îngrășat, procesat în România se poate identifica foarte clar pe raft, vom avea și rezultat.

Am fost într-un magazin, din curiozitate, săptămâna trecută. M-am oprit într-o parcare și m-am întâlnit cu băiatul meu la Cluj, la facultate. Întâlnirea a fost în parcarea unui lanț comercial. Am intrat și am încercat să identific în caserole porcul românesc și porcul din afară. E drept că nu mai am vederea ca la 20 de ani, dar mi-a fost foarte greu să citesc de unde vine carnea de porc.

Nu pe toate caserolele, dar pe multe produse informația era greu de identificat. Mi-a luat câteva minute până am deslușit etichetele. Am văzut și caserole pe care scria „îngrășat în România”. Nu scria unde s-a născut purcelul. Pe altele scria proveniență Spania.

O informare corectă există, dar trebuie să ai timp și chef să stai să citești și să deslușești scrisul acela mic. Deci trebuie să ajungem la un nivel de informare facil, ușor de înțeles”, a mai spus ministrul.

Tanczos Barna a făcut câteva precizări importante și în ceea ce privește vânzarea cărnii congelate.

”În ceea ce privește vânzarea cărnii congelate după decongelare ca și carne refrigerată, un ordin al ANSVSA va lămuri probabil acest lucru și va interzice vânzarea cărnii congelate după decongelare ca fiind carne refrigerată. Este în dezbatere la ANSVSA și probabil veți primi detalii în zilele următoare.

Dintr-o listă de 9 sau 10 lanțuri comerciale, un singur lanț nu avea la prima strigare program propriu de promovare a produselor din România. Celelalte au declarat că au astfel de programe. Unele sunt chiar eficiente și furnizorii spun că a crescut consumul de carne cu origine România, născut, crescut, îngrășat, sacrificat în România.

O să mergem probabil și pe exemple concrete de lanțuri comerciale, pentru că le vom analiza pe toate. Dacă tot am fost într-un magazin, o să merg la fiecare și le voi verifica pe toate la fața locului, fără să anunț. Dacă știi unde să cauți, găsești carne de proveniență autohtonă în fiecare magazin. Întrebarea este cât timp îți ia să o identifici și cât de ușor este pentru consumator. Lanțurile comerciale au spus că vor veni cu campanii de conștientizare. Este nevoie de un efort comun, inclusiv din partea consumatorului. Acesta este adevărul”, a mai declarat ministrul interimar al Agriculturii.

Citește și România reia exporturile agroalimentare în China, după 30 de ani. Ministrul Agriculturii: O să avem acces la o piaţă extrem de importantă pentru produsele româneşti

Conştientizând acest pericol, mulţi români încearcă să acorde o mai mare importanţă obiceiurilor zilnice. Fie sunt mai atenţi la calitatea alimentelor pe care le consumă, fie devin vegetarieni, vegani sau raw vegani, fie fac mai multă mişcare, sau apelează la tot felul de tehnici de „well-being” – acele tehnici care te ajută să îţi îmbunătăţeşti starea de bine la nivel fizic, mental, emoțional – precum meditaţia sau yoga.

Dintre toate cele enumerate, schimbarea stilului de alimentaţie este, poate, cel mai dificil. Şi nu ne referim neapărat la costul alimentelor, ştiut fiind faptul că cele considerate bio sunt, de regulă, mai scumpe decât cele convenţionale, ci mai degrabă la slăbiciunea multora pentru alimentele gustoase, la uşurinţa cu care cad pradă tentaţiilor culinare.

Căci câţi dintre noi pot rezista unei merdenele calde, unei amandine bine însiropate, unui tiramisu cremos sau unui cozonac aburind? Nu există un truc universal valabil pentru a rezista tentaţiilor culinare, dar există, din fericire, alternative sănătoase şi gustoase, cu care ne putem satisface pofta de deserturi. Şi care, în plus, nu au nici consecinţe dezastruoase  asupra siluetei.

De la corporaţie la business cu gustări din fructe

Din dorinţa de a le oferi oamenilor calitate și naturalețe, doi români au deschis un business cu gustări naturale din fructe, care păstrează cât mai fidel aroma autentică a acestora.

După mulţi ani petrecuţi în corporaţie, Cristian Drăgan şi Edmona Popa au pus bazele unei afaceri cu gustări din fructe, gustări care respectă integritatea fructelor. Şi nu, nu este vorba despre bine-cunoscutele fructe confiate, gustoase, de altfel, dar pline de zahăr.

„Am pus bazele afacerii noastre dintr-un impuls simplu și sincer: dorința de a transforma o pasiune într-un business construit pe calitate și naturalețe.

Amândoi venim din mediul companiilor multinaționale — mai exact din domeniul customer experience și servicii clienți. Împreună, aducem o experiență cumulată de 36 de ani în care am învățat că detaliile contează, că profesionalismul se simte și că standardele înalte nu sunt opționale. Exact această mentalitate am adus-o cu noi când am construit Fruit Story.

Ne-am dorit ceva aparent simplu: gustări naturale, gustoase, cât mai fidele aromei autentice a fructelor. Fără compromisuri și fără scurtături. De aceea, acordăm o atenție deosebită fiecărui pas al procesului — de la selecția fructelor până la produsul final — folosind echipamente moderne pentru a păstra aroma, textura și calitatea naturală intactă și cel mai important fără să adăugam aditivi, conservanți sau zahăr”, ne-a declarat Cristian.

Calităţile gustărilor din fructe

Gustările din fructe nu conţin siropuri sau conservanţi ascunși, dulceața lor este naturală. Sunt pregătite cu ajutorul echipamentelor profesionale, care asigură o uscare uniformă, concentrând aromele în fiecare felie.

De menţionat că fructele folosite pentru prepararea acestor gustări sunt recoltate manual.

„Nu inventăm arome noi. Doar le păstrăm pe cele pe care natura le-a perfecționat deja. Fără zahăr, fără aditivi, doar energie pură din livadă.

Am început Fruit Story dintr-o nevoie simplă: frustrarea de a nu găsi gustări care să respecte integritatea fructului. Majoritatea „fructelor uscate” erau de fapt confiate în zahăr.

Astăzi, misiunea noastră s-a extins. De la fructele uscate lent la meticulozitatea ceaiurilor de specialitate și textura artizanală a leather-ului de fructe, fiecare produs este o declarație de puritate. Natura nu are nevoie de ajutor pentru a fi delicioasă, ci doar de atenție și respect”, se arată în descrierea de pe site-ul afacerii.

Gustări potrivite şi pentru adulţi, şi pentru copii

Gustările din fructe pregătite de Cristian şi Edmona sunt recomandate atât adulţilor, cât şi copiilor. Sunt gândite pentru cei care vor să mănânce sănătos, dar fără să renunţe la plăcere.

„Credem în echilibru. Ciocolata e delicioasă — și n-o să spunem altfel — dar credem că fructele merită un loc la fel de important în viața de zi cu zi. Fruit Story este o alternativă practică și gustoasă, gândită atât pentru copii, cât și pentru adulți care vor să mănânce mai bine fără să renunțe la plăcere”, mai spune Cristian.

Colaborări cu producătorii locali: „Gustul autentic, ‘de acasă’, este ceva ce tot mai mulți oameni caută”

Din dorinţa de a le oferi oamenilor produse cu gust autentic, Cristian şi Edmona au în plan ca, în viitorul apropiat, să încheie parteneriate cu producători locali.

„Privim spre viitor cu un obiectiv clar: parteneriate cu producători locali români. Nu doar pentru a susține businessurile din țară, ci și pentru că știm că gustul autentic, „de acasă”, este ceva ce tot mai mulți oameni caută. Şi noi vrem să îl aducem în fiecare pungă de Fruit Story”, mai spune Cristian.

Primele cireșe au apărut și în Piața Rahova din Capitală, considerată cea mai ieftină piață din București. Aici, un kilogram de cireșe costă de cinci ori mai puțin decât costă în Piața Amzei.

Cât costă cireșele în Piața Rahova. Sunt aduse din Grecia și sunt cele mai ieftine cireșe din Capitală

Cei care au poftă de cireșe le pot cumpăra la un preț decent din Piața Rahova, din Capitală. Fructele sunt aduse din Grecia, iar un kilogram costă între 18 și 27 de lei, potrivit Libertatea. 

Tot în Piața Rahova o legătură de ceapă verde costă 1,5 lei, usturoiul verde se vinde cu 2 lei, iar un kilogram de cartofi noi costă 4 lei.

Citește și Cât au ajuns să coste căpșunile, cireșele și roșiile în Piața Obor. Pepenele se vinde la felie, prețurile i-au speriat pe bucureșteni

În Piața Obor, un kilogram de cireșe aduse din Grecia costa weekendul trecut 15,90 lei, în timp ce un kilogram de cireșe românești costa între 10,25 lei și 30 de lei. 14 lei kilogramul,

Cele mai scumpe cireșe sunt, însă, în Piața Amzei, acolo unde un kilogram costă 65 de lei. Vânzătorii spun că prețul mare reflectă chiria mare pe care o plătesc.

De asemenea, tot în Piața Rahova o legătură de ceapă verde costă 1,5 lei, usturoiul verde se vinde cu 2 lei, iar un kilogram de cartofi noi costă 4 lei.

Citește și Cât costă o simplă salată de vară cu roșii și castraveți românești. Prețurile din piața Amzei, Obor sau Rahova