Întrebat de jurnalistul CNN cât de probabil consideră că este ca Rusia să ajungă la un atac direct împotriva unui stat membru NATO, Nicușor Dan a răspuns că un asemenea scenariu nu este, în evaluarea sa, unul foarte probabil pe termen scurt.

„Cred că nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani, dar trebuie să fim pregătiți”, a declarat președintele României.

Nicușor Dan a avertizat însă împotriva excluderii unor scenarii care astăzi pot părea improbabile și a făcut trimitere la perioada de dinaintea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina.

„Nimeni nu credea, dacă întrebai în 2020 sau 2021, că Rusia va ataca Ucraina și va încerca să cucerească Kievul”, a spus șeful statului.

Nicușor Dan: „Descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei”

Președintele a spus că una dintre diferențele față de perioada anterioară invaziei din Ucraina este faptul că liderii europeni tratează acum amenințarea rusă cu mai multă seriozitate.

El a invocat creșterea cheltuielilor militare și intensificarea cooperării dintre statele europene.

„Mă bucur că liderii și politicienii importanți din Europa înțeleg această amenințare. Au crescut cheltuielile pentru apărare, au început să coopereze mai mult și înțeleg că trebuie să reechilibrăm efortul cu Statele Unite”, a afirmat Nicușor Dan în interviul pentru CNN.

„Cred că descurajarea noastră este importantă pentru decizia Rusiei”, a adăugat președintele.

Războiul din Ucraina și temerile privind securitatea Flancului Estic au determinat statele europene din NATO să își majoreze puternic cheltuielile militare. Presiunile administrației Donald Trump pentru o contribuție europeană mai mare la apărarea continentului au accelerat acest proces, în timp ce mai multe capitale europene încearcă în paralel să își consolideze propriile capacități militare.

Nicușor Dan: Rusia încearcă să slăbească încrederea oamenilor în autorități

Președintele a făcut în interviul pentru CNN o diferență între posibilitatea unui atac militar direct al Rusiei împotriva NATO și acțiunile hibride atribuite Moscovei.

În privința dronelor rusești care au ajuns în spațiul aerian al unor state NATO, Nicușor Dan a spus că, în opinia sa, aceste incidente nu sunt în mod necesar intenționate.

În schimb, șeful statului consideră că acțiunile de dezinformare, sabotajele și atacurile asupra infrastructurii critice fac parte dintr-o strategie deliberată.

Kelemen Hunor îl laudă pe Nicușor Dan în mijlocul crizei guvernamentale: „Omul este absolut imun la presiune”

„În cazul dronelor, aș spune că nu sunt intenționate. Dar în ceea ce privește dezinformarea, atacurile hibride, atacurile asupra infrastructurii critice, submarine sau terestre, sabotajele, cred că încearcă să facă două lucruri”, a declarat Nicușor Dan.

Primul obiectiv, potrivit președintelui, ar fi deteriorarea relației dintre populație și instituțiile statului.

„În primul rând, să submineze încrederea oamenilor, a cetățenilor, în autorități”, a spus el.

Al doilea obiectiv ar fi diminuarea sprijinului european pentru Kiev.

„Și să submineze sprijinul țărilor europene pentru Ucraina”, a completat Nicușor Dan.

Mai multe state europene au avertizat în ultimele luni asupra intensificării operațiunilor hibride, inclusiv acte de sabotaj, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare atribuite Rusiei. Evaluările diferă însă asupra nivelului de risc și asupra intenției Moscovei de a testa direct limitele NATO.

România se confruntă direct cu riscurile generate de proximitatea războiului din Ucraina. Pe 29 mai 2026, o dronă rusească a lovit un bloc de locuințe din Galați și a rănit două persoane. Autoritățile române au identificat aparatul drept o dronă de fabricație rusească, iar NATO a condamnat incidentul și a reiterat că este pregătită să apere teritoriul aliaților.

Datele Ministerului Apărării arată că numărul incursiunilor dronelor în spațiul aerian românesc a crescut puternic în 2026, în special în zonele aflate în apropierea porturilor ucrainene de pe Dunăre atacate de Rusia.

„Nu suntem complet pregătiți”

Nicușor Dan a recunoscut în interviul pentru CNN că România nu este încă pe deplin pregătită pentru amploarea noului tip de amenințare reprezentat de drone.

„Fenomenul dronelor este nou și am avut aceeași problemă ca toți ceilalți. Am făcut unele îmbunătățiri, iar Statele Unite ne-au ajutat cu echipamente pentru radare și echipamente pentru a le doborî”, a declarat președintele.

„Nu suntem complet pregătiți, dar am făcut aceste îmbunătățiri”, a adăugat el.

Nicușor Dan, întrebat la CNN dacă Putin este pregătit să oprească războiul: „În acest moment, nu. Trebuie să continuăm sancțiunile”

Președintele Nicușor Dan consideră că Rusia nu este pregătită, în acest moment, pentru negocieri reale care să ducă la încheierea războiului din Ucraina. Într-un interviu acordat CNN, șeful statului a susținut continuarea sprijinului occidental pentru Kiev și menținerea presiunii economice asupra Moscovei, apreciind că dificultățile economiei ruse ar putea determina Kremlinul, în timp, să accepte negocieri.

Întrebat direct dacă Rusia este pregătită „cu adevărat” să negocieze pentru încheierea războiului, Nicușor Dan a răspuns scurt:

„În acest moment, nu.”

Președintele a continuat spunând că statele occidentale trebuie, în opinia sa, să mențină actuala strategie de sprijin pentru Ucraina și de presiune asupra Rusiei.

Nicușor Dan, mesaj puternic de la New York: „Pacea și cooperarea dintre națiuni sunt esențiale, iar ONU are un rol major în construirea dialogului și găsirea soluțiilor pentru un viitor mai sigur”

„Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina și să impunem sancțiuni Rusiei”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului consideră că situația economică a Rusiei poate deveni unul dintre factorii care să determine Moscova să își schimbe poziția.

„Cred că economia rusă suferă și acesta este un motiv bun pentru ca Rusia să ajungă, la un moment dat, la negocieri. Nu văd acel moment acum, dar sper să vină destul de curând”, a spus președintele.

Declarațiile lui Nicușor Dan vin într-un moment în care Statele Unite încearcă din nou să găsească o formulă de negociere între Moscova și Kiev.

Eforturile de mediere conduse de Washington au rămas blocate timp de mai multe luni. La începutul lunii septembrie, administrația Trump i-a trimis pe Steve Witkoff și Jared Kushner la Moscova și Kiev pentru a încerca relansarea procesului. Kremlinul a transmis ulterior că nu exclude reluarea discuțiilor tripartite Rusia-Ucraina-SUA, însă până acum nu a fost obținut un progres decisiv.

La New York, în marja Adunării Generale a ONU, Volodimir Zelenski și Donald Trump au discutat pe 22 septembrie inclusiv despre posibilitatea unui armistițiu limitat privind atacurile asupra infrastructurii energetice.

Zelenski a afirmat după întâlnire că Ucraina este dispusă să accepte diferite formule pentru oprirea reciprocă a atacurilor asupra obiectivelor energetice. În același timp, atacurile aeriene ale celor două părți au continuat, iar un acord general privind încetarea războiului rămâne departe.

Ministrul rus de Finanțe, Anton Siluanov, a declarat pe 21 septembrie că deficitul bugetar al Rusiei va ajunge la aproximativ 3% din PIB în 2026, aproape dublu față de nivelul de 1,6% planificat inițial. Guvernul rus a majorat taxele pentru a acoperi cheltuielile suplimentare, inclusiv cele legate de operațiunile militare și apărarea aeriană.

Moscova intenționează să se împrumute mai mult decât estimase inițial, iar costurile de finanțare au crescut pe fondul dobânzilor ridicate. În același timp, veniturile mai mari obținute din petrol oferă Kremlinului în continuare o sursă importantă de finanțare.

Occidentul încearcă să crească presiunea asupra acestor venituri. Statele Unite au promovat în septembrie un nou pachet amplu de sancțiuni care vizează industria energetică și de apărare a Rusiei, precum și așa-numita „flotă din umbră” utilizată pentru exportul petrolului în pofida restricțiilor occidentale. Kremlinul susține, la rândul său, că sancțiunile suplimentare îngreunează procesul de negociere.

Nicușor Dan: România trebuie să continue să sprijine Ucraina

În interviul pentru CNN, președintele a insistat că Ucraina trebuie sprijinită în continuare. „Ucraina este un stat independent care a fost atacat și trebuie să o sprijinim”, a spus Nicușor Dan.

România a avut un rol important atât în sprijinirea refugiaților ucraineni, cât și în tranzitul mărfurilor și cerealelor din Ucraina, în special după ce atacurile rusești au redus capacitatea Kievului de a utiliza unele dintre propriile porturi.

Importanța rutelor de la Dunăre a crescut din nou în 2026. În august, Rusia a atacat infrastructura portului ucrainean Ismail, aflat în apropierea frontierei române, într-un moment în care exporturile ucrainene erau deja afectate de problemele de securitate din Marea Neagră.

Nicușor Dan a atras atenția și asupra unei alte probleme cu care se confruntă Ucraina și statele europene: numărul insuficient de interceptoare pentru apărarea antiaeriană.

Potrivit președintelui, problema nu ține doar de disponibilitatea statelor de a furniza Ucrainei astfel de sisteme, ci și de capacitatea industriei occidentale de a produce suficient de repede muniție și interceptoare.

„Nu este o problemă a voinței, este o problemă de producție. Cu toții nu am fost pregătiți pentru asta”, a afirmat Nicușor Dan în interviul pentru CNN.

Necesitatea unor capacități suplimentare de apărare aeriană a devenit și mai presantă pe măsură ce Rusia și-a intensificat atacurile cu drone și rachete. Reuters relata pe 22 septembrie că Moscova a început să utilizeze pe scară mai largă inclusiv drone Shahed cu propulsie cu reacție, mai rapide și mai dificil de interceptat cu mijloacele folosite împotriva variantelor clasice.

Nicușor Dan, la CNN: Mesajul pentru SUA privind trupele de la Marea Neagră

Președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu acordat CNN, că Donald Trump „are dreptate” atunci când cere Europei să își asume o parte mai mare din costurile propriei apărări. Șeful statului susține însă că menținerea unei prezențe militare americane puternice în Europa și în special în regiunea Mării Negre este și în interesul strategic al Statelor Unite.

Întrebat despre reducerea unor efective militare americane din Europa și despre temerile că acest lucru ar putea încuraja Rusia, Nicușor Dan a vorbit despre situația trupelor americane din România.

Potrivit președintelui, în România se află în prezent aproximativ 1.500 de militari americani. El a afirmat că un contingent rotațional de aproximativ 500 de militari, care opera în România, Bulgaria și Ungaria, a fost retras.

Șeful statului a spus că Bucureștiul susține o redistribuire „proporțională” a efectivelor americane în interiorul Europei.

„Având o relație militară și diplomatică bună cu Statele Unite, cred că ar fi un semnal bun să existe o redistribuire proporțională a trupelor americane în interiorul Europei”, a afirmat Nicușor Dan în interviul pentru CNN.

Situația efectivelor americane din România a variat însă în ultimul an. Reuters relata în septembrie că aproximativ jumătate dintre cei circa 2.000 de militari americani aflați anterior în România au plecat în cadrul realinierii forțelor SUA în Europa. În același timp, în primăvara și vara lui 2026 au fost dislocate temporar câteva sute de militari americani suplimentari, inclusiv la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii.

„Trump are dreptate” în privința contribuției Europei

Întrebat despre neîncrederea existentă în unele state europene în legătură cu disponibilitatea Statelor Unite de a apăra Europa în cazul unui atac rusesc, Nicușor Dan a spus că problema trebuie privită și din perspectiva dezechilibrului istoric al contribuțiilor la apărarea NATO.

„Pentru o perioadă lungă, Statele Unite au apărat sau au contribuit la apărarea Europei. Iar din punct de vedere economic, această contribuție nu a fost proporțională. Și aici președintele Trump are dreptate. Trebuie să reechilibrăm această contribuție”, a declarat șeful statului.

Trump a criticat în repetate rânduri statele europene pentru nivelul cheltuielilor militare și a cerut ca acestea să își asume o parte mai mare din apărarea NATO. Presiunile administrației americane s-au suprapus însă cu războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, care a determinat numeroase state europene să își majoreze puternic bugetele militare.

Dan a subliniat că aliații europeni au răspuns unei părți dintre solicitările Washingtonului prin creșterea cheltuielilor pentru apărare.

Președintele României a susținut însă că păstrarea militarilor americani în zona Mării Negre este și în interesul strategic al Washingtonului.

Potrivit lui Nicușor Dan, prezența trupelor SUA în apropierea Mării Negre și a zonei mediteraneene reprezintă „un beneficiu pentru Statele Unite”.

Baza Mihail Kogălniceanu continuă să joace un rol important în planificarea militară americană, iar Statele Unite investesc în infrastructura acesteia în pofida procesului mai larg de reevaluare a efectivelor din Europa.

Nicușor Dan a declarat și în interviuri acordate presei americane în ultimele zile că România dorește mai mulți militari americani pe teritoriul său și consideră prezența SUA un element esențial de descurajare pe Flancul Estic.

Avocatul și practicianul în insolvență Gheorghe Pecingină, fost deputat PNL de Gorj, a fost desemnat administrator special al Societății de Transport București (STB), companie aflată din această lună în procedură de insolvență. Numirea are loc într-un moment în care Primăria Capitalei este condusă de Ciprian Ciucu, politician PNL și prim-vicepreședinte al partidului.

Pecingină a fost deputat ales pe listele PNL în circumscripția Gorj în legislatura 2020-2024. Documente oficiale ale Parlamentului îl indică drept membru al Grupului parlamentar al PNL, inclusiv spre finalul mandatului său.

În prezent, funcția de primar general al Capitalei este deținută de Ciprian Ciucu, aflat în mandat din 19 decembrie 2025. Site-ul oficial al Primăriei Municipiului București îl prezintă pe Ciucu și drept prim-vicepreședinte al PNL.

Desemnarea lui Pecingină nu a fost făcută însă direct de primarul general, ci, potrivit comunicatului oficial, printr-o decizie a Adunării Generale a Acționarilor STB.

Pecingină va participa la reorganizarea STB

„Adunarea Generală a Acționarilor a Societății de Transport București STB SA a decis, în ședința de astăzi, 22 septembrie 2026, desemnarea domnului Gheorghe Pecingină în funcția de administrator special al societății. Avocat cu experiență și practician în insolvență, Gheorghe Pecingină are un parcurs profesional și în administrația publică locală și centrală”, se arată în comunicatul STB.

Societatea precizează că noul administrator special va avea atribuții importante în perioada de insolvență, inclusiv în administrarea și reprezentarea companiei.

„În calitate de administrator special, Gheorghe Pecingină va avea atribuții privind administrarea societății, reprezentarea STB SA în justiție și propunerea unui plan de reorganizare care să urmărească redresarea și eficientizarea activității societății”, transmite STB. Comunicarea oficială a companiei confirmă desemnarea începând cu 22 septembrie.

Pecingină afirmă că obiectivul său este ca societatea să iasă din actuala perioadă de dificultate cu o situație stabilă și cu perspective de dezvoltare.

„STB este o societate importantă pentru București, iar responsabilitatea pe care am preluat-o este una pe măsură. Îmi asum acest mandat cu dorința de a contribui la redresarea societății și de a obține rezultate cât mai bune. Îmi doresc ca, la finalul acestui mandat, STB să fie o societate stabilă și cu o perspectivă clară de dezvoltare”, a declarat Gheorghe Pecingină.

Fost parlamentar PNL și secretar de stat

Gheorghe Pecingină a intrat în Parlament în urma alegerilor din 2020, fiind ales deputat de Gorj pe lista PNL. Înainte de mandatul parlamentar, acesta ocupase și funcția de secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice și avea o carieră de avocat și consilier juridic.

Astfel, conducerea specială a STB în procedura de insolvență va fi asigurată de un fost parlamentar al aceluiași partid din care provine actualul primar general al Capitalei. PNL sublinia, în august 2026, că Bucureștiul are, prin Ciprian Ciucu, „din nou, după aproape trei decenii, un primar general liberal”.

STB a intrat în insolvență pe 8 septembrie

Noua structură de administrare va include administratorul special Gheorghe Pecingină și directorul general al STB, Andrei Dinculescu-Bighea, activitatea urmând să se desfășoare sub supravegherea administratorului judiciar.

Administrator judiciar este consorțiul format din Euro Insol SPRL, Turmac Insolvency SPRL și Ceres Insolv SPRL, reprezentat de avocatul Remus Borza.

Procedura de insolvență a STB a fost deschisă de Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă la 8 septembrie 2026. Obiectivul declarat este reorganizarea activității companiei și plata datoriilor potrivit unui plan de reorganizare.

„Prin reorganizarea societății, STB SA urmărește să își consolideze activitatea și să asigure în continuare serviciul public de transport în condiții de siguranță, cu o preocupare constantă pentru creșterea calității serviciilor oferite călătorilor”, mai transmite compania.

Un influencer american a intrat într-o cușcă de MMA pentru a înfrunta un robot, într-un experiment care a atras imediat atenția pe rețelele sociale.

Frankie Lapenna, o vedetă americană a rețelelor sociale, a decis să testeze cât de bine s-ar descurca un om într-o confruntare fizică directă cu un robot.

Adversarul său a fost „Rekbot”, un robot înalt de aproximativ 1,80 metri, dezvoltat de compania Rek Robotics, cu un aspect care amintește de modelul T-800 din seria cinematografică „Terminator”.

Confruntarea, intitulată „Human vs Terminator”, a avut loc într-o cușcă de MMA și a fost urmărită de mai mulți spectatori, scrie The Sun.

Înaintea luptei, unul dintre cei prezenți, impresionat de dimensiunea robotului, i-a spus lui Lapenna: „Mi-e teamă pentru tine”.

Primele momente ale confruntării nu au părut însă să confirme temerile spectatorilor. Lapenna a reușit să lovească robotul de mai multe ori.

Lovitura care l-a trimis direct la podea pe influencer

Situația s-a schimbat atunci când „Rekbot” a executat o lovitură de picior din săritură, de tip switch kick, care l-a trimis pe influencer la podea.

Lapenna s-a prăbușit pe suprafața de luptă și, în imaginile difuzate inițial, nu a mai reușit să se ridice.

Filmarea se încheie la scurt timp după ce robotul poate fi văzut mișcându-și și scuturându-și membrele.

Potrivit contului oficial al companiei Rek pe X, însă, confruntarea a continuat, iar Lapenna „a continuat să lupte și a învins” robotul.

Imaginile au devenit virale pe internet

Filmarea confruntării s-a răspândit rapid pe rețelele sociale, unde utilizatorii au reacționat atât la dimensiunea robotului, cât și la modul în care acesta s-a mișcat în timpul luptei.

„Renunțați la UFC, vreau să văd mai multe lupte de genul acesta”, a scris un utilizator pe X.

Alții au spus că nu ar fi avut curajul să intre în cușcă împotriva unui astfel de adversar.

„Cum a găsit omul acesta curajul? Eu mi-ar fi fost frică”, a comentat un alt utilizator.

Un altul a comparat imaginile cu serialul Black Mirror, în timp ce alți comentatori au făcut glume despre viitorul relației dintre oameni și roboți.

„Oamenii sunt terminați”, a scris unul dintre utilizatori, într-un comentariu care a devenit reprezentativ pentru tonul multor reacții.

Robotul era controlat de un operator uman

După viralizarea imaginilor, Rek a precizat că robotul nu funcționa în mod autonom în timpul confruntării, ci era controlat de un operator uman.

Detaliul schimbă semnificativ natura experimentului: confruntarea nu reprezintă un test al capacității unui sistem autonom de inteligență artificială de a lupta împotriva unui om.

Totuși, imaginile oferă o demonstrație spectaculoasă a progreselor din domeniul roboticii și a nivelului de mobilitate pe care îl pot atinge roboții umanoizi.

Pe măsură ce roboții devin mai sofisticați, astfel de demonstrații alimentează și dezbaterea despre modul în care oamenii și mașinile ar putea interacționa în viitor – inclusiv în situații în care forța fizică și autonomia sistemelor ar putea deveni relevante.

Potrivit lui Victor Ciutacu, „Siegfried Mureșan n-are program de guvernare, ci idei sau comenzi de pus în practică. Premierul nominalizat de Nicușor Dan, pentru a coagula noua majoritate guvernamentală, și-a definit niște priorități economice și financiare care, odată aplicate, riscă să pună lacătul pe România. O țară trecută prin cruntă austeritate marca Ilie Bolojan, dar căreia i se pregătesc creșterea TVA de la 21% la 24% și a impozitului pe dividende, de la 16% la 20%, precum și extinderea CASS-ului suplimentar de 10% și la pensiile sub 3.000 lei. La halul în care a fost adusă economia României și la cum s-a prăbușit nivelul de trai, aceste măsuri disperate ar fi exact bomboanele de pe colivă.

Vă arăt cine e în realitate și cum a parvenit politic personajul șters împins în față de Ilie Bolojan tocmai ca să nu fie votat. Ce rol au avut în ascensiunea sa controversații Elena Udrea și Gheorghe Ștefan Pinalti?”, a declarat jurnalistul la România TV.

Gheorghe Ștefan, prim-vicepreședinte și membru fondator al PMP, dezvăluia că, inițial, Elena Băsescu a fost a doua propunere pentru Parlamentul European și că el a contribuit cu 100.000 de euro, crezând că banii vor finanța campania acesteia. Ulterior, Elena Băsescu a fost înlocuită, iar pe locul respectiv a ajuns Siegfried Mureșan.

„Eu vreau să spun adevărul. Inițial, pe locul 2 era Elena Băsescu, adică asta era propunerea pentru Parlamentul European. Apoi, cred că președintele României a decis să îl propună pe Siegfried Mureșan.

Vezi și Victor Ciutacu: „În loc de rigoare și justiție, am asistat din nou la un spectacol grotesc: Călin Georgescu a ieșit triumfător în fața camerelor, transformat în „star rock” de neputința sistemului”

Eu am finanțat campania cu 100.000 de euro, crezând că Elena Băsescu va fi pe locul 2, dar, după ce am făcut finanțarea, s-a făcut acea mutare și a apărut Siegfried Mureșan. Ăsta este adevărul pur. Așa am conceput eu lucrurile și nu mai puteam să retrag finanțarea de la partid, pentru că nu știam cine este candidatul pentru locul respectiv.

Eu v-am spus: ne-a dat aferent la Traian Băsescu. Nu putea altcineva să schimbe un loc, mai ales să o scoată pe Elena Băsescu de pe locul 2 și să îl pună pe Siegfried Mureșan.

Opinia mea, vă spun, este că propunerea a apărut de la Traian Băsescu. Asta este opinia mea. Nu am lucruri certe, dar nu putem să spunem altfel, pentru că nu puteam să o scoatem pe Elena Băsescu din propuneri și să îl punem pe Siegfried fără acordul lui Băsescu.

Sunt convins. Nu am probe, dar sunt convins că i-a fost impus de undeva, din afară. Asta este opinia mea. Ce pot să zic este că, la momentul acela, Elena Udrea era președinta și, normal, toate se făceau prin acordul ei, prin propunerea și semnătura ei. Dar sunt convins că direcția a venit de la Traian Băsescu”, a declarat Gheorghe Ștefan „Pinalti”.

În iunie 2026, Elena Udrea a susținut că nu știa, când l-a pus pe Mureșan pe lista pentru europarlamentare, că finanțarea campaniei acestuia era asigurată de ”Gheorghe Ștefan, zis Pinalty, (…) din banii din Microsoft”, referire la celebrul dosar de corupție ce a vizat mai mulți foști miniștri.

„Nu mă dezic de cei pe care i-am promovat în trecut, sunt consecventă cu propriile alegeri. Adică, dacă l-am pus locul doi pe lista PMP de candidați la europarlamentare în 2014, și astfel a ajuns europarlamentar, nu pot decât să mă bucur ca alegerea mea e confirmată azi de Bolojan, Kovesi, Coldea, sorosistii de la Bruxelles și cine o mai fi în tabăra asta!

Doar ca nu e adevărat ca la vremea aceea, eu am optat pentru Siegfried Mureșan pentru ca l-ar fi recomandat BND sau LGBTQ ci, pentru că îl recomanda Elena Băsescu. Și pentru că îi finanța campania Gheorghe Ștefan, zis Pinalty.

Nu știam atunci că din banii din Microsoft, dar oricum nu cred că acest amănunt ar fi contat, cum nu contează nici acum. Pinalty a făcut deja pușcărie în acest dosar, deci justiția a funcționat, e OK treaba azi”, a scris Elena Udrea pe Facebook.

Citește și Victor Ciutacu: „Toți sicofanții care aplaudau măcelul făcut de Kovesi sunt cuprinși brusc de respectarea drepturilor cetățenești în cazul Georgescu”

Actorul și regizorul francez Arnaud Denis a murit marți, 22 septembrie, în Belgia, la vârsta de 43 de ani, după ce a recurs la eutanasie din cauza unor probleme grave de sănătate pe care le-a asociat cu o intervenție chirurgicală pentru hernie inghinală. Informația a fost confirmată de avocatul său pentru AFP și relatată de presa franceză. Acesta se afla în Belgia de mai multe luni, iar din martie era internat într-o unitate de îngrijiri paliative.

Vezi și Doliu în muzica populară! A murit Maria Petca Poptean, „Privighetoarea Țării Oașului”

În iulie 2023, Arnaud Denis a fost operat pentru o hernie inghinală. În timpul intervenției, i-a fost implantată o proteză din polipropilenă. Ulterior, actorul a relatat apariția unor dureri severe și a mai multor tulburări care i-au afectat progresiv autonomia, viața de zi cu zi și activitatea profesională. Potrivit relatărilor sale preluate de presa franceză, simptomele au început la scurt timp după operație și s-au agravat în lunile următoare.

În aprilie 2024, implantul a fost îndepărtat în Statele Unite. Potrivit relatării lui Denis și documentelor prezentate ulterior în cadrul plângerii sale, intervenția a costat 40.000 de euro. Îndepărtarea protezei nu a dus însă, potrivit actorului, la dispariția problemelor.

În ianuarie 2026, Denis a depus o plângere împotriva unor persoane necunoscute pentru „vătămări involuntare”, în urma complicațiilor pe care le atribuia intervenției și implantului. Plângerea a fost clasată fără urmărire penală la sfârșitul lunii august, pentru „infracțiune insuficient caracterizată”, potrivit informațiilor publicate de Le Dauphiné Libéré. Avocatul său a contestat decizia și a cerut deschiderea unei anchete.

Într-un interviu acordat ziarului Le Dauphiné libéré, el a explicat motivele care l-au determinat să inițieze demersurile pentru a beneficia de eutanasie în Belgia: „Nu mi-a mai rămas nimic din ceea ce constituie demnitatea unei vieți umane. Trăiesc ca un bolnav terminal de cancer, nu mai pot ieși din casă. Nimeni nu mă poate ajuta. Medicii nu mai au nimic să-mi ofere. Nu vreau să ajung la spital, plin de tuburi, cu o sondă nazogastrică. Un om știe, în adâncul sufletului, când este condamnat”.

În luna martie, Denis a transmis că primise undă verde de la doi medici, așteptând avizul necesar pentru a finaliza procedura de eutanasie. „Mi-e mai frică să continui așa decât să mor”.

Arnaud Denis a fost actor, regizor și dramaturg și a avut o carieră importantă în teatrul francez. A fost nominalizat de trei ori la premiile Molière. A apărut și în producții cinematografice și de televiziune, printre care „Vivre!” (2009), „Yves Saint Laurent” (2014) și „Demi-tour” (2002).

Citește și Cu ce afecțiune se confruntă Gabriela Cristea. Imaginile care i-au îngrijorat pe fani: „Mi-am făcut, în sfârșit, un tratament”

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București au decis reținerea mai multor persoane după violențele de la protestul ciobanilor din Piața Victoriei. Printre cei săltați care au ajuns, pentru moment, în spatele gratiilor se află și doi membri AUR.

Doi membri AUR, printre cei reținuți după protestele violente din Paiața Victoriei

Potrivit informațiilor STIRIPESURSE.RO, Valentin S. si Auras Mirel A. sunt doi membri ai partidului lui George Simion care au fost săltați de polițiști și procurori după descinderile de marți dimineață.

Cei doi sunt acuzați de ultraj, dupoă ce au atacat forțele de ordine.

Conform informațiilor publice, Auraș Mirel apare pe lista de consilieri locali ai partidului AUR din comuna Ulmu, județul Brăila.

29 de percheziţii domiciliare, în 16 judeţe. Zeci de reținuți

Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti (PTB) au precizat că, marţi dimineaţă, au fost făcute 29 de percheziţii domiciliare, în 16 judeţe. Totodată, au fost puse în executare 30 de mandate de aducere emise de procurori pe numele unor persoane cercetate în calitate de suspect.

Cercetările vizează instigare publică, ultraj, lovire sau alte violenţe, distrugere şi tulburarea ordinii şi liniştii publice.

”Din probele administrate până în prezent a rezultat că, pe parcursul protestului, o parte dintre participanţi au aruncat cu obiecte dure (borduri, sticle, garduri metalice, materiale pirotehnice) în direcţia jandarmilor aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu. Unii manifestanţi i-au lovit pe jandarmi cu pumnii, cu picioarele şi cu bâte, iar o autospecială a Jandarmeriei Române a fost vandalizată. Mai mulţi jandarmi au suferit leziuni traumatice în urma violenţelor exercitate asupra lor. De asemenea, unii dintre manifestanţi au exercitat acte de violenţă fizică asupra a două persoane angajate ale unui trust media, aflate la faţa locului în exercitarea atribuţiilor de serviciu”, au arătat reprezentanţii Parchetului.

Marţi, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au pus în mişcare acţiunea penală faţă de 20 persoane şi au dispus reţinerea acestora pentru 24 de ore. Inculpaţii sunt cercetaţi, după caz, pentru ultraj, lovire sau alte violenţe, tulburarea ordinii şi liniştii publice şi distrugere.

Faţă de 10 inculpaţi, procurorii au sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul instanţei competente cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Cercetările continuă în vederea audierii celorlalte persoane cercetate în cauză. Ancheta este efectuată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti împreună cu poliţiştii din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul de Investigaţii Criminale şi Serviciul Grupuri Infracţionale Violente.

Citește și: Rețineri și propuneri de arestare pentru zeci de manifestanți violenți de la protestul ciobanilor din Piața Victoriei. Procurorii vin cu ultimele informații