Șapte variante de traseu au fost transmise de proiectantul Autostrăzii București-Giurgiu către CNIR. Anunțul e făcut de Horaţiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI), care spune că două din cele șapte vor intra în următoarea etapă de analiză. Aceste trasee vor fi corelate cu viitorul pod peste Dunăre Giurgiu – Ruse 2 şi cu autostrada Veliko Târnovo – Ruse, care este în curs de execuţie.

Cosma cere licitații accelerate

Trebuie, însă, ca şi CNAIR să accelereze licitaţia demarată în 2024 pentru construirea noului pod peste Dunăre, atrage atenţia Cosma.

„Proiectantul a transmis către Compania Naţională de Investiţii Rutiere 7 variante de traseu pentru viitoarea autostradă. Aceste trasee vor fi corelate cu viitorul pod peste Dunăre Giurgiu – Ruse 2 şi cu autostrada Veliko Târnovo – Ruse, aflată deja în execuţie în Bulgaria. Este o etapă esenţială: dintre cele 7 variante, cele mai bine punctate două vor intra în următoarea etapă de analiză multicriterială”, arată Horaţiu Cosma într-o postare pe Facebook.

Autostrada București – Giurgiu va fi un important pol rutier

Oficialul MTI precizează că Autostrada Bucureşti – Giurgiu nu este doar o legătură rutieră modernă între capitală şi Giurgiu, ci şi o investiţie strategică pentru România şi pentru întreaga regiune, fiind parte a coridorului european ce conectează Marea Baltică, Neagră şi Egee. În acelaşi timp, ea este importantă inclusiv pentru mobilitatea civilă şi militară pe flancul estic al NATO.

„Noul drum de mare viteză va asigura conexiuni moderne cu A1 Bucureşti – Piteşti, A0 în jurul Capitalei şi A2 spre Constanţa, va fi corelat cu viitoare investiţii precum A6 Bucureşti – Alexandria şi va oferi municipiului şi Portului Giurgiu o legătură rapidă şi sigură cu Bucureştiul”, spune Horaţiu Cosma.

Secretarul de stat mai menţionează faptul că proiectarea urmăreşte reducerea impactului asupra mediului, creşterea siguranţei rutiere, reducerea timpilor de călătorie, precum şi alegerea unei soluţii cu cel mai bun raport între cost şi beneficii.

„Dar pentru ca această autostradă să-şi atingă întregul potenţial, avem nevoie şi de celălalt element esenţial: Podul Giurgiu – Ruse 2. De aceea, CNAIR trebuie să accelereze licitaţia demarată în 2024 pentru construirea noului pod peste Dunăre, astfel încât Bucureştiul, Sofia şi Atena să poată fi conectate, în sfârşit, printr-o legătură rutieră de mare viteză”, declară Cosma.

Compania Asirom Vienna Insurance Group anunţă o premieră pentru piaţa asigurărilor din România, prin despăgubirea daunelor produse clădirilor şi bunurilor ca urmare a conflictelor armate, un tip de acoperire pe care industria de asigurări îl exclude în mod obişnuit, din poliţele standard, din cauza naturii sale imprevizibile, potrivit Agerpres.

Asirom a anunțat că începând cu data de 2 septembrie va asigura si riscurile generate de război, lucru care nu era pană acum asigurat de nici o companie din lume, spune firma. Potrivit anunțului Asirom, asigurarea Căminul meu va include și acoperirea riscurilor de război și război civil, sabotaj, revoltă militară și lovitură de stat/

Prima societate de asigurări din România care a anunțat că asigură inclusiv pagubele de război în cadrul asigurării clasice de locuință este Asirom. Printr-un anunț lansat pe site-ul companiei, Asirom anunță că va acorda despăgubiri inclusiv pentru drone căzute pe apartamente sau alte acțiuni care țin de sabotaj și război, civil sau internațional.

Despăgubiri pentru locuințele afectate de drone

Asirom anunță o premieră pentru piața asigurărilor din România: despăgubirea daunelor produse clădirilor și bunurilor ca urmare a conflictelor armate – un tip de acoperire pe care industria de asigurări îl exclude în mod obișnuit, din polițele standard, din cauza naturii sale imprevizibile.

Concret, dacă o locuință asigurată suferă daune materiale cauzate de o dronă sau de fragmente ale acesteia, indiferent de originea lor, prin polița Căminul Meu proprietarii primesc acum despăgubire pentru pagubele produse.

„Oamenii nu ar trebui să fie specialiști în asigurări ca să înțeleagă dacă sunt sau nu protejați. Dacă o dronă sau fragmente ale acesteia ajung pe teritoriul României și avariază o locuință, întrebarea pe care și-o pune orice om este simplă: sunt despăgubit? Din 2 septembrie, pentru clienții Asirom care dețin o asigurare de locuință Căminul Meu, răspunsul este da”, explică Mădălin Roșu, Președintele Directoratului Asirom Vienna Insurance Group, într-un comunicat de presă emis ulterior.

„De la inceputul anului lucrăm intens pentru a găsi o soluție în fața unui risc pe care asigurările îl exclud în mod tradițional. Am făcut-o pentru că lumea din jurul nostru s-a schimbat, iar asigurările trebuie să țină pasul cu această realitate. Nu putem controla ce se întâmplă în jurul nostru, dar putem oferi oamenilor soluții prin care să fie mai bine protejați. Cred că aceasta este responsabilitatea unui asigurător modern”, adaugă Roșu

De ce era nevoie de această asigurare

Riscul de război este exclus, în mod convențional, din polițele de asigurare – nu din prudență excesivă, ci pentru că amploarea, durata și efectele unui conflict armat sunt, prin definiție, imposibil de anticipat cu precizie actuarială. Identificarea unei formule de reasigurare care să facă posibilă totuși această acoperire a necesitat un timp indelungat de lucru din partea echipelor Asirom, a anunăat firma de asigurări.

Fenomenul căderii sau pătrunderii de drone militare în spațiul aerian al României a început să se manifeste în contextul războiului din Ucraina, dar s-a intensificat masiv și a escaladat militar în ultimele luni.

Aproape 70 de drone și fragmente, identificate în România

69 de drone/fragmente de drone au fost identificate, ridicate sau neutralizate în România de la începutul războiului din Ucraina, dintre care 33 numai în 2026, potrivit situației Ministerului Apărării Naționale (MApN) actualizate la 31 august 2026.

Cel mai vizibil incident cu impact direct a fost drona rusească ce a căzut pe acoperișul unui bloc din Galați, provocând daune apartamentului de la ultimul etaj.

Tot mai mulți români își caută de muncă. Numărul aplicărilor pe platforma eJobs a fost de 9,1 milioane în primele opt luni ale anului, cu 28 la sută mai multe în comparație cu aceeași perioadă din 2025 și cel mai ridicat din ultimii zece ani.

Concurența pentru locurile de muncă disponibile diferă de la un domeniu la altul. Cea mai intensă luptă pentru joburi este în retail, unde s-a ajuns la peste 90 de candidaturi pentru singur job.

Concurență mare se înregistrează și în domeniile IT/telecom (89,1 aplicări, în medie, pentru un post), advertising/marketing/PR (79,1) și industria farmaceutică (69,5).

Citește și DOCUMENT De unde a venit mirosul insuportabil care a fost simțit de mii de bucureșteni în luna august. Garda de Mediu a dat amenzi de aproape 800.000 de lei. PRECIZĂRI Apa Nova

La polul opus se află domeniile arte & entertainment (31,4 aplicări, în medie, pentru un post), asigurări (34,8), producție (42,3) și industria alimentară (49,3).

În transport și logistică au fost, în perioada ianuarie-august, 49,9 aplicări pentru fiecare poziție, iar în construcții, 50 în medie.

Ce salarii se oferă la locurile de muncă disponibile anul acesta

Media pentru 2026 este de 63 de aplicări pentru fiecare loc de muncă disponibil.

Numărul mare de aplicări înregistrat anul acesta este explicat atât prin candidații deja activi pe platformă, cât și prin intrarea unora noi în piața recrutării.

”Cei care erau deja activi în piață au aplicat mai mult, iar lor li s-au adăugat aplicanți noi, ceea ce a mărit simțitor rata medie de aplicări”, spune directorul de vânzări de la eJobs, Roxana Drăghici.

Datele Salario, comparatorul salarial al eJobs, indică salarii medii nete de 6.300 de lei în arte & entertainment, 5.600 de lei în asigurări și 5.250 de lei în producție.

În industria alimentară, media salarială netă este de 4.500 de lei, în transport și logistică de 5.000 de lei, iar în construcții ajunge la 6.000 de lei.

O parte dintre domeniile cu cea mai mică concurență sunt și cele care întâmpină dificultăți în găsirea de angajați în România și pentru care se recurge la recrutarea de personal din Asia. În aceste sectoare, oportunitățile sunt disponibile atât pentru candidații entry-level, cât și pentru specialiști, transmite mediafax.

Un alt factor ce influențează concurența este reprezentat de cerințele tehnice și competențele specifice solicitate în unele dintre domeniile cu mai puțini candidați, inclusiv pentru anumite poziții entry-level.

Citește și CODUL MUNCII 2026. Ce drepturi au angajații care lucrează în weekend. Toți angajatorii sunt obligați să acorde aceste beneficii

Un interviu realizat de Dr. Adrian Leonard Mociulschi

De la finanțarea afacerilor românești și până la protejarea investițiilor într-o economie tot mai digitalizată, piața financiară din România traversează o perioadă de schimbări importante. Miza acestor transformări nu este doar una tehnică. În joc sunt capacitatea companiilor de a se dezvolta, accesul la noi oportunități de investiții și nivelul de educație financiară al unei societăți care trebuie să navigheze într-o lume economică tot mai complexă.

Pentru a înțelege mai bine aceste transformări și impactul lor asupra economiei românești, am discutat pentru cititorii STIRIPESURSE.RO cu domnul Alexandru Petrescu, Președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și una dintre cele mai autorizate voci din sistemul financiar românesc. Dialogul a vizat noile oportunități de finanțare pentru companiile românești, infrastructura necesară unei piețe financiare moderne și rolul educației financiare într-o societate în care deciziile economice influențează tot mai mult viața de zi cu zi a fiecăruia dintre noi.

Adrian Leonard Mociulschi: Domnule Președinte, vă mulțumim că sunteți alături de noi. Aș vrea să începem cu un subiect de mare interes pentru mediul de afaceri: noua Piață de Creștere dedicată companiilor românești aflate în expansiune.

În România, multe companii aflate în creștere au proiecte viabile și planuri ambițioase de creștere, însă accesul la finanțare rămâne adesea dependent de creditul bancar. În acest context, piața de capital pregătește lansarea unei noi Piețe de Creștere, dedicate IMM-urilor și firmelor cu potențial de extindere.

Pentru cititorii care nu sunt familiarizați cu mecanismele bursei, ce reprezintă această nouă Piață de Creștere și de ce este importantă pentru economia României? Cum poate contribui ea la dezvoltarea companiilor românești și, în cele din urmă, la atragerea de investiții, crearea de locuri de muncă și stimularea creșterii economice?

Alexandru Petrescu, Președinte ASF: Cred că trebuie să pornim de la o realitate simplă. O economie care vrea să crească nu se poate sprijini pe o singură sursă de finanțare. Creditul bancar este esențial și va rămâne esențial, însă companiile au nevoie și de alternative care să le permită să finanțeze proiecte mai ambițioase, să investească, să se extindă și să își consolideze capitalul.

Din această perspectivă, Piața de Creștere reprezintă o etapă importantă în maturizarea pieței de capital românești. Ea este gândită pentru companii care au nevoie de resurse pentru următorul nivel de dezvoltare.

Aceste companii vor putea atrage capital prin emisiuni de acțiuni sau obligațiuni, într-un cadru adaptat dimensiunii și stadiului lor de dezvoltare, dar care păstrează criterii clare de transparență, guvernanță și calitate a emitentului. Este important să existe această combinație. Accesul la piață trebuie să fie suficient de flexibil pentru a permite companiilor antreprenoriale să îl folosească, dar suficient de riguros pentru a proteja încrederea investitorilor.

Legătura cu economia reală este foarte directă. Capitalul atras prin bursă poate finanța, spre exemplu, o nouă capacitate de producție, digitalizarea unei companii, deschiderea unei fabrici, intrarea pe o piață externă sau dezvoltarea unui nou produs. În jurul acestor investiții apar contracte, furnizori, locuri de muncă și venituri suplimentare.

Mi se pare important să privim piața de capital exact din această perspectivă. Bursa nu este o lume paralelă cu economia. Este una dintre infrastructurile prin care economisirea poate fi transformată în investiție productivă.

România are încă un decalaj important față de economiile europene în ceea ce privește ponderea finanțării prin piața de capital. Tocmai de aceea, construirea unui traseu mai accesibil pentru companiile românești cu potențial de creștere poate avea, în timp, efecte care depășesc cu mult dimensiunea bursei.

Succesul acestei piețe nu va trebui măsurat doar prin numărul listărilor. Adevărata măsură va fi numărul companiilor care, folosind capitalul atras, vor deveni mai mari, mai competitive, vor crea locuri de muncă și, eventual, vor face ulterior pasul către Piața Reglementată.

Adrian Leonard Mociulschi: Spuneați că succesul acestei piețe va fi dat de numărul companiilor care vor deveni mai mari și mai competitive. Privind din această perspectivă, multe firme românești au reușit să se consolideze pe piața internă, dar mai puține fac pasul către extinderea regională.

Cum poate noua Piață de Creștere să le ajute să accelereze această tranziție și să devină mai atractive pentru investitori și parteneri internaționali?

Alexandru Petrescu, Președinte ASF: România nu duce lipsă de antreprenori buni și nici de companii bine construite. Avem multe afaceri care au crescut sănătos, au produse competitive și management performant. Dificultatea apare adesea în momentul în care aceste companii trebuie să treacă de la o dezvoltare locală sau națională la una regională.

Acest salt presupune capital. Intrarea într-o altă țară, dezvoltarea unei rețele de distribuție, achiziția unui competitor, construirea unei noi facilități de producție sau investiția în tehnologie presupun resurse pe care profitul reinvestit nu le poate asigura întotdeauna cu viteza necesară. Piața de capital poate interveni exact în acest punct.

Prin atragerea de capital, o companie își poate accelera proiectele fără să își bazeze întreaga strategie de dezvoltare pe îndatorare. În același timp, obligațiunile îi permit să își diversifice sursele de finanțare. Faptul că o companie are acces la mai multe forme de capital îi oferă libertate strategică și, într-o economie competitivă, această libertate poate face diferența.

Există însă un efect al listării pe care îl consider aproape la fel de important ca finanțarea însăși. Intrarea pe piața de capital obligă o companie să își ridice standardele. Înseamnă raportare, transparență, guvernanță corporativă, disciplină financiară și o relație mult mai structurată cu investitorii. Toate aceste lucruri schimbă cultura unei organizații.

Pentru o companie care vrea să concureze în Europa sau în alte piețe, această transformare este extrem de valoroasă. Un partener internațional, un fond de investiții sau o instituție financiară va privi diferit o companie care are un istoric public, situații financiare auditate, o evaluare de piață și mecanisme clare de guvernanță.

Aș evita însă o iluzie care apare uneori în discuțiile despre bursă. Listarea nu transformă automat o companie într-un campion regional. Piața poate oferi capital, vizibilitate și disciplină, însă strategia, managementul și capacitatea de execuție rămân decisive.

Ceea ce putem face este să eliminăm una dintre barierele importante din calea creșterii. Mi-ar plăcea ca peste câțiva ani să putem vorbi despre companii românești care au intrat pe Piața de Creștere, au atras capital, s-au extins în regiune și au ajuns ulterior pe piața principală. Acesta ar fi unul dintre cele mai bune semne că piața de capital începe să joace rolul pe care trebuie să îl aibă într-o economie modernă.

Adrian Leonard Mociulschi: Ați vorbit despre rolul pieței de capital în creșterea companiilor. Dar pentru ca o piață să susțină astfel de obiective, ea are nevoie și de o infrastructură financiară solidă. În acest context, autorizarea primei Contrapărți Centrale din România a fost prezentată drept un moment de referință pentru dezvoltarea pieței de capital.

Pentru cititorii care nu sunt familiarizați cu acest concept, ce este o Contraparte Centrală și de ce este ea atât de importantă pentru siguranța tranzacțiilor și pentru apariția unor noi oportunități de investiții?

Alexandru Petrescu, Președinte ASF: Contrapartea Centrală este unul dintre acele mecanisme financiare foarte sofisticate care pot fi explicate, în esență, destul de simplu.

Atunci când două părți fac o tranzacție, fiecare depinde într-o anumită măsură de capacitatea celeilalte de a își respecta obligațiile. Contrapartea Centrală se interpune între ele și devine, din punct de vedere juridic și operațional, cumpărător pentru fiecare vânzător și vânzător pentru fiecare cumpărător.

În felul acesta, o rețea foarte complexă de relații și expuneri dintre numeroși participanți este înlocuită de un sistem centralizat, cu reguli clare privind garanțiile, marjele, riscurile și situațiile în care unul dintre participanți nu își poate îndeplini obligațiile. Poate părea o chestiune strict tehnică, dar în realitate vorbim despre una dintre infrastructurile fundamentale ale unei piețe financiare moderne.

O Contraparte Centrală contribuie la reducerea și administrarea riscului, permite compensarea eficientă a tranzacțiilor și creează premisele pentru dezvoltarea unor instrumente financiare mai sofisticate, inclusiv a pieței de instrumente derivate.

Pentru România, autorizarea primei Contrapărți Centrale este importantă și dintr-un motiv strategic. Înseamnă că o componentă relevantă a infrastructurii pieței financiare este construită și operată aici, într-un cadru european de reglementare și supraveghere.

În etapa următoare, această infrastructură poate susține dezvoltarea pieței de contracte futures pe acțiuni și indici, precum și a altor produse care permit investitorilor și companiilor nu doar să investească, ci și să își gestioneze mai eficient riscurile.

Aici apare poate cea mai importantă schimbare de perspectivă. O piață de capital dezvoltată nu înseamnă doar mai multe companii listate și mai mulți investitori. Înseamnă și infrastructură, mecanisme de compensare, management al riscului, tehnologie și instituții capabile să susțină volume mai mari și produse mai complexe.

Desigur, autorizarea este un moment major, dar nu trebuie confundată cu finalizarea întregului proces. Operaționalizarea presupune în continuare etape tehnice, admiterea participanților și testarea riguroasă a mecanismelor. Tocmai pentru că vorbim despre o infrastructură critică, prudența și rigoarea sunt obligatorii.

Dacă ar trebui să rezum foarte simplu, aș spune că Bursa este locul în care se întâlnesc cumpărătorii și vânzătorii, iar Contrapartea Centrală este una dintre infrastructurile care permit ca ceea ce se întâmplă după tranzacții să fie administrat în condiții de siguranță și predictibilitate. Este una dintre acele construcții pe care publicul nu trebuie neapărat să le vadă în fiecare zi, dar fără de care o piață financiară modernă nu poate funcționa la adevăratul ei potențial.

Adrian Leonard Mociulschi: Domnule Președinte, ajunși la finalul acestei discuții, am vorbit despre accesul companiilor românești la finanțare prin piața de capital, despre rolul noii Piețe de Creștere în susținerea dezvoltării economice și despre importanța infrastructurilor financiare moderne, precum Contrapartea Centrală. Toate aceste evoluții arată că piața de capital din România traversează o etapă importantă de maturizare și modernizare.

Pentru final, aș dori să revenim la un subiect care îi privește pe toți românii. Mulți dintre termenii despre care am discutat astăzi, precum bursă, acțiuni, obligațiuni sau contraparte centrală, sunt adesea percepuți ca aparținând unei lumi rezervate specialiștilor.

Într-un context în care accesul la produse și servicii financiare devine tot mai simplu, iar tehnologia schimbă rapid modul în care luăm decizii economice, de ce considerați că educația financiară este esențială pentru cetățeanul obișnuit? Cum îi poate ajuta pe români să înțeleagă mai bine oportunitățile, riscurile și transformările prin care trec astăzi economia și piața de capital din România?

Alexandru Petrescu, Președinte ASF: Cred că educația financiară trebuie privită tot mai mult ca o formă de infrastructură socială. Trăim într-o economie în care aproape fiecare decizie importantă din viața unui om are și o componentă financiară. Alegem un credit, economisim pentru educația copiilor, contribuim la pensie, cumpărăm o asigurare, investim, folosim aplicații financiare sau încercăm pur și simplu să protejăm puterea de cumpărare a banilor noștri într-o perioadă de inflație.

În același timp, accesul la produse financiare a devenit extraordinar de simplu. Un telefon mobil poate oferi astăzi acces, în câteva minute, la instrumente financiare care în urmă cu douăzeci de ani erau disponibile aproape exclusiv profesioniștilor.

Democratizarea accesului este un lucru bun. Dar ea vine împreună cu o responsabilitate mai mare. Dacă poți investi în câteva secunde, trebuie să poți înțelege și riscul în câteva secunde. Dacă poți contracta rapid un produs financiar, trebuie să știi ce costuri presupune. Dacă cineva îți promite un randament spectaculos, trebuie să ai reflexul intelectual de a întreba de unde vine acel randament și ce risc îl însoțește.

De aceea, educația financiară nu înseamnă să îi transformăm pe oameni în brokeri sau economiști. Înseamnă să le oferim un set de instrumente prin care să își poată proteja mai bine propriile decizii.

Un cetățean educat financiar înțelege diferența dintre economisire și investiție, dintre acțiune și obligațiune, dintre randament și risc. Înțelege efectul inflației asupra banilor săi, importanța diversificării și faptul că, în finanțe, promisiunea unui câștig foarte mare fără risc este aproape întotdeauna un semnal de alarmă.

Această ultimă componentă devine din ce în ce mai importantă. Digitalizarea și inteligența artificială oferă oportunități extraordinare, dar au făcut și fraudele mai sofisticate. Astăzi pot fi reproduse voci, imagini, platforme și identități. Într-un asemenea mediu, educația financiară devine și o formă de protecție personală.

Există și o dimensiune mai largă, economică. O piață de capital matură are nevoie de două categorii de participanți informați. Companii care înțeleg că bursa poate fi o sursă de finanțare și investitori care înțeleg unde își plasează banii, ce drepturi au și ce riscuri își asumă.

Încrederea într-o piață nu poate fi construită exclusiv prin reglementare. Reglementarea este fundamentală, supravegherea este fundamentală, dar alături de ele trebuie să existe cunoaștere.

Mi-aș dori ca expresii precum acțiune, obligațiune, fond de investiții sau piață de capital să nu mai provoace sentimentul că intrăm într-un teritoriu rezervat unei elite profesionale. Nu avem nevoie ca fiecare român să devină specialist în finanțe. Avem nevoie ca fiecare român să înțeleagă suficient de bine lumea financiară pentru a putea lua decizii responsabile, pentru a recunoaște o oportunitate reală și, la fel de important, pentru a recunoaște o capcană.

În cele din urmă, modernizarea unei economii nu se măsoară doar prin sofisticarea instituțiilor sale. Se măsoară și prin capacitatea oamenilor de a înțelege schimbarea și de a participa la ea în cunoștință de cauză.

Adrian Leonard Mociulschi: Domnule Președinte, vă mulțumim pentru această conversație și pentru claritatea explicațiilor oferite cititorilor STIRIPESURSE.RO. A fost o valoroasă oportunitate de a aduce mai aproape de public subiecte care influențează direct dezvoltarea economiei românești și încrederea în sistemul financiar.

În loc de concluzii

Dincolo de conceptele tehnice discutate în acest interviu, miza rămâne una foarte concretă: capacitatea companiilor românești de a găsi resurse pentru dezvoltare, existența unei piețe financiare moderne și sigure, precum și capacitatea cetățenilor de a lua decizii economice informate. Fie că vorbim despre finanțarea antreprenoriatului, despre infrastructura pieței de capital sau despre educația financiară, toate aceste teme conduc către aceeași concluzie: o economie mai puternică are nevoie atât de instituții solide, cât și de oameni capabili să înțeleagă și să valorifice oportunitățile pe care acestea le oferă.

O piață financiară matură începe cu cetățeni capabili să înțeleagă riscul și să recunoască oportunitatea.

Un interviu realizat de Dr. Adrian Leonard Mociulschi

Gigi Becali a mers joi pe șantierul bisericii ridicate de familia sa în apropierea Lacului Techirghiol, la numai o zi după ce Judecătoria Constanța a respins plângerea prin care fiica sa, Theodora Mincu-Becali, a contestat procesul-verbal întocmit de Garda Națională de Mediu. Omul de afaceri a reacționat dur și a pus intervenția autorităților pe seama unui conflict politic, lansând un atac la ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Prezența lui Gigi Becali pe șantier a fost surprinsă joi, 3 septembrie, după verdictul pronunțat cu o zi înainte în procesul care durează de aproape un an. Decizia Judecătoriei Constanța este însă una de primă instanță și poate fi atacată cu apel.

Becali, atac la Diana Buzoianu după verdictul instanței

Gigi Becali a pus problemele întâmpinate de proiect pe seama pozițiilor sale politice și a atacat-o pe Diana Buzoianu, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor.

„Probabil avea oftică și pe mine că-i fac toată ziua sataniști pe USR”, a declarat Gigi Becali, susținând apoi că, potrivit certificatului de urbanism, ar fi putut construi pe o parte din suprafața terenului.

Omul de afaceri a afirmat că terenul are aproximativ 20.000 de metri pătrați, în timp ce biserica ar ocupa aproximativ 100 de metri pătrați.

Becali a insistat și asupra faptului că lăcașul este o construcție din lemn care ar putea fi demontată.

„Sunt legate între ele, fără cuie, fără nimic. Le pot demonta oricând”, a spus acesta, explicând că bârnele sunt numerotate și îmbinate printr-o tehnică tradițională. El a afirmat totodată că biserica a fost construită în 2024.

Afirmațiile lui Gigi Becali despre o eventuală motivație politică nu fac însă obiectul hotărârii pronunțate de Judecătoria Constanța. În dosarul soluționat miercuri, părțile sunt Theodora Mincu-Becali și Garda Națională de Mediu – Comisariatul General, iar obiectul este plângerea formulată împotriva procesului-verbal GNM nr. 020183.

Fiica lui Gigi Becali a pierdut procesul cu Garda de Mediu

Judecătoria Constanța a respins miercuri, 2 septembrie 2026, ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de Theodora Mincu-Becali.

Instanța a menținut ca legal și temeinic procesul-verbal întocmit de Garda Națională de Mediu la 26 august 2025.

Dosarul, cu numărul 27963/212/2025, a fost înregistrat la Judecătoria Constanța pe 10 septembrie 2025 și are ca obiect „plângere contravențională GNM 020183”.

Hotărârea nu este definitivă. Theodora Mincu-Becali poate formula apel în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei, apelul urmând să fie depus la Judecătoria Constanța și soluționat de Tribunalul Constanța.

Verdictul a venit după un traseu procesual lung. După încheierea dezbaterilor pe fond, în iunie 2026, pronunțarea a fost amânată în mod repetat, instanța ajungând la șase amânări înainte de soluția din 2 septembrie.

Cum a început scandalul bisericii de la Techirghiol

Controversa este mai veche de un an.

Potrivit lui Gigi Becali, biserica din lemn a fost ridicată încă din 2024. Problemele cu autoritățile au apărut însă în vara anului 2025, după ce Societatea Ornitologică Română a sesizat lucrări realizate într-un habitat protejat din zona Tuzla – Lacul Techirghiol.

În urma verificărilor, comisarii de mediu au constatat lucrări de nivelare a terenului, amenajarea unor căi de acces și turnarea unor fundații pentru ansamblul care include biserica din lemn.

Zona se află într-un sit protejat din rețeaua europeană Natura 2000 și este inclusă și în sistemul de protecție RAMSAR.

Potrivit Gărzii de Mediu, lucrările au fost realizate fără avizele și autorizațiile de mediu obligatorii.

În urma controalelor începute în iunie 2025 au fost aplicate sancțiuni contravenționale și a fost dispusă inclusiv măsura desființării lucrărilor și a aducerii terenului la starea inițială. Garda de Mediu a sesizat, de asemenea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia în legătură cu continuarea lucrărilor.

Procesul-verbal care a ajuns ulterior în instanță a fost întocmit pe 26 august 2025.

Două săptămâni mai târziu, pe 10 septembrie 2025, Theodora Mincu-Becali a deschis procesul împotriva Gărzii Naționale de Mediu, cerând anularea sancțiunii.

După aproape un an de judecată, instanța de fond a decis acum că plângerea este neîntemeiată și a menținut procesul-verbal.

Becali: „Am cumpărat teren intravilan şi nu pot să construiesc”

Gigi Becali contestase public și anterior intervenția autorităților. El a susținut că terenul este intravilan și că limitarea construirii i-ar afecta dreptul de proprietate.

„Am cumpărat teren intravilan şi nu pot să construiesc”, declara Becali, acuzând totodată Ministerul Mediului în legătură cu regimul ariei protejate.

Omul de afaceri a afirmat și că există un dosar penal în legătură cu lucrările. Separat de această afirmație a lui Becali, Garda de Mediu a confirmat anterior sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia.

Biserica din lemn a fost între timp sfințită de ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.

Gigi Becali vorbește și despre retragerea din fotbal

Apariția de joi a lui Gigi Becali nu s-a limitat la scandalul de la Techirghiol. Omul de afaceri a reluat atacurile politice și a vorbit din nou despre intenția de a se retrage din fotbal pentru a se dedica mai mult vieții religioase.

Becali a spus că vrea să-și îndrepte „gândurile la Hristos” și a susținut că retragerea sa din fotbal ar putea veni „cât de curând”.

În ceea ce privește disputa de la Techirghiol, verdictul pronunțat pe 2 septembrie reprezintă doar prima etapă: procesul-verbal al Gărzii Naționale de Mediu a fost menținut de Judecătoria Constanța, însă Theodora Mincu-Becali are în continuare posibilitatea de a ataca hotărârea în apel.

Conform amendamentului ”Fritz” din noua lege a integrității, demnitarii și aleșii locali față de care s-a constatat definitiv o stare de incompatibilitate sau conflict de interese anterior intrării în vigoare a noii legi își pierd automat mandatul în termen de 30 de zile.

Actul normativ intrat în vigoare la 31 august va determina, potrivit Agenției Naționale de Integritate (ANI), pierderea mandatului sau a funcției de către 55 de persoane care ocupă funcții sau demnități publice. Printre acestea se află zece primari, inclusiv edilul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, 17 consilieri locali și județeni și 13 funcționari publici.

Una dintre victimele ce pot fi considerate colaterale este edilul orașului Moldova Nouă din Caraș-Severin, Adrian Torma. Acesta este de la PSD, formațiunea care a introdus în lege amendamentul ”Fritz”.

În cazul acestuia, pierderea mandatului este urmarea unui conflict de interese administrativ constatat de ANI. Fapta respectivă a fost comisă în decembrie 2016, când edilul a semnat un contract de închiriere cu o asociație în care era implicată o rudă, potrivit Radio Reșița.

Citește și Amendamentul ”Fritz” face ravagii în rândul aleșilor locali. Alți nouă primari își vor pierde mandatul, din pricina noii legi a integrității

Primarul din Moldova Nouă a spus că legea din pricina căreia își va pierde din nou mandatul ”nu e singura (…) care, poate, este incorectă în România”.

”A fost o onoare să conduc comunitatea. Am capacitatea să accept că nu e singura lege care, poate, este incorectă în România. Dar, dacă vrem să lăsăm ceva moștenire copiilor noștri, trebuie să învățăm să respectăm noi legea. În următoarea perioadă o să încerc să fac transferul către domnul viceprimar. Am avut prima discuție cu domnii consilieri locali și cu domnul viceprimar”, a spus primarul.

Experiența pe care am acumulat-o o să o folosesc în continuare. Evident, dacă își vor dori colegii mei, la tot ceea ce pot face pentru comunitate. Cumva, mă despart bucuros de funcția de primar. Am sentimentul că am făcut tot ceea ce a depins de mine omenește”, a spus edilul.

Aceasta este a treia oară când Torma eliberează fotoliul de primar ca urmare a unor decizii juridice sau electorale. Edilul a declarat că, deși consideră măsura disproporționată pentru o faptă veche de aproape zece ani, se va supune prevederilor legale.

Citește și Comisia Europeană cere României explicații privind „amendamentul Fritz”. Bruxelles-ul analizează legea care poate afecta 770 de milioane de euro din PNRR