Un interviu realizat de Dr. Adrian Leonard Mociulschi

De la finanțarea afacerilor românești și până la protejarea investițiilor într-o economie tot mai digitalizată, piața financiară din România traversează o perioadă de schimbări importante. Miza acestor transformări nu este doar una tehnică. În joc sunt capacitatea companiilor de a se dezvolta, accesul la noi oportunități de investiții și nivelul de educație financiară al unei societăți care trebuie să navigheze într-o lume economică tot mai complexă.

Pentru a înțelege mai bine aceste transformări și impactul lor asupra economiei românești, am discutat pentru cititorii STIRIPESURSE.RO cu domnul Alexandru Petrescu, Președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și una dintre cele mai autorizate voci din sistemul financiar românesc. Dialogul a vizat noile oportunități de finanțare pentru companiile românești, infrastructura necesară unei piețe financiare moderne și rolul educației financiare într-o societate în care deciziile economice influențează tot mai mult viața de zi cu zi a fiecăruia dintre noi.

Adrian Leonard Mociulschi: Domnule Președinte, vă mulțumim că sunteți alături de noi. Aș vrea să începem cu un subiect de mare interes pentru mediul de afaceri: noua Piață de Creștere dedicată companiilor românești aflate în expansiune.

În România, multe companii aflate în creștere au proiecte viabile și planuri ambițioase de creștere, însă accesul la finanțare rămâne adesea dependent de creditul bancar. În acest context, piața de capital pregătește lansarea unei noi Piețe de Creștere, dedicate IMM-urilor și firmelor cu potențial de extindere.

Pentru cititorii care nu sunt familiarizați cu mecanismele bursei, ce reprezintă această nouă Piață de Creștere și de ce este importantă pentru economia României? Cum poate contribui ea la dezvoltarea companiilor românești și, în cele din urmă, la atragerea de investiții, crearea de locuri de muncă și stimularea creșterii economice?

Alexandru Petrescu, Președinte ASF: Cred că trebuie să pornim de la o realitate simplă. O economie care vrea să crească nu se poate sprijini pe o singură sursă de finanțare. Creditul bancar este esențial și va rămâne esențial, însă companiile au nevoie și de alternative care să le permită să finanțeze proiecte mai ambițioase, să investească, să se extindă și să își consolideze capitalul.

Din această perspectivă, Piața de Creștere reprezintă o etapă importantă în maturizarea pieței de capital românești. Ea este gândită pentru companii care au nevoie de resurse pentru următorul nivel de dezvoltare.

Aceste companii vor putea atrage capital prin emisiuni de acțiuni sau obligațiuni, într-un cadru adaptat dimensiunii și stadiului lor de dezvoltare, dar care păstrează criterii clare de transparență, guvernanță și calitate a emitentului. Este important să existe această combinație. Accesul la piață trebuie să fie suficient de flexibil pentru a permite companiilor antreprenoriale să îl folosească, dar suficient de riguros pentru a proteja încrederea investitorilor.

Legătura cu economia reală este foarte directă. Capitalul atras prin bursă poate finanța, spre exemplu, o nouă capacitate de producție, digitalizarea unei companii, deschiderea unei fabrici, intrarea pe o piață externă sau dezvoltarea unui nou produs. În jurul acestor investiții apar contracte, furnizori, locuri de muncă și venituri suplimentare.

Mi se pare important să privim piața de capital exact din această perspectivă. Bursa nu este o lume paralelă cu economia. Este una dintre infrastructurile prin care economisirea poate fi transformată în investiție productivă.

România are încă un decalaj important față de economiile europene în ceea ce privește ponderea finanțării prin piața de capital. Tocmai de aceea, construirea unui traseu mai accesibil pentru companiile românești cu potențial de creștere poate avea, în timp, efecte care depășesc cu mult dimensiunea bursei.

Succesul acestei piețe nu va trebui măsurat doar prin numărul listărilor. Adevărata măsură va fi numărul companiilor care, folosind capitalul atras, vor deveni mai mari, mai competitive, vor crea locuri de muncă și, eventual, vor face ulterior pasul către Piața Reglementată.

Adrian Leonard Mociulschi: Spuneați că succesul acestei piețe va fi dat de numărul companiilor care vor deveni mai mari și mai competitive. Privind din această perspectivă, multe firme românești au reușit să se consolideze pe piața internă, dar mai puține fac pasul către extinderea regională.

Cum poate noua Piață de Creștere să le ajute să accelereze această tranziție și să devină mai atractive pentru investitori și parteneri internaționali?

Alexandru Petrescu, Președinte ASF: România nu duce lipsă de antreprenori buni și nici de companii bine construite. Avem multe afaceri care au crescut sănătos, au produse competitive și management performant. Dificultatea apare adesea în momentul în care aceste companii trebuie să treacă de la o dezvoltare locală sau națională la una regională.

Acest salt presupune capital. Intrarea într-o altă țară, dezvoltarea unei rețele de distribuție, achiziția unui competitor, construirea unei noi facilități de producție sau investiția în tehnologie presupun resurse pe care profitul reinvestit nu le poate asigura întotdeauna cu viteza necesară. Piața de capital poate interveni exact în acest punct.

Prin atragerea de capital, o companie își poate accelera proiectele fără să își bazeze întreaga strategie de dezvoltare pe îndatorare. În același timp, obligațiunile îi permit să își diversifice sursele de finanțare. Faptul că o companie are acces la mai multe forme de capital îi oferă libertate strategică și, într-o economie competitivă, această libertate poate face diferența.

Există însă un efect al listării pe care îl consider aproape la fel de important ca finanțarea însăși. Intrarea pe piața de capital obligă o companie să își ridice standardele. Înseamnă raportare, transparență, guvernanță corporativă, disciplină financiară și o relație mult mai structurată cu investitorii. Toate aceste lucruri schimbă cultura unei organizații.

Pentru o companie care vrea să concureze în Europa sau în alte piețe, această transformare este extrem de valoroasă. Un partener internațional, un fond de investiții sau o instituție financiară va privi diferit o companie care are un istoric public, situații financiare auditate, o evaluare de piață și mecanisme clare de guvernanță.

Aș evita însă o iluzie care apare uneori în discuțiile despre bursă. Listarea nu transformă automat o companie într-un campion regional. Piața poate oferi capital, vizibilitate și disciplină, însă strategia, managementul și capacitatea de execuție rămân decisive.

Ceea ce putem face este să eliminăm una dintre barierele importante din calea creșterii. Mi-ar plăcea ca peste câțiva ani să putem vorbi despre companii românești care au intrat pe Piața de Creștere, au atras capital, s-au extins în regiune și au ajuns ulterior pe piața principală. Acesta ar fi unul dintre cele mai bune semne că piața de capital începe să joace rolul pe care trebuie să îl aibă într-o economie modernă.

Adrian Leonard Mociulschi: Ați vorbit despre rolul pieței de capital în creșterea companiilor. Dar pentru ca o piață să susțină astfel de obiective, ea are nevoie și de o infrastructură financiară solidă. În acest context, autorizarea primei Contrapărți Centrale din România a fost prezentată drept un moment de referință pentru dezvoltarea pieței de capital.

Pentru cititorii care nu sunt familiarizați cu acest concept, ce este o Contraparte Centrală și de ce este ea atât de importantă pentru siguranța tranzacțiilor și pentru apariția unor noi oportunități de investiții?

Alexandru Petrescu, Președinte ASF: Contrapartea Centrală este unul dintre acele mecanisme financiare foarte sofisticate care pot fi explicate, în esență, destul de simplu.

Atunci când două părți fac o tranzacție, fiecare depinde într-o anumită măsură de capacitatea celeilalte de a își respecta obligațiile. Contrapartea Centrală se interpune între ele și devine, din punct de vedere juridic și operațional, cumpărător pentru fiecare vânzător și vânzător pentru fiecare cumpărător.

În felul acesta, o rețea foarte complexă de relații și expuneri dintre numeroși participanți este înlocuită de un sistem centralizat, cu reguli clare privind garanțiile, marjele, riscurile și situațiile în care unul dintre participanți nu își poate îndeplini obligațiile. Poate părea o chestiune strict tehnică, dar în realitate vorbim despre una dintre infrastructurile fundamentale ale unei piețe financiare moderne.

O Contraparte Centrală contribuie la reducerea și administrarea riscului, permite compensarea eficientă a tranzacțiilor și creează premisele pentru dezvoltarea unor instrumente financiare mai sofisticate, inclusiv a pieței de instrumente derivate.

Pentru România, autorizarea primei Contrapărți Centrale este importantă și dintr-un motiv strategic. Înseamnă că o componentă relevantă a infrastructurii pieței financiare este construită și operată aici, într-un cadru european de reglementare și supraveghere.

În etapa următoare, această infrastructură poate susține dezvoltarea pieței de contracte futures pe acțiuni și indici, precum și a altor produse care permit investitorilor și companiilor nu doar să investească, ci și să își gestioneze mai eficient riscurile.

Aici apare poate cea mai importantă schimbare de perspectivă. O piață de capital dezvoltată nu înseamnă doar mai multe companii listate și mai mulți investitori. Înseamnă și infrastructură, mecanisme de compensare, management al riscului, tehnologie și instituții capabile să susțină volume mai mari și produse mai complexe.

Desigur, autorizarea este un moment major, dar nu trebuie confundată cu finalizarea întregului proces. Operaționalizarea presupune în continuare etape tehnice, admiterea participanților și testarea riguroasă a mecanismelor. Tocmai pentru că vorbim despre o infrastructură critică, prudența și rigoarea sunt obligatorii.

Dacă ar trebui să rezum foarte simplu, aș spune că Bursa este locul în care se întâlnesc cumpărătorii și vânzătorii, iar Contrapartea Centrală este una dintre infrastructurile care permit ca ceea ce se întâmplă după tranzacții să fie administrat în condiții de siguranță și predictibilitate. Este una dintre acele construcții pe care publicul nu trebuie neapărat să le vadă în fiecare zi, dar fără de care o piață financiară modernă nu poate funcționa la adevăratul ei potențial.

Adrian Leonard Mociulschi: Domnule Președinte, ajunși la finalul acestei discuții, am vorbit despre accesul companiilor românești la finanțare prin piața de capital, despre rolul noii Piețe de Creștere în susținerea dezvoltării economice și despre importanța infrastructurilor financiare moderne, precum Contrapartea Centrală. Toate aceste evoluții arată că piața de capital din România traversează o etapă importantă de maturizare și modernizare.

Pentru final, aș dori să revenim la un subiect care îi privește pe toți românii. Mulți dintre termenii despre care am discutat astăzi, precum bursă, acțiuni, obligațiuni sau contraparte centrală, sunt adesea percepuți ca aparținând unei lumi rezervate specialiștilor.

Într-un context în care accesul la produse și servicii financiare devine tot mai simplu, iar tehnologia schimbă rapid modul în care luăm decizii economice, de ce considerați că educația financiară este esențială pentru cetățeanul obișnuit? Cum îi poate ajuta pe români să înțeleagă mai bine oportunitățile, riscurile și transformările prin care trec astăzi economia și piața de capital din România?

Alexandru Petrescu, Președinte ASF: Cred că educația financiară trebuie privită tot mai mult ca o formă de infrastructură socială. Trăim într-o economie în care aproape fiecare decizie importantă din viața unui om are și o componentă financiară. Alegem un credit, economisim pentru educația copiilor, contribuim la pensie, cumpărăm o asigurare, investim, folosim aplicații financiare sau încercăm pur și simplu să protejăm puterea de cumpărare a banilor noștri într-o perioadă de inflație.

În același timp, accesul la produse financiare a devenit extraordinar de simplu. Un telefon mobil poate oferi astăzi acces, în câteva minute, la instrumente financiare care în urmă cu douăzeci de ani erau disponibile aproape exclusiv profesioniștilor.

Democratizarea accesului este un lucru bun. Dar ea vine împreună cu o responsabilitate mai mare. Dacă poți investi în câteva secunde, trebuie să poți înțelege și riscul în câteva secunde. Dacă poți contracta rapid un produs financiar, trebuie să știi ce costuri presupune. Dacă cineva îți promite un randament spectaculos, trebuie să ai reflexul intelectual de a întreba de unde vine acel randament și ce risc îl însoțește.

De aceea, educația financiară nu înseamnă să îi transformăm pe oameni în brokeri sau economiști. Înseamnă să le oferim un set de instrumente prin care să își poată proteja mai bine propriile decizii.

Un cetățean educat financiar înțelege diferența dintre economisire și investiție, dintre acțiune și obligațiune, dintre randament și risc. Înțelege efectul inflației asupra banilor săi, importanța diversificării și faptul că, în finanțe, promisiunea unui câștig foarte mare fără risc este aproape întotdeauna un semnal de alarmă.

Această ultimă componentă devine din ce în ce mai importantă. Digitalizarea și inteligența artificială oferă oportunități extraordinare, dar au făcut și fraudele mai sofisticate. Astăzi pot fi reproduse voci, imagini, platforme și identități. Într-un asemenea mediu, educația financiară devine și o formă de protecție personală.

Există și o dimensiune mai largă, economică. O piață de capital matură are nevoie de două categorii de participanți informați. Companii care înțeleg că bursa poate fi o sursă de finanțare și investitori care înțeleg unde își plasează banii, ce drepturi au și ce riscuri își asumă.

Încrederea într-o piață nu poate fi construită exclusiv prin reglementare. Reglementarea este fundamentală, supravegherea este fundamentală, dar alături de ele trebuie să existe cunoaștere.

Mi-aș dori ca expresii precum acțiune, obligațiune, fond de investiții sau piață de capital să nu mai provoace sentimentul că intrăm într-un teritoriu rezervat unei elite profesionale. Nu avem nevoie ca fiecare român să devină specialist în finanțe. Avem nevoie ca fiecare român să înțeleagă suficient de bine lumea financiară pentru a putea lua decizii responsabile, pentru a recunoaște o oportunitate reală și, la fel de important, pentru a recunoaște o capcană.

În cele din urmă, modernizarea unei economii nu se măsoară doar prin sofisticarea instituțiilor sale. Se măsoară și prin capacitatea oamenilor de a înțelege schimbarea și de a participa la ea în cunoștință de cauză.

Adrian Leonard Mociulschi: Domnule Președinte, vă mulțumim pentru această conversație și pentru claritatea explicațiilor oferite cititorilor STIRIPESURSE.RO. A fost o valoroasă oportunitate de a aduce mai aproape de public subiecte care influențează direct dezvoltarea economiei românești și încrederea în sistemul financiar.

În loc de concluzii

Dincolo de conceptele tehnice discutate în acest interviu, miza rămâne una foarte concretă: capacitatea companiilor românești de a găsi resurse pentru dezvoltare, existența unei piețe financiare moderne și sigure, precum și capacitatea cetățenilor de a lua decizii economice informate. Fie că vorbim despre finanțarea antreprenoriatului, despre infrastructura pieței de capital sau despre educația financiară, toate aceste teme conduc către aceeași concluzie: o economie mai puternică are nevoie atât de instituții solide, cât și de oameni capabili să înțeleagă și să valorifice oportunitățile pe care acestea le oferă.

O piață financiară matură începe cu cetățeni capabili să înțeleagă riscul și să recunoască oportunitatea.

Un interviu realizat de Dr. Adrian Leonard Mociulschi

Gigi Becali a mers joi pe șantierul bisericii ridicate de familia sa în apropierea Lacului Techirghiol, la numai o zi după ce Judecătoria Constanța a respins plângerea prin care fiica sa, Theodora Mincu-Becali, a contestat procesul-verbal întocmit de Garda Națională de Mediu. Omul de afaceri a reacționat dur și a pus intervenția autorităților pe seama unui conflict politic, lansând un atac la ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Prezența lui Gigi Becali pe șantier a fost surprinsă joi, 3 septembrie, după verdictul pronunțat cu o zi înainte în procesul care durează de aproape un an. Decizia Judecătoriei Constanța este însă una de primă instanță și poate fi atacată cu apel.

Becali, atac la Diana Buzoianu după verdictul instanței

Gigi Becali a pus problemele întâmpinate de proiect pe seama pozițiilor sale politice și a atacat-o pe Diana Buzoianu, ministra Mediului, Apelor și Pădurilor.

„Probabil avea oftică și pe mine că-i fac toată ziua sataniști pe USR”, a declarat Gigi Becali, susținând apoi că, potrivit certificatului de urbanism, ar fi putut construi pe o parte din suprafața terenului.

Omul de afaceri a afirmat că terenul are aproximativ 20.000 de metri pătrați, în timp ce biserica ar ocupa aproximativ 100 de metri pătrați.

Becali a insistat și asupra faptului că lăcașul este o construcție din lemn care ar putea fi demontată.

„Sunt legate între ele, fără cuie, fără nimic. Le pot demonta oricând”, a spus acesta, explicând că bârnele sunt numerotate și îmbinate printr-o tehnică tradițională. El a afirmat totodată că biserica a fost construită în 2024.

Afirmațiile lui Gigi Becali despre o eventuală motivație politică nu fac însă obiectul hotărârii pronunțate de Judecătoria Constanța. În dosarul soluționat miercuri, părțile sunt Theodora Mincu-Becali și Garda Națională de Mediu – Comisariatul General, iar obiectul este plângerea formulată împotriva procesului-verbal GNM nr. 020183.

Fiica lui Gigi Becali a pierdut procesul cu Garda de Mediu

Judecătoria Constanța a respins miercuri, 2 septembrie 2026, ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de Theodora Mincu-Becali.

Instanța a menținut ca legal și temeinic procesul-verbal întocmit de Garda Națională de Mediu la 26 august 2025.

Dosarul, cu numărul 27963/212/2025, a fost înregistrat la Judecătoria Constanța pe 10 septembrie 2025 și are ca obiect „plângere contravențională GNM 020183”.

Hotărârea nu este definitivă. Theodora Mincu-Becali poate formula apel în termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei, apelul urmând să fie depus la Judecătoria Constanța și soluționat de Tribunalul Constanța.

Verdictul a venit după un traseu procesual lung. După încheierea dezbaterilor pe fond, în iunie 2026, pronunțarea a fost amânată în mod repetat, instanța ajungând la șase amânări înainte de soluția din 2 septembrie.

Cum a început scandalul bisericii de la Techirghiol

Controversa este mai veche de un an.

Potrivit lui Gigi Becali, biserica din lemn a fost ridicată încă din 2024. Problemele cu autoritățile au apărut însă în vara anului 2025, după ce Societatea Ornitologică Română a sesizat lucrări realizate într-un habitat protejat din zona Tuzla – Lacul Techirghiol.

În urma verificărilor, comisarii de mediu au constatat lucrări de nivelare a terenului, amenajarea unor căi de acces și turnarea unor fundații pentru ansamblul care include biserica din lemn.

Zona se află într-un sit protejat din rețeaua europeană Natura 2000 și este inclusă și în sistemul de protecție RAMSAR.

Potrivit Gărzii de Mediu, lucrările au fost realizate fără avizele și autorizațiile de mediu obligatorii.

În urma controalelor începute în iunie 2025 au fost aplicate sancțiuni contravenționale și a fost dispusă inclusiv măsura desființării lucrărilor și a aducerii terenului la starea inițială. Garda de Mediu a sesizat, de asemenea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia în legătură cu continuarea lucrărilor.

Procesul-verbal care a ajuns ulterior în instanță a fost întocmit pe 26 august 2025.

Două săptămâni mai târziu, pe 10 septembrie 2025, Theodora Mincu-Becali a deschis procesul împotriva Gărzii Naționale de Mediu, cerând anularea sancțiunii.

După aproape un an de judecată, instanța de fond a decis acum că plângerea este neîntemeiată și a menținut procesul-verbal.

Becali: „Am cumpărat teren intravilan şi nu pot să construiesc”

Gigi Becali contestase public și anterior intervenția autorităților. El a susținut că terenul este intravilan și că limitarea construirii i-ar afecta dreptul de proprietate.

„Am cumpărat teren intravilan şi nu pot să construiesc”, declara Becali, acuzând totodată Ministerul Mediului în legătură cu regimul ariei protejate.

Omul de afaceri a afirmat și că există un dosar penal în legătură cu lucrările. Separat de această afirmație a lui Becali, Garda de Mediu a confirmat anterior sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Mangalia.

Biserica din lemn a fost între timp sfințită de ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.

Gigi Becali vorbește și despre retragerea din fotbal

Apariția de joi a lui Gigi Becali nu s-a limitat la scandalul de la Techirghiol. Omul de afaceri a reluat atacurile politice și a vorbit din nou despre intenția de a se retrage din fotbal pentru a se dedica mai mult vieții religioase.

Becali a spus că vrea să-și îndrepte „gândurile la Hristos” și a susținut că retragerea sa din fotbal ar putea veni „cât de curând”.

În ceea ce privește disputa de la Techirghiol, verdictul pronunțat pe 2 septembrie reprezintă doar prima etapă: procesul-verbal al Gărzii Naționale de Mediu a fost menținut de Judecătoria Constanța, însă Theodora Mincu-Becali are în continuare posibilitatea de a ataca hotărârea în apel.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a precizat că primele țări care ar trebui să negocieze încheierea războiului din Ucraina sunt participanți direcți la război, referindu-se la țara sa, dar și la Ucraina.

Declarațiile au fost date în cadrul unei sesiuni plenare a Forumului Economic din Est, conform agenției de știri rusești Interfax, notează Mediafax.

„Această problemă trebuie rezolvată în primul rând de țările implicate în conflict. Este vorba de Rusia și Ucraina. Aceasta este abordarea corectă. Dar suntem recunoscători tuturor celor care încearcă să-și aducă contribuția la soluționarea acestei chestiuni”, a declarat Putin.

Acesta a precizat că SUA și China acordă atenție subiectului, afirmând că președintele chinez Xi Jinping „ridică în mod constant această problemă atunci când ne întâlnim”.

Putin a reiterat, de asemenea, afirmația sa potrivit căreia amenințările de a face spațiul aerian rus nesigur ar putea fi considerate terorism de stat. El a afirmat că astfel de declarații complică negocierile.

La începutul lunii septembrie, Departamentul Trezoreriei SUA a confirmat că secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, l-a îndemnat pe omologul său rus, Anton Siluanov, să pună capăt războiului împotriva Ucrainei în cadrul unei întâlniri care a avut loc în marja reuniunii ministeriale a G20, potrivit Ukrainska Pravda.

Într-un discurs susținut în aceeași zi, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski a afirmat că spațiul aerian rus devenea complet nesigur și a avertizat toate companiile aeriene care utilizează spațiul aerian rus cu privire la riscuri.

Putin a descris astfel de avertismente drept o încercare de a comite terorism de stat. El a adăugat că, dacă s-ar produce astfel de „tragedii”, Rusia ar găsi o modalitate de a răspunde.

În acest context, ministrul ucrainean al Externelor, Andrii Sybiha, a precizat că Ucraina a notificat oficial Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI), agenția ONU pentru aviație, că spațiul aerian rus este nesigur pentru aviația civilă din cauza intensificării activității militare.

Cu toate acestea, președintele rus, Vladimir Putin pare că i-a omis pe oficiali europeni care formează Coaliția de Voință, a cărei lideri s-a reunit separat în repetate rânduri pentru discuții pentru a acorda sprijin Ucrainei în vederea încheierii războiului. Cu toate acestea, potrivit unor declarații date de Peskov, la începutul lunii mai, Rusia nu va face primul pas.

Un bărbat surprins în timp ce lipea ilegal afișe pe domeniul public din București a încercat să-i convingă pe polițiștii locali că amenda primită nu îl afectează, pentru că nu deține bunuri pe numele său. Numai că sancțiunea de 3.000 de lei ar putea ajunge să fie transformată în muncă în folosul comunității dacă nu poate fi recuperată prin executare silită.

Incidentul s-a petrecut în timpul nopții. Bărbatul a fost observat prin intermediul camerelor de supraveghere din Dispecerat, iar echipajele aflate pe teren au fost alertate și l-au prins în flagrant.

În momentul în care a aflat că va fi sancționat, acesta le-a transmis agenților că nu este preocupat de consecințe. „Nu-mi pasă de amendă, nu am nimic pe numele meu”.

Poliția Locală explică ce se întâmplă dacă amenda nu poate fi recuperată

Autoritățile au reacționat la replica bărbatului explicând că lipsa bunurilor care ar putea fi executate silit nu înseamnă că sancțiunea dispare.

Poliția Locală a Municipiului București a prezentat procedura care poate fi urmată într-o asemenea situație:

„Vandaliza domeniul public la miezul nopții. A fost văzut pe camere în Dispecerat, iar colegii au alertat imediat echipajele din stradă. Ar trebui să îi pese am spune noi.

Neplata amenzii doar amână inevitabilul. Conform OG 2/2001, legislația care reglementează regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal devine titlu executoriu și se înregistrează la Direcția de Taxe și Impozite unde are domiciliul contravenientul.

Dacă amenda nu este plătită și nici nu există posibilitatea executării silite, organul fiscal va sesiza instanța pe raza căreia s-a săvârșit fapta contravențională pentru a înlocui amenda cu munca în folosul comunității.

Așadar, aviz amatorilor. Respectați legea și nu vandalizați domeniul public. Pe lângă amenda de 3.000 de lei pe care am aplicat-o în acest caz, i-am confiscat și cele 250 de afișe pe care le avea la el. Apoi l-am pus să curețe tot”, a transmis Poliția Locală a Municipiului Bucureşti.

Amendă de 3.000 de lei și 250 de afișe confiscate

Sancțiunea financiară nu a fost singura măsură luată împotriva bărbatului. Polițiștii locali au ridicat și cele 250 de afișe pe care acesta încă le avea asupra sa.

În plus, după ce a fost prins și amendat, bărbatul a fost pus să curețe domeniul public pe care îl murdărise prin lipirea afișelor.

Dacă sancțiunea de 3.000 de lei rămâne neachitată și autoritățile fiscale constată că nu există bunuri asupra cărora să poată fi făcută executarea silită, cazul poate ajunge în fața instanței pentru ca amenda să fie înlocuită cu muncă în folosul comunității.

Pe 7 decembrie 2025, Augustin C., care abia se întorsese de la muncă din străinătate, a mers împreună cu iubita lui, Laura Lefter, la cumpărături în Bârlad. Femeia avea amant de mai bine de trei ani și împreună au făcut un plan de a-l deposeda pe iubitul femeii de o sumă uriașă de bani.

Astfel, în timp ce iubitul oficial al femeii se afla într-o cabină de probă, femeia a dispărut. La scurt timp, bărbatul a primit pe telefon un clip video în care iubita lui apărea legată de un scaun, însoțit de un mesaj de amenințare. Răpitorii îi cereau 47.000 de euro pentru răscumpărare și îi interziceau să sune la poliție, potrivit Ziarul de Iași

Suma de 47.000 de eurocare reprezenta răscumpărarea a fost justificată prin faptul că femeia ar fi avut o datorie mare la răpitori pe care nu le-o achitase.

Citeste si Telenovela preotului caterisit din Vaslui continuă. După ce a lăsat gravidă o enoriașă căsătorită, a plecat și cu banii bisericii

„Ia are o datorie mai veche la noi și dacă cooperează o săi dăm drumul”, era mesajul agramat trimis de „răpitor” iubitului femeii.

Mesajul de amenințare nu l-a speriat pe bărbat, care s-a oprit la prima secție de poliție. Polițiștii au localizat-o pe femeie în comuna Vutcani, în casa amantului Abel Ceapă. Cei doi au fost surprinși în fața porții, exact când se pregăteau să plece cu un taxi.

Verificările ulterioare au arătat că videoclipul de șantaj fusese filmat într-o cameră de hotel. Oamenii legii au intrat rapid în posesia imaginilor de pe camerele de supraveghere din hotel, unde au văzut că cei doi au părăsit unitatea de cazare foarte relaxați, confirmând că totul a fost o înscenare.

Citeste si Dronă plină cu explozibil, prăbușită în județul Vaslui. Ciobanul care a găsit drona: „Țiuia și se aprindea! I-am scos firele și s-a oprit”

Atât femeia, cât și amantul au fost trimiși în judecată pentru șantaj, cei doi recunoscându-și faptele. Abel Ceapă a primit 2 ani de închisoare cu suspendare, neavând antecedente penale, iar partenera lui a primit 2 ani și 3 luni de închisoare cu executare. Femeia era recidivistă, având la activ o condamnare de 2 ani cu executare după ce îi plătise unui individ un avans de 1.500 de lei pentru a-i ucide soțul. Planul a eșuat la acel moment deoarece „asasinul” a alertat poliția.

Brigada Antitero a SRI a intervenit joi dimineață, 3 septembrie, în zona de veste a orașului Ploiești, după ce în apropierea unui bloc-turn a fost raportată prezenţa unui obiect suspect.

Brigada Antitero a SRI a mers la primele ore ale dimineţii de joi, 3 septembrie, pe strada Erou Marian Moldoveanu din Ploiești, după ce, în jurul orei 7.30, oamenii din zonă au sesizat autoritățile că au observat în grădina unui bloc-turn o cutiuță suspectă.

În urma apelului, la fața locului au intervenit reprezentanți ai SRI și echipe ale Brigăzii Antitero, care au izolat perimetrul și au început verificările. Zona de siguranță stabilită în timpul intervenției a fost menținută, iar locatarii nu au putut intra sau ieși din perimetrul izolat de echipele aflate la fața locului.

Știre în curs de actualizare