Rezultatul a atras imediat atenția comunității științifice și a publicului: potrivit calculelor, omenirea ar putea dispărea în aproximativ 17.100 de ani.

Important de precizat este că teoria nu are legătură cu războaiele, pandemiile, impactul unor asteroizi sau alte scenarii catastrofale. Estimarea este realizată exclusiv pe baza probabilităților matematice.

Modelul care încearcă să estimeze viitorul omenirii

Potrivit informațiilor publicate de Daily Mail, modelul pornește de la o ipoteză simplă, dar controversată. Cercetătorii consideră că oamenii care trăiesc în prezent reprezintă un eșantion aleatoriu din totalul tuturor persoanelor care au existat și care vor exista vreodată.

Pe baza acestei idei, matematicienii au încercat să determine câți oameni ar putea face parte din întreaga istorie a speciei umane.

Estimările arată că aproximativ 117 miliarde de oameni s-au născut pe Terra până în prezent.

Pornind de la acest număr, modelul statistic sugerează că populația totală a speciei umane ar putea ajunge, de-a lungul întregii sale existențe, la aproximativ 2,34 trilioane de persoane.

La nivelul actual al natalității, atingerea acestui prag ar necesita aproximativ 17.100 de ani.

Teoria formulată de un astrofizician și popularizată de un filosof

Ipoteza a fost formulată inițial de astrofizicianul Brandon Carter și a devenit cunoscută ulterior prin lucrările filosofului John Leslie.

La baza teoriei se află principiul copernican, potrivit căruia oamenii nu ocupă o poziție specială sau privilegiată în univers.

Aplicat la istoria civilizației umane, acest principiu sugerează că generația actuală nu ar trebui să se afle nici foarte aproape de începutul existenței speciei și nici foarte aproape de finalul acesteia.

Pornind de la această premisă, susținătorii modelului afirmă că există o probabilitate de 95% ca numărul total al oamenilor care vor trăi vreodată să nu depășească semnificativ estimarea calculată.

De ce contestă mulți cercetători această teorie

Chiar dacă modelul a devenit celebru în lumea academică, numeroși specialiști consideră că acesta simplifică excesiv realitatea.

Criticii argumentează că teoria nu ia în calcul o serie de factori care ar putea schimba radical viitorul civilizației.

Printre elementele ignorate se numără progresul tehnologic, dezvoltarea inteligenței artificiale, avansurile din medicină, creșterea speranței de viață sau posibilitatea colonizării altor planete.

Toate aceste aspecte ar putea modifica fundamental evoluția speciei umane și ar face imposibilă o estimare atât de simplificată.

De altfel, chiar autorii unor astfel de studii subliniază că nu vorbim despre o predicție concretă privind sfârșitul lumii, ci despre un exercițiu statistic construit pe baza unor ipoteze matematice.

Un alt studiu vorbește despre o scădere dramatică a populației

În paralel cu această teorie, o cercetare publicată în luna mai de specialiști de la Universitatea din Milano a analizat un scenariu complet diferit.

Studiul a luat în calcul posibilitatea ca degradarea mediului să reducă semnificativ capacitatea planetei de a susține actuala populație globală.

În simularea realizată de cercetători, populația lumii s-ar putea reduce la jumătate până în anul 2064.

Mai mult, modelul matematic indică posibilitatea ca numărul locuitorilor planetei să ajungă la aproximativ două miliarde de persoane.

Autorii au ținut însă să precizeze că rezultatele nu reprezintă o prognoză privind viitorul, ci doar un scenariu teoretic rezultat dintr-o simulare.

Viitorul omenirii rămâne imposibil de prezis cu exactitate

Deși astfel de teorii reușesc să capteze atenția prin concluziile lor spectaculoase, comunitatea științifică atrage atenția că evoluția omenirii depinde de un număr uriaș de variabile.

De la revoluțiile tehnologice și descoperirile medicale până la capacitatea societăților de a gestiona schimbările climatice și provocările globale, viitorul speciei umane rămâne imposibil de calculat cu precizie.

Astfel, cifra de 17.100 de ani nu trebuie privită ca o dată certă a dispariției omenirii, ci ca rezultatul unui model statistic care încearcă să răspundă, prin matematică, la una dintre cele mai fascinante întrebări ale existenței umane.

„El va rămâne în New Jersey pentru a-și optimiza faza finală a procesului de recuperare”, a transmis confederația într-un comunicat oficial.

Neymar s-a accidentat la gambă

Jucătorul de la Santos și-a reluat marți activitatea pe terenul de antrenament, efectuând exerciții de pregătire fizică, iar miercuri s-a alăturat coechipierilor pentru câteva momente ale sesiunii, fiind primit cu aplauze de aceștia.

Cu toate acestea, Neymar nu a participat până acum la niciun antrenament complet cu lotul Braziliei.

Luni, atacantul a fost supus unor examinări la gamba dreaptă pentru a evalua evoluția leziunii suferite pe 17 mai, într-un meci cu Santos. Brazilianul încearcă să fie apt pentru a participa la cea de-a patra Cupă Mondială din cariera sa.

Météo France a anunțat alertă portocalie de caniculă în 53 dintre cele 96 de departamente continentale pentru ziua de vineri și estimează că „foarte puține regiuni vor fi ferite de temperaturile ridicate”, potrivit Le Monde.

În zona metropolitană a Parisului, prefectura a recomandat anularea evenimentelor sportive în aer liber, invocând episodul canicular care va dura până săptămâna viitoare și riscurile pe care le implică.

Joi seară, la France 2, Emmanuel Macron i-a îndemnat pe francezi la „vigilență maximă” în fața valului de caniculă care se instalează pentru mai multe zile în țară, „pentru că urmează zile dificile”.

De asemenea, de vineri se introduce circulația auto diferențiată, astfel încât în zonele vizate mai pot circula doar autovehiculele cu norme de poluare minimale.

‘Aveam o altă opinie, dar mi-am dat autorizația datorită angajamentului pe care respectabilul președinte (iranian), în calitate de președinte al Consiliului Suprem de Securitate Națională, mi l-a luat în numele său și în numele celorlalți membri pentru a proteja drepturile națiunii iraniene și ale frontului rezistenței’, a declarat Mojtaba Khamenei într-un mesaj citit la televiziunea de stat, în prima sa reacție la semnarea memorandumului care vizează încheierea războiului început pe 28 februarie.

Liderul suprem al Iranului a mai afirmat joi că negocierile pentru a ajunge la un acord final cu SUA se vor desfășura ‘față în față’, fără a implica acceptarea ‘punctului de vedere al inamicului’, potrivit AFP.

‘Este clar că viitoarele negocieri față în față nu presupun acceptarea punctului de vedere al inamicului’, a declarat Mojtaba Khamenei – care nu a apărut în public de la numirea sa – în același mesaj citit la televiziunea de stat.

Liderul suprem al Iranului a mai declarat că președintele american Donald Trump a urmărit cu ‘disperare’ semnarea memorandumului de înțelegere, transmite EFE.

‘Pentru a ajunge la această etapă (semnarea acordului), politicienii, motivați de o preocupare sinceră și de bunăvoință, au depus eforturi mari; și, bineînțeles, președintele american, care, motivat de disperare, a folosit tot felul de trucuri pentru a realiza acest lucru’, a spus Khamenei într-un comunicat publicat pe conturile sale de socializare.

„Este cu adevărat o situație win-win pentru Statele Unite, iar dacă iranienii nu-și schimbă comportamentul, programul lor nuclear va fi distrus”, a avertizat Vance.

Vance: „Ei sunt deja slăbiți”

„Ei sunt deja slăbiți. Capacitățile lor militare și programul lor militar sunt distruse. Ei nu beneficiază de avantajele acordului decât dacă își respectă angajamentele”, a subliniat vicepreședintele.

Acordul a fost semnat miercuri seară de președintele american Donald Trump, de la distanță, și de omologul său iranian Massoud Pezeshkian, în vederea încheierii conflictului declanșat la 28 februarie prin atacurile SUA și Israelului asupra Iranului.

Întoarcerea lui Trump în Statele Unite urmează să fie însă marcată de un val de critici, atât din partea adversarilor războiului, cât și a unor susținători tradiționali.

Într-un gest rar, Fox News, televiziunea favorită a locatarului Casei Albe, a oferit timp de antenă vocilor care susțin că „acordul oferă Iranului avantaje financiare uriașe, fără să ceară desființarea infrastructurii nucleare”.