Un efect pervers al votului într-un singur tur de scrutin, dar și a preocupărilor legate de pandemie, constă în lovitura mortală pe care o vor primi partidele mici la capătul alegerilor, care sunt astăzi în plină desfășurare. Șansa acestora de a obține scoruri de peste 5%, care să le poată califica ulterior și într-o bătălie cu șanse rezonabile la parlamentare este direct proporțională cu numărul de votanți. Care se anunță a fi unul dintre cele mai mici din istorie. Vom vedea până la capătul acestei zile dacă sociologul Mirel Palada, care face toată ziua măsurători – cu asta se ocupă, nu-i așa? – are dreptate când susține că absenteismul nu va fi foarte pronunțat, sau toți ceilalți analiști la un loc au dreptate, când prevestesc un dezastru din această perspectivă. Dar, una peste alta, și Palada este cel care susține teza – și a făcut-o ieri cu argumente cât se poate de solide – că partidele mici vor suferi pierderi majore.

Dacă ar fi existat două tururi de scrutin, lupta dintre partide ar fi fost mai îndelungată. Și mult mai nuanțată. Pentru că, existând un al doilea tur, acestea aveau posibilitatea să facă diferte alianțe în funcție de rezultatele din prima manșă. Și, în mod automat, mai mulți cetățeni ar fi fost motivați să se prezinte la urne pentru a înclina balanța în favoarea candidaților preferați. La un număr mai mare de votanți, este clar că partidele mici au o șansă în plus. Iar această șansă ar fi crescut în măsura în care ar fi putut fi făcute alianțe pentru turul doi. Așa se și explică de ce am asistat la o alianță netransparentă în Parlament, între două partide mari, care au mers pe formula votului într-un singur tur de scrutin împotriva partidelor mici, care ar fi preferat două tururi de scrutin.

Bătălia a fost tranșată. Acum, chiar începând din seara acestei zile, vor fi culese rezultatele. Partidele mari vor câștiga în proporție de 80-90% la votul politic. Firește, va fi greu de făcut acest calcul, pentru că mulți candidați sunt disimulați. Sub sigle și sloganuri care nu aparțin unui partid anume. Sunt disimulați ca independenți. În realitate, sunt susținuți de electoratul unuia sau a celuilalt partid mare. Mai există un al treilea partid, nici mare nici mic, care probabil va face în București un scor important, dar și acesta va avea de făcut la nivel național. Tortul puterii locale va fi împărțit în final între cele două partide mari. Și, până la urmă, care este drama?

Drama este că rezultatul extrem de slab al partidelor mici le amenință cu excomunicarea din viața politică. În sensul că, șubrezite fiind deja, vor intra în campania pentru parlamentare fără șansa reală de a trece de bariera celor 5%. Votanții virtuali ai acestor partide vor ști și ei acest lucru. Și, ca urmare, vor ezita să riște marșând pe un partid fără șanse și ajungând astfel în situația în care opțiunea lor să fie redistribuită altor partide. Mai bine vor rămâne acasă. Și atunci înseamnă că absenteismul de azi crește gradul de absenteism și la alegerile parlamentare. Sau aceiași alegători vor prefera să voteze din capul locului la parlamentare pentru un alt partid, ceea ce din nou va arunca în prăpastie partidele mici.

Și din nou, se pune întrebarea ce are de pierdut societatea românească dacă, în final, la capătul acestui an, vor exista mai puține partide parlamentare. Are foarte mult de pierdut. În primul rând, pentru că mai de voie, mai de nevoie, unii vor vota fără a fi prea convinși că nu greșesc, iar alții vor rămâne acasă și la parlamentare, renunțând pur și simplu la a-și exprima opțiunea. Această situație va delegitima într-o măsura alarmantă clasa politică. Și va genera în viitorii patru ani formarea unor noi partide și migrarea unor parlamentari către acestea. Iar precedentul a fost creat de către Victor Ponta. Acum este larg deschisă posibilitatea ca partide care nu au participat la alegeri să-și formeze ulterior grupuri parlamentare și să intre pe ușa din dos în luptă în bătăliile politice care au loc în legislativ. Numai că respectivii parlamentari și respectivele grupuri parlamentare nu vor mai avea în spate o masă de alegători. Alegătorii vor fi pierduți pe drum. Și vor rămâne în trena partidelor mari, care vor participa în aceasă toamnă la parlamentare cu șanse de reușită. Ceea ce înseamnă că și partidele care urmează să se formeze ulterior vor fi tot delegitimizate. Încă și mai mult decât partidele mari, care vor avea mai puține voturi în spate decât în trecut. Iar asta este foarte rău.

Un comentariu de Sorin Roșca Stănescu, jurnalist