Au apărut primele stenograme din discuția dintre Nicușor Dan și Siegfried Mureșan. Nicușor Dan a fost foarte interesat să știe cum decurg negocierile pentru obținerea unei majorități necesare învestirii noului guvern.

Ce au discutat cei doi:

SIEGFRIED MUREȘAN: Vă prezint lista miniștrilor propuși și programul de guvernare. La Justiție o propun pe doamna judecător Andreea Chiș, fost membru CSM.

NICUȘOR DAN: Ai reușit să strângi majoritatea? Ai suficiente voturi pentru învestirea Guvernului?

SIEGFRIED MUREȘAN: Mergem mai departe cu procedura. Intenția este să depunem lista și programul de guvernare și să ajungem la vot, marți, potrivit România TV.

Premierul desemnat, Siegfried Mureşan, va depune, sâmbătă, la Parlament Programul de guvernare şi lista de miniştri. Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Bogdan, a precizat că Programul de guvernare a fost aprobat în unanimitate în şedinţa conducerii formaţiunii şi s-au validat numele de propuneri pentru ministere.

PNL a validat programul de guvernare al Guvernului Mureşan şi lista miniştrilor liberali

Biroul Politic Naţional al Partidului Naţional Liberal, în şedinţă de vineri, 25 septembrie, a validat în unanimitate programul de guvernare prezentat de premierul desemnat, Siegfried Mureşan, precum şi lista miniştrilor propuşi de PNL pentru a face parte din viitorul guvern.

PNL susţine un program de guvernare pentru modernizarea României, care continuă reformele începute de Guvernul Ilie Bolojan şi pune accent pe creşterea economică în condiţii de responsabilitate faţă de finanţele ţării.

În vederea îndeplinirii programului de guvernare, PNL a propus 7 miniştri pentru a face parte din Guvernul Mureşan:
Viceprim-ministru şi ministrul Afacerilor Interne: Mircea Abrudean
Ministrul Finanţelor: Alexandru Nazare
Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi SolidarităţiiSociale: Raluca Turcan
Ministrul Sănătăţii: Oana Gheorghiu
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: Dragoş Pîslaru
Ministrul Educaţiei şi Cercetării: Mihai Dimian
Ministrul Energiei: Sebastian Burduja

Premierul desemnat, Siegfried Mureşan, a informat conducerea PNL că va depune sâmbătă, la Parlament, programul de guvernare şi întreaga listă a miniştrilor, listă care va include, pe lângă miniştrii liberali, şi miniştrii propuşi de USR şi UDMR.

„Mergem în Parlament pentru a arăta responsabilitatea şi seriozitatea noastră, dar şi pentru ca românii să vada cum se poziţionează partidele. Mă aştept ca audierile şi votul de învestitură să aibă loc la începutul săptămânii viitoare astfel încât marţi, cel târziu miercuri să încheiăm procedura”, a explicat premierul desemnat.

De asemenea, s-a decis crearea comisiilor interne de analiză şi evaluare pentru filialele liberale PNL Galaţi, PNL Gorj şi PNL Ialomiţa, precum şi pentru Cluburile Studenţeşti Liberale (CSL).

Au apărut stenogramele din dosarul asasinării omului de afaceri Adrian Kreiner. Asasinii lui discutau despre averea omului de afaceri și îl potretizau ca fiind o țintă sigură, fiindcă era un singuratic.

STENOGRAME ȘOCANTE în cazul asasinării milionarului din Sibiu, Adrian Kreiner

 PERSOANA 1: Îți trimit acum casa lui ăsta, deja o vezi, e ditamai palatul. Plus, îți dau și locația când mă întorc înapoi. E ce trebuie, chiar e ce trebuie.

PERSOANA 1: Are patru fabrici în Sibiu care fac piese pentru Mercedes. Are un teren de șase hectare cu marijuana „legal” și are echipă de curse. Găsești și pe instagramul lui. Deci e nu că e blindat, e blindat … foarte blindat. L-am avut în Marbella, îl cunosc bine de tot. Și avantajul este că stă cam singurel, el e cam lipsit de prieteni, de vizitatori, dar… copii nu are niciunul. Și o are pe o psihologă care stă cu el… ba când stă, când nu stă. Aia are un Q5, el are un Maserati.

PERSOANA 2: M-am uitat și eu, am văzut. E amplasat perfect! Perfect adică, ai spatele gol acolo, ai mult loc. Adică nu te vezi să ai vreun vecin în stânga, dreapta, că e lungă, e… e ce trebuie! Și ai văzut, ai ascultat alea. Nu mai pierde timpul! Mișcă-te, mișcă, fă mișcare! Vezi, nu băga prea multă lume în horă, frate, bagă doar pe cine știi că e de încredere. E nașpa și pentru tine, știi, că bagi multă lume, se împarte la multe guri și nu e bine.  ​Dacă are patru (n.r. camere supraveghere), fii atent, sunt puse una să vadă în spatele alteia. Dacă sunt patru, e pe fiecare colț câte una și vede fiecare în spatele alteia. Nu prea ai cum să ajungi în… în spatele ei fără să fii văzut, aia e treaba.

Bărbații care l-au ucis se contrazic între ei

Cosmin Zuleam, bărbatul condamnat la 30 de ani închisoare în dosarul privind uciderea omului de afaceri sibian Adrian Kreiner, susţine că a primit un „pont”, de la un bărbat din Ploieşti, care locuieşte în Sibiu, cu privire la faptul că omul de afaceri ar fi avut în casă o sumă mare, de aproximativ două-trei milioane de euro. Zuleam a spus în faţa judecătorilor numele bărbatului, fiind pentru prima dată când acest nume este invocat în dosarul care s-a judecat pe fond, scrie news.ro.

„Pont” despre milioane de euro din casa lui Adrian Kreiner

Costinel Cosmin Zuleam, bărbatul condamnat la 30 de ani de închisoare, în primă instanţă, pentru că a participat la uciderea omului de afaceri sibian Adrian Kreiner, a fost audiat, miercuri, la Curtea de Apel Alba Iulia, el declarând, în faţa instanţei, că a acţionat „la pont” atunci când a decis să îl jefuiască pe afacerist. 

Zuleam a afirmat, în faţa judecătorilor, că patronul unei case de amanet din Sibiu, de origine din Ploieşti, i-ar fi spus că Adrian Kreiner ar ţine în casă aproximativ două-trei milioane de euo şi atunci a decis să acţioneze.

Un alt inculpat îl contrazice pe Zuleam

În schimb, la ieşirea din sala de judecată, un alt inculpat din dosar, Laurenţiu Ghiţă, a afirmat că Zuleam minte, el spunând că peste jumătate din declaraţiile date de acesta în faţa instanţei sunt neadevăruri. Mai mult, Zuleam a susţinut că a primit şi o fotografie din casa lui Adrian Kreiner înainte de a intra în locuinţa acestuia.

Premierul propus Siegfried Mureșan vrea să reformeze administrația din România după modelul aplicat în Republica Moldova. Un pilon esențial ar fi comasarea comunelor, însă e nevoie de timp ca proiectul să fie elaborat corect și implementat, avertizează Mureșan.

Explicațiile lui Siegfried Mureșan

Siegfried Mureșan a declarat vineri la Europa FM că o reformă administrativ teritorială sub forma unei comasări a comunelor din România după modelul Republicii Moldova ar fi o idee bună. Prim-ministrul desemnat susține însă că un astfel de demers nu este realizabil în timpul rămas până la următoarele alegeri.

„În Republica Moldova s-a făcut o comasare voluntară a comunelor pe durata mandatului acestui parlament. Eu cred că acest proiect este și pentru România o idee bună.

Însă avem nevoie de un pic de timp să-l facem. Mai avem doi ani până la alegerile parlamentare. O comasare voluntară a comunelor”, a declarat Siegfried Mureșan.

El a explicat și cum vede el reforma administrativ-teritorială la nivelul comunelor ce ar avea ca rezultat reducerea numărului de primării.

Comunele mici, fără fonduri, trebuie comasate cu cele mari

„Vreau ca comunele mici, care sunt ineficiente, care nu au suficiente venituri să se unească, să aibă o singură primărie mai eficientă, capacitatea mai bună de a absorbi fonduri europene, de a oferi servicii publice mai bune pentru oameni. O primărie la o comună mai mare, în loc de trei primării la trei comune mici. Și vreau să facem acest lucru voluntar”, a mai spus Mureșan.

În acest moment, însă ideea nu poate fi pusă în practică din rațiuni politice, economice și, nu în ultimul rând electorale. De aceea, Mureșan consideră momentul propice pentru reformă, după alegerile locale și parlamentare din 2028.

„Pentru asta e nevoie de un pic de timp. Guvernul pe care îl propun e un guvern minoritar. Avem anumite urgențe și în economie, în buget, în finanțe. Mai avem doi ani până la alegerile locale. Și în ultimul an, înainte de alegeri, nu mai poți face schimbări de acest gen. Ca atare, cred că comasarea comunelor trebuie să fie un proiect de făcut imediat după alegerile locale și parlamentare în 2028”, a concluzionat Siegfried Mureșan.

TVA ar putea scădea de la 21 la 19%. Este planul anunțat de premierul desemnat, Siegfried Mureșan, vineri, la Europa FM. Măsura nu poate fi luată imediat, spune Mureșan, care punctează că majorarea TVA a fost necesară pentru reducerea deficitului.

Explicațiile lui Mureșan despre creșterea TVA

El a spus că majorarea TVA și reducerea cheltuielilor au fost necesare pentru scăderea deficitului și recâștigarea încrederii celor care împrumută România. Mureșan a fost întrebat dacă măsurile actualei guvernări vor fi menținute, având în vedere că  prețul motorinei a ajuns la aproximativ 11 lei pe litru, dar și faptul că euro a depășit 5,2 lei.

Premierul desemnat a respins însă ideea că prețurile mari la benzină și motorină ar fi fost provocate de deciziile lui Ilie Bolojan, adevăratul vinovat fiind conflictul din Orientul Mijlociu.

„În primul rând, motorina nu e 11 lei și benzina 10 lei, fiindcă așa a avut Ilie Bolojan sau fiindcă prim-ministrul Ilie Bolojan a luat o decizie în acest sens. Motorina costă atât de mult fiindcă pe piațele internaționale prețul petrolului a crescut ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu, situația din Iran și din regiune. Prețul benzinei și al motorinei este record în toată Uniunea Europeană, indiferent dacă l-au avut sau nu pe Ilie Bolojan, prim-ministru”, a declarat Mureșan la Europa FM.

Ilie Bolojan nu e vinovat de reducerea prețului la carburanți

Premierul desemnat a adăugat că actualul premier nu poate fi considerat responsabil pentru nivelul actual al prețurilor la carburanți.

„Ilie Bolojan nu e responsabil de aceste prețuri mari la motorină și la benzină”, a spus Mureșan.

Siegfried Mureșan a vorbit și despre situația finanțelor publice și despre deficitul bugetar cu care România s-a confruntat în momentul în care Ilie Bolojan a preluat funcția de premier.

El a spus că, în urmă cu un an, România avea un deficit de 9,3%, cel mai mare din Uniunea Europeană, iar statul cheltuia mai mult decât încasa.

„În urmă cu un an de zile, când Ilie Bolojan a devenit prim-ministru, noi aveam deficit 9,3%. Nici un alt stat membru al Uniunii Europene nu avea un deficit atât de mare. Cheltuiam mult mai mult decât încasam. Cheltuiam mai mult decât statul își putea permite. Și cei care ne împrumutau au început să piardă încrederea în noi”, a declarat Mureșan.

România plătește dobânzi extrem de mari din cauza împrumuturilor tot mai mari pe care le ia

Acesta a mai declarat că, în condițiile date, o parte tot mai mare din banii publici a ajuns să fie folosită pentru plata dobânzilor, în loc să fie direcționată către investiții și servicii publice.

„Și în loc să putem, din banii publici, să modernizăm școli, spitale, gădinițe, am început să plătim tot mai multă dobândă, fiindcă au spus, nu știm sigur dacă ne mai puteți sau nu da bani înapoi, că atare vrem o rată mai mare a dobândii. Pentru a scădea aceste dobândi, au trebuit reduse cheltuielile statului”, a spus premierul desemnat.

Siegfried Mureșan a afirmat că majorarea TVA de la 19% la 21% nu a fost o decizie pe care guvernul anterior a luat-o „cu inima ușoară”. El a precizat că își dorește ca TVA să revină la 19%, dar a făcut o precizare importantă.

„Eu sunt convins că guvernul anterior nu a luat cu inima ușoară decizia de creștere a TVA-ului de la 19% la 21%, și eu vreau să reducem TVA-ul înapoi la 19% de îndată ce ne permitem. Deci și eu îmi doresc să reușim să reducem taxe impozite, dar trebuie să vă spun adevărul. Nu vom putea reduce toate taxele, toate impozitele, simultan, în același timp, imediat. Trebuie să o facem gradual, pas cu pas, în perioada imediat următoare”, a declarat Siegfried Mureșan.

Potrivit datelor publicate de INS (Institutul Național de Statistică), costul mediu lunar al forței de muncă a fost de 9.126 de lei pentru fiecare salariat, în creștere cu 8,1% față de anul anterior. Numărul mediu al salariaților a ajuns în 2025 la 5,526 milioane de persoane, cu 73.200 mai multe decât în 2024. La finalul anului, efectivul salariaților era de 5,76 milioane de persoane, în creștere cu 8.500 față de sfârșitul anului precedent.

„Câștigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale în anul 2025 a fost 8716 lei, cu 8,1% (+655 lei) mai mare față de anul precedent, iar câștigul salarial mediu net lunar a fost 5266 lei, în creștere cu 6,2% (+307 lei) comparativ cu anul precedent. Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 9126 lei/salariat, mai mult cu 8,1% comparativ cu anul precedent. Numărul mediu al salariaților în anul 2025 a fost 5526,4 mii persoane, în creștere cu 73,2 mii persoane față de anul precedent”, anunță INS.

Capitala, singura zonă cu un salariu mediu net de peste 7.000 de lei

Diferențele salariale dintre județele României au rămas semnificative în 2025. Câștigul salarial mediu net a fost sub media națională în 35 de județe.

Cele mai mici salarii medii nete s-au înregistrat în Botoșani, unde câștigul mediu a fost de 4.059 de lei, cu 22,9% sub media pe economie. Pe următoarele poziții s-au aflat Teleorman, cu 4.066 de lei, Vrancea, cu 4.114 lei, Bistrița-Năsăud, cu 4.130 de lei, Vâlcea, cu 4.138 de lei, și Vaslui, cu 4.160 de lei.

La polul opus s-a aflat municipiul București, cu un câștig salarial mediu net de 7.150 de lei, cu 35,8% peste media națională. Capitala a fost urmată de județele Cluj, cu 6.263 de lei, Timiș, cu 5.823 de lei, Iași, cu 5.355 de lei, Ilfov, cu 5.317 lei, Sibiu, cu 5.274 de lei, și Brașov, cu 5.272 de lei.

Citeşte şi: Bloc de locuințe din Kiev, lovit de o dronă rusească. Reacția primarului Vitali Klitschko

IT-ul și telecomunicațiile, în top

Cele mai ridicate câștiguri salariale medii nete, raportate la media pe economie, au fost înregistrate în telecomunicații, activități de programare și consultanță în tehnologia informației și alte servicii informaționale. În aceste domenii, câștigurile au fost cu 94,3% peste media națională.

Salarii considerabil mai mari decât media s-au înregistrat și în activități de editare, difuzare de programe radio și televiziune și producție și distribuție de conținuturi, cu 72,6% peste medie, în intermedieri financiare și asigurări, cu 71,1%, în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, cu 61%, precum și în industria extractivă, cu 36,1%.

Administrația publică s-a aflat, de asemenea, peste media pe economie, cu un nivel al câștigurilor salariale nete cu 35% mai mare.

Cele mai reduse câștiguri în raport cu media națională au fost consemnate în hoteluri și restaurante, unde nivelul salarial a fost cu 37,3% mai mic. Au urmat alte activități de servicii (-32,5%), agricultura, silvicultura și pescuitul (-21,1%), activitățile de spectacole, culturale, sportive și recreative (-18,8%), serviciile administrative și serviciile suport (-17,2%) și tranzacțiile imobiliare (-15,5%).

Citeşte şi: Tuncay Ozturk, implicat într-un scandal imens pentru custodia fiicei sale. Fosta parteneră l-a dat în judecată

Femeile au câștigat, în medie, mai puțin decât bărbații

Datele INS indică și o diferență între câștigurile salariale ale femeilor și bărbaților. Salariul mediu brut lunar al femeilor a fost de 8.489 de lei, cu 4,8% mai mic decât cel al bărbaților, de 8.921 de lei. În cazul câștigului net, femeile au avut în medie 5.120 de lei pe lună, în timp ce bărbații au ajuns la 5.398 de lei. Diferența a fost de 278 de lei, respectiv 5,2%.

Cele mai mari diferențe între câștigurile bărbaților și cele ale femeilor s-au înregistrat în intermedieri financiare și asigurări, unde salariile bărbaților au fost cu 40% mai mari. Au urmat activitățile de editare, radio, televiziune și producție de conținut, cu 27,1%, industria prelucrătoare, cu 20,6%, telecomunicațiile și IT-ul, cu 17,2%, comerțul, cu 15%, și alte activități de servicii, cu 10,7%.

Citeşte şi: Dănuț Lupu, dezvăluiri despre ajutorul primit de la Gigi Becali. „Mi-a salvat viața! Mie și familiei mele!”

Câștigul salarial real a scăzut ușor

INS precizează că indicele câștigului salarial real, calculat prin raportarea indicelui câștigului salarial nominal net la indicele prețurilor de consum, a fost în 2025 de 99% față de anul precedent. Raportat la anul 1990, indicele câștigului salarial real a ajuns la 246,3%, cu 2,6 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în anul anterior.

Cât a costat forța de muncă în 2025

Costul mediu lunar al forței de muncă a fost de 9.126 de lei pentru un salariat, în creștere cu 8,1% față de 2024. Creșteri ale costurilor au fost înregistrate în toate activitățile economice.

Cele mai importante majorări au fost consemnate în activități de editare, radio, televiziune și producție și distribuție de conținuturi, unde creșterea a fost de 20,7%, urmate de tranzacțiile imobiliare, cu 19,4%. Costurile au mai crescut cu 12,2% în comerțul cu ridicata și cu amănuntul și în hoteluri și restaurante, cu 11,8% în serviciile administrative și de suport, cu 11,3% în agricultură, silvicultură și pescuit și cu 11,1% în intermedieri financiare și asigurări.

În raport cu media pe economie, cel mai ridicat cost lunar al forței de muncă a fost consemnat în telecomunicații, programare, consultanță IT și alte servicii informaționale, unde nivelul a fost cu 93,9% mai mare. Au urmat activitățile de editare și producție de conținuturi, cu 73%, intermedierile financiare și asigurările, cu 72,3%, și producția și furnizarea de energie, gaze și apă caldă, cu 64,6%.

La 31 decembrie 2025, România avea 5,76 milioane de salariați, cu 8.500 mai mulți decât la sfârșitul anului precedent.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, anunţă, vineri, că nu susţine proiectul referitor la introducerea uniformelor şcolare, o chestiune pe care o consideră ”lipsită de sens” şi le va cere deputaţilor formaţiunii să voteze împotrivă.

Kelemen Huno nu vrea uniforme

”Elevii şi MAKOSZ (Uniunea Liceenilor Maghiari din România – n.r.) au dreptate. Uniformele şcolare nu pot fi impuse prin lege de la Bucureşti”, a scris, vineri, pe Facebook, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor.

Acesta povesteşte că a început şcoala purtând uniformă, dar mai târziu a renunţat la ea, fiind sancţionat.

”Chiar şi atunci, nu înţelegeam de ce o astfel de problemă trebuia rezolvată prin constrângere, iar astăzi consider în continuare că acest lucru este lipsit de sens. Dacă o comunitate şcolară — elevi, părinţi şi profesori — decide că doreşte uniforme, ar trebui să poată lua această decizie la nivel local. Însă transformarea acestei măsuri într-o obligaţie la nivel naţional este o abordare greşită”, a mai declarat Kelemen Hunor.

Le cere deputaţilor să nu voteze legea

Acesta anunţă că va cere deputaţilor formaţiunii să nu voteze legea.

”Senatul a adoptat proiectul de lege privind uniformele şcolare obligatorii. Acum acesta merge la Camera Deputaţilor. Le voi cere reprezentanţilor UDMR să respingă proiectul şi să voteze împotriva lui”, a anunţat Kelemen Hunor.

Senatul a aprobat proiectul de lege cu 84 de voturi pentru

Senatul a aprobat, luni, cu 84 de voturi „pentru”, 18 voturi „împotrivă” şi patru abţineri, proiectul de lege privind introducerea obligativităţii purtării uniformei şcolare în învăţământul preuniversitar de stat, iniţiat de PSD.

Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) şi MAKOSZ au transmis, joi, că uniforma obligatorie nu rezolvă problemele şcolii şi au anunţat un protest pentru luni, 28 septembrie.

„Teoria (uni)formelor fără fond – Şcoala românească are probleme care nu se rezolvă cu acul şi aţa. Inechitatea nu dispare sub o vestă, bullying-ul nu se opreşte dacă purtăm aceeaşi cămaşă, iar apartenenţa nu se coase pe rever. Cu toate acestea, pe 21 septembrie, Senatul a adoptat proiectul privind uniforma şcolară obligatorie, deşi Consiliul Elevilor s-a opus public încă de la depunerea lui”, a transmis, joi, Consiliul Naţional al Elevilor.

Elevii reclamă că nu au fost invitaţi la dezbateri, nu au fost consultaţi, dar se aşteaptă de la ei să se conformeze.

„Ni se pregătesc haine pe măsură, fără să fim întrebaţi. Se pare că, pentru decidenţi, vocea elevilor contează mai puţin decât felul în care arată”, a mai transmis Consiliul Naţional al Elevilor.

CNE a îndemnat elevii să poarte haine negre, în semn de protest faţă de introducerea uniformelor.