Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) București au efectuat o descindere în forță la Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni, județul Argeș. Acțiunea s-a desfășurat miercuri seară, 9 septembrie 2026, imediat după finalizarea probelor concursului pentru ocuparea posturilor de infirmieri, anchetatorii ridicând saci de documente, liste cu candidați, procese-verbale și medii de stocare a datelor.

Potrivit informațiilor publicate de portalul Regatul Argeșului, ancheta procurorilor anticorupție vizează suspiciuni extrem de grave privind nelegalitatea organizării examenelor de recrutare (atât pentru infirmieri, cât și pentru asistenți medicali), trafic de influență, mită în bani și produse exotice, dar și o schemă ilegală de internări fictive decontate din fonduri publice.

Concursuri măsluite de comisie și subiecte dictate verbal

Jurnaliștii de la Regatul Argeșului dezvăluie că numele candidaților favorizați erau stabilite de luni de zile, comisiile de evaluare fiind formate din persoane cu funcții de conducere, printre care dr. Stănescu Cristiana-Felicia (Director Medical) și dr. Micu Mărioara, medic pensionat.

Includerea dr. Micu Mărioara reprezintă o încălcare flagrantă a HG nr. 1336/2022 (Regulamentul-cadru privind cariera personalului contractual din sectorul bugetar), normă ce impune ca membrii comisiilor să fie salariați cu contract individual de muncă ai instituției sau specialiști desemnați din alte instituții publice. Desemnarea unui colaborator extern/pensionar atrage nulitatea absolută a deciziilor comisiilor și a tuturor actelor emise.

Modul de operare utilizat a fost unul extrem de precaut: subiectele de examen nu au fost puse pe hârtie și nici transmise electronic, ci au fost dictate verbal candidatelor favorite de către dr. Stănescu Cristiana-Felicia și dr. Micu Mărioara, tocmai pentru a preîntâmpina crearea unor urme digitale sau scrise. Astfel, participante precum Giurca Raluca Andreea (deja admisă ca asistent medical), Ducu Loredana și Caval Corina au fost sprijinite direct să ocupe posturile.

Mita: Produse din Istanbul, bani, băutură și fructe exotice

Conform surselor citate de Regatul Argeșului, favorizarea candidatelor depășește sfera unor simple amabilități, la mijloc fiind vorba despre un circuit bine structurat de beneficii:

• Trafic de mărfuri: Una dintre candidate, Caval Corina, desfășura activități de comerț paralel cu produse aduse din Istanbul (parfumuri, articole de îmbrăcăminte, cosmetice), pe care le oferea cadou conducerii spitalului.
• Plocoane periodice: La acestea se adăugau atenții în bani (lei), băuturi alcoolice și produse alimentare/fructe exotice (smochine, prune) aduse la camera de recreere a spitalului pentru directoarea medicală și managera unității.

Faptele cad sub incidența infracțiunilor de Luare de mită (art. 289 Cod Penal), Dare de mită (art. 290 Cod Penal), Folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane (art. 301 Cod Penal) și Fals în declarații (art. 326 Cod Penal) – având în vedere semnarea falsă a declarațiilor privind lipsa conflictului de interese.

Transferuri suspecte și funcții create „cu dedicație”

Manevrele din cadrul unității medicale nu privesc doar concursurile locale, ci și transferuri dubioase efectuate dinspre alte spitale din Argeș:

1. Transformări de posturi: Un post destinat inițial domeniului DDD (Dezinsecție, Dezinfecție, Deratizare) a fost transformat peste noapte în funcția de Șef Serviciu Tehnic Administrativ pentru o angajată venită de la un alt spital, implicată anterior într-un caz cercetat de DNA la Pitești.
2. Modificări nelegale: Un alt post adus prin transfer a fost modificat din post de electromecanic pentru a croi o funcție cu dedicație.

Internări fictive pentru decontări CAS, în timp ce spitalul se îngroapă în datorii

Regatul Argeșului atrage atenția asupra situației financiare dezastruoase a Spitalului Leordeni, care abia mai acoperă fondul de salarii și a tăiat drastic bugetul pentru hrana și medicamentele bolnavilor. Cu toate acestea, conducerea spitalului plătește un avocat extern din bani publici, ignorând consilierul juridic angajat în spital.

Mentinerea în activitate a dr. Micu Mărioara prin contracte de colaborare ar avea la bază o schemă ilegală de decontare:

• Spitalizare pe bandă rulantă: Persoane din categorii sociale vulnerabile sau consumatori frecvenți de alcool, fără afecțiuni respiratorii reale, erau internate fictiv.
• Diagnostice inventate: Acestora li se atribuiau diagnostice grave (cum ar fi „tuberculoză pulmonară”) doar pentru raportarea de cazuri către Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) și atragerea de fonduri, fapte ce constituie Înșelăciune (art. 244 Cod Penal) și Fals intelectual (art. 321 Cod Penal).

Procurorii DNA continuă cercetările, fiind analizate toate înscrisurile și probele ridicate din spital pentru stabilirea întregului cerc de suspecți și a prejudiciului cauzat.

Cât costă o casă tradițională din Transilvania. Potrivit agenției imobiliare care se ocupă cu vânzarea gospodăriei, aceasta se află în satul Feleag, într-o zonă din care se poate ajunge ușor în Sighișoara, Saschiz și Archita.

Cât costă o casă tradițională din Transivania. Așa ceva se mai găsește doar la Muzeul Satului

Casa a fost construită în 1924 și vine la pachet cu un teren de aproape 1.600 de metri pătrați. Potrivit anunțului postat de agenția imobiliară, gospodăria se vinde cu 40.000 de euro.

Casa are structura din cărămidă, este acoperită cu țiglă, iar la interior păstrează încă dușumelele, ușile din lemn și obloanele tradiționale. De asemenea, locuința are sobe de teracotă.

”Proprietatea nu este monument istoric, însă păstrează caracterul original al arhitecturii rurale transilvănene. Aici, timpul are un ritm diferit. Curtea, anexele și grădina creează un spațiu complet, cu potențial real de regenerare”, se menționează în anunțul de vânzare..

În curte, viitorii proprietari se vor bucura și de o bucătărie de vară, o cămară și o pivniță. Casa poate fi transformată cu succes într-o pensiune tradițională sau o casă de vacanță.

”În curte se găsesc o bucătărie de vară, o cămară, o pivniță, o șură și grajduri. Există și un pridvor tradițional, iar curtea este amenajată cu piatră de râu. Șura și anexele ar putea fi reconvertite în spații de cazare, ateliere sau zone de relaxare, iar gospodăria ar putea deveni o casă de vacanță ori chiar un mic proiect de turism rural, mai spune în anunț agentul care are proprietatea în portofoliu”, se mai arată în anunțul de vânzare.

De asemenea, este specificat faptul că proprietatea este racordată la apă, electricitate și canalizare, iar strada pe care se află este asflaltată și beneficiază de iluminat public.

Liderul nord-coreean Kim Jong Un ar avea cel puțin trei copii, iar fiica sa, Kim Ju Ae, este văzută drept principala favorită pentru a prelua conducerea Coreei de Nord pe viitor.

Serviciul Național de Informații din Coreea de Sud (NIS) a oferit pe 10 septembrie noi detalii despre familia dictatorului de la Phenian, menționând și existența unui alt copil a cărui identitate rămâne un mister.

Potrivit agenției sud-coreene de spionaj, Kim Ju Ae are un frate sau o soră mai mică, dar sexul acestuia nu a putut fi deocamdată confirmat. În plus, NIS verifică zvonurile privind existența unui prim copil mai mare, însă specialiștii cred că, chiar dacă acesta există, nu este luat în calcul pentru a deveni succesorul tatălui său.

„Serviciul Național de Informații estimează în prezent că Kim Ju Ae este pregătită pentru a deveni succesoare și consideră că aceasta are un frate sau o soră mai mic(ă), al cărui sau cărei sex nu este cunoscut”, a transmis agenția sud-coreeană într-un comunicat.

Pregătirea lui Kim Ju Ae pentru preluarea puterii la Phenian

Kim Ju Ae a fost prezentată pentru prima dată public în 2022, când și-a însoțit tatăl la un eveniment dedicat lansării unei rachete balistice intercontinentale. De atunci, ea a apărut în mod repetat alături de Kim Jong Un la evenimente politice și militare importante.

Prezența sa publică a devenit tot mai frecventă, iar recent aceasta l-a însoțit pe liderul nord-coreean inclusiv într-o vizită foarte mediatizată la Beijing.

Mass-media de stat de la Phenian a folosit în cazul său apelative precum „copilul iubit” și „mare persoană de îndrumare” – „hyangdo”, în limba coreeană. Termenul este asociat în mod obișnuit cu liderii de rang înalt și cu persoanele considerate potențiali succesori.

Dinastia Kim și simbolistica „liniei de sânge Paektu”

Familia Kim conduce Coreea de Nord de mai multe decenii, iar succesiunea la putere este strâns legată de ceea ce regimul numește „linia de sânge Paektu”, referire la muntele considerat simbolic pentru fondarea dinastiei politice nord-coreene.

NIS afirmase anterior că Kim Jong Un are trei copii, însă existau incertitudini cu privire la ordinea nașterii acestora și la identitatea lor, potrivit Antena3.

Evaluările serviciilor de spionaj și secretomania regimului

Noile evaluări ale serviciilor sud-coreene indică faptul că, în acest moment, Kim Ju Ae este considerată principalul posibil succesor al lui Kim Jong Un.

Totuși, informațiile despre familia liderului nord-coreean rămân dificil de verificat independent, în condițiile în care regimul de la Phenian păstrează un nivel ridicat de secretomanie în ceea ce privește viața privată și familia conducătorului.

Dispariția neașteptată a artistei Lady Gaga a stârnit un val uriaș de speculații în presa internațională, după ce apropiații acesteia au declarat că nu mai pot lua legătura cu ea de o bună perioadă de timp.

Absența sa totală din spațiul public și tăcerea neobișnuită pentru un artist extrem de activ au alimentat ipoteza că cântăreața s-ar fi căsătorit în cel mai mare secret cu logodnicul ei, Michael Polansky.

Absență misterioasă și speculații privind o nuntă secretă

Potrivit surselor citate de presa mondenă, Lady Gaga a dispărut de ceva timp din cercul ei de cunoștințe, iar cei care încearcă să ia legătura cu ea nu primesc niciun răspuns.

Situația a devenit cu atât mai neobișnuită cu cât artista este, de regulă, extrem de implicată în proiectele sale profesionale, despre care și vorbește cu mândrie și nesaț. Și-atunci ce s-a întâmplat cu ea?

Zvonul care circulă e că vedeta s-a căsătorit în mare secret, lucru pe care îl bănuiesc până și prietenii ei. Lady Gaga a avut de-a lungul anilor relații intens mediatizate, dar a încercat să păstreze anumite aspecte ale vieții ei amoroase departe de curiozitatea publicului sau a presei, scrie click.ro.

Mai mult, vedeta a spus, prin luna martie, că ea și Polansky urmează să se căsătorească „în curând”, iar cei doi logodnici au vorbit ulterior despre posibilitatea unei ceremonii foarte discrete.

Relația cu Michael Polansky și așteptările fanilor

Tocmai de aceea, ideea unei eventuale nunți secrete nu pare imposibilă. Iar, dacă o astfel de ceremonie a avut loc, vom afla cu siguranță detalii interesante chiar de la „doamna Polansky” , atunci când va considera ea oportun să ni le spună.

În prezent, Lady Gaga este logodită cu Michael Polansky, om de afaceri american. Cei doi sunt împreună de aproximativ șase ani și și-au confirmat logodna în 2024. 2026 să fie oare anul nunții lor?

O plecare neașteptată dintr-un important laborator de inteligență artificială a readus în atenția publicului pericolele acestei tehnologii, stârnind în această săptămână mai multe reacții decât lansarea oricărui produs nou. Cercetătorul Jacob Coxon, care a lucrat anterior la OpenAI, a decis să își părăsească funcția de la compania Anthropic și a explicat motivele din spatele alegerii sale printr-o serie de mesaje publicate pe rețeaua socială X. Concluzia lui, distribuită masiv de mii de utilizatori, este că firmele din fruntea domeniului acționează fără responsabilitate în cursa lor acerbă de a crea modele tot mai avansate.

Afirmația care a atras cel mai mult atenția sugerează că specialiștii care proiectează inteligența artificială consideră sincer că această tehnologie ne-ar putea distruge pe toți până la finalul acestui deceniu.

În plus, Coxon a declarat pentru publicația WIRED că, în viziunea colegilor săi de breaslă, următorii doi ani reprezintă o perioadă decisivă și extrem de critică pentru viitorul omenirii.

Valul de demisii și avertismentul privind cursa iresponsabilă a companiilor

Nuanțele s-au pierdut pe drum, deși există. În declarațiile ulterioare, cercetătorul a precizat că sistemele actuale nu reprezintă încă o amenințare pentru civilizație și că îl îngrijorează mai degrabă viteza cu care tehnologia se îmbunătățește. Argumentul lui de fond este unul despre stimulente: chiar și o companie preocupată de siguranță poate ajunge, sub presiunea concurenței, să accepte riscuri mai mari.

Anthropic a răspuns printr-o poziție transmisă publicației WIRED, în care compania afirmă că a recunoscut în mod constant atât beneficiile potențiale, cât și pericolele unei inteligențe artificiale tot mai capabile, trimițând totodată la cercetările proprii de interpretabilitate mecanicistă, domeniul care încearcă să înțeleagă ce se întâmplă în interiorul modelelor.

Nu este prima plecare de acest tip din companie. În februarie 2026, Mrinank Sharma, responsabil pe siguranța inteligenței artificiale la Anthropic, își anunțase demisia cu mesajul că lumea se află în pericol.

De la mitul apocalipsei la riscurile reale ale autoîmbunătățirii AI

În episodul din 10 septembrie al podcastului Uncanny Valley, realizat de WIRED, editorul executiv Brian Barrett a pus întrebarea evidentă: de ce a devenit virală o afirmație pe care Anthropic o repetă practic de la înființare, aceea că tehnologia este atât de puternică încât trebuie construită de cineva responsabil.

Corespondentul WIRED Will Knight, invitat în emisiune, identifică trei lucruri care s-au schimbat. Primul este că agenții AI au început să facă lucruri neprevăzute, iar publicul a observat. Al doilea ține de progresele spectaculoase din ultimele luni, între care anunțul OpenAI potrivit căruia modelul său ar fi rezolvat în câteva zile una dintre problemele matematice ale mileniului, o afirmație contestată de o parte dintre academicieni.

Al treilea este cursa tuturor laboratoarelor către autoîmbunătățirea recursivă, adică folosirea inteligenței artificiale pentru a construi inteligență artificială mai bună. Modelele scriu deja cod suficient de bun cât să optimizeze algoritmii pe care se bazează, iar teama este că bucla se poate accelera necontrolat.

Limitările tehnologice și problema sistemelor supraevaluate

Knight nu cumpără scenariul apocaliptic, dar nici nu îl tratează ca pe o simplă operațiune de marketing. Obiecția lui este metodologică. Cei care se tem că AI va ucide pe toată lumea tind să confunde dacă ceva este posibil cu dacă este probabil, iar apoi aruncă un procent scos din senin, spune el. Întrebarea corectă, în opinia lui, nu este dacă un lucru se poate întâmpla, ci cât de probabil este să se întâmple.

Exemplul pe care îl dă vine de la un cercetător de la Cornell care studiază comportamentul deviant al agenților. Concluzia acestuia este că agenții obișnuiți se poartă ciudat nu pentru că sunt prea inteligenți, ci pentru că sunt prea proști: încearcă ceva, nu merge, încearcă altceva, iar la un moment dat ajung într-un punct în care produc o soluție complet bizară, de care niciun om nu s-ar apuca. De aceea Knight spune că îl îngrijorează mai mult sistemele lăudate excesiv și puse să facă lucruri pe care nu le pot duce, decât o superinteligență ostilă.

Îngrijorarea lui cea mai apăsată este însă alta, și ține de structura pieței. Câteva companii controlează o tehnologie devenită fundamentală, iar aceleași companii susțin că sunt singurele în care se poate avea încredere pentru a o administra.

Iluzia alinierii și interesele financiare din spatele industriei

Industria vorbește despre aliniere, adică despre ideea că modelele trebuie să corespundă intereselor omenirii. Barrett observă că stimulentele reale arată altfel: ceea ce vor investitorii și ceea ce cere cursa dintre laboratoare înaintea listărilor la bursă. El rezumă situația printr-o imagine: o problemă a vagonetului formulată de oamenii care controlează vagonetul.

Knight adaugă o observație tehnică. Modelele nu sunt aliniate prin natura lor, iar comportamentul dorit este impus ulterior, peste un sistem antrenat pe date eterogene. Faptul că protecțiile pot fi îndepărtate arată, în opinia lui, că metoda nu este neapărat cea potrivită. Rămâne apoi întrebarea la care industria răspunde vag: aliniate cu cine și cu ce anume.

Tot el respinge afirmațiile despre inteligența artificială generală: Această afirmație că AGI a fost rezolvată mi se pare absurdă. Istoria domeniului, spune Knight, este istoria unor demonstrații spectaculoase din care oamenii au extras mult mai mult decât era acolo, de la algoritmii de șah încoace. Sistemele actuale fac salturi reale, dar păstrează goluri evidente față de modul în care gândesc copiii sau adulții.

Asimetria deciziilor tehnologice și impactul asupra utilizatorilor

Discuția despre riscuri nu rămâne abstractă nici în episodul respectiv. La rubrica de final, Barrett a ales drept lucru pe care nu îl mai suportă chiar funcțiile de ascultare anunțate de Apple pentru Apple Watch Series 12 și Ultra 4, de la recunoașterea sunetelor până la transcrierea ultimelor 15 secunde de conversație. El recunoaște că funcțiile sunt opționale, dar subliniază asimetria: consimțământul îi aparține doar celui care poartă ceasul, nu și persoanei cu care vorbește.

Este, la scară mică, exact problema despre care vorbește Knight la scară mare. Nu un sistem care scapă de sub control, ci decizii luate rapid, în competiție, ale căror efecte cad peste oameni care nu au fost întrebați.

Pe fundalul atacurilor tot mai violente, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat vineri un apel direct către omologul său american, Donald Trump, cerându-i să introducă imediat sancțiuni foarte dure împotriva Rusiei, astfel încât să blocheze capacitatea Moscovei de a mai fabrica rachete, informează news.ro.

„Trebuie impuse sancţiuni chiar acum. Aceste sancţiuni trebuie să fie severe. (…) Uneori nu înţeleg de ce deciziile nu pot fi luate rapid”, a declarat Zelenski în cadrul forumului Yalta European Strategy de la Kiev.

„Măsurile menite să limiteze producţia de rachete balistice şi de arme conexe trebuie luate fără întârziere”, a insistat Zelenski, considerând că „este important ca administraţia americană să ia decizii ferme, decizii personale ale preşedintelui Trump”.

În cadrul vizitei sale în Canada de joi, Zelenski a declarat că intenţionează să se întâlnească cu Donald Trump la sfârşitul lunii septembrie la New York, după vizita emisarilor americani la Moscova şi Kiev, cu scopul de a relansa eforturile diplomatice privind Ucraina, aflate într-un impas de la începutul anului.

Escaladarea atacurilor cu rachete și riscurile majore pentru infrastructura Ucrainei

De câteva luni, Rusia şi Ucraina intensifică atacurile cu rachete de lungă distanţă, vizând din ce în ce mai des obiective civile, precum fabrici, rafinării, depozite, infrastructuri energetice şi portuare, precum şi nave.

Atacurile ruseşti din Ucraina din ultimele luni au afectat numeroase întreprinderi, în special din sectorul metalurgic, iar atacurile asupra navelor de marfă din Marea Neagră au blocat o mare parte din exporturile agricole ucrainene.

Ucraina, care nu dispune de mijloace antiaeriene pentru a contracara rachetele ruseşti, se teme, de asemenea, de sosirea iernii, o perioadă critică în care Moscova ar putea provoca pagube majore infrastructurilor sale energetice, aşa cum s-a întâmplat în 2025.