Potrivit specialiștilor în astrologie, în ultimele zile din luna mai, anumite zodii au parte de oportunități importante pe plan financiar, iar asta, datorită Soarelui care traversează Aldebaran – steaua regală a abundenței și curajului. Descoperă în rândurile de mai jos dacă te numeri printre norocoși.

Citește și: Luna Plină Albastră în Săgetător din 31 mai 2026 te invită să ridici privirea din detalii și să vezi imaginea de ansamblu. Nu tot ce ai trăit în ultima perioadă a fost întâmplător

4 zodii cu noroc la bani la finalul lunii mai

Berbec

E momentul tău să fii vizibil. Aldebaran îți luminează zona legată de reputație și recunoaștere publică. Dacă ai muncit din greu, ai putea primi un bonus, o promovare sau o ofertă profitabilă. Fii îndrăzneț, dar onest în negocieri.

Leu

Creativitatea ta produce valoare. Proiectele personale pot deveni surse de venit sau investițiile în artă, educație ori copii dau roade. Profitul vine acolo unde te implici cu pasiune și generozitate.

Săgetător

Ai noroc în colaborări. Cineva din anturajul tău îți poate propune o idee de business sau un parteneriat profitabil. Acceptă doar ce rezonează cu principiile tale — succesul vine dacă ești autentic.

Pești

Intuiția ta financiară este de invidiat. Ai ocazia să-ți îmbunătățești situația materială printr-o decizie inspirată: o renegociere, o investiție sau poate o idee care iese din tipare. Ascultă-ți vocea interioară.

Citește și: Noroc uriaș pentru persoanele născute în aceste luni. Bani, șanse neașteptate și schimbări care le transformă complet viața, atrag abundența ca un magnet

3 zodii care trebuie să fie atente la cheltuieli

Taur

Ești tentat să cumperi din impuls sau din dorința de confort. Dacă nu e musai, amână deciziile mari legate de bani. Revizuiește-ți bugetul și evită împrumuturile emoționale.

Citește continuarea pe SfatulPărinților.ro.

E puțin spus că Andreea Mantea (39 de ani) este o mămică super-fericită. De 11 ani, este ”cel mai fericit om de pe Pământ!”, după cum a mărturisit chiar ea, la aniversarea fiului său.

David Mantea, fiul vedetei TV din relația cu Cristi Mitrea, a împlinit de curând 11 ani, astfel că mămica s-a ocupat personal să organizeze, cu această ocazie, o petrecere pe cinste. Unde anume? Într-un cadru de poveste din mijlocul naturii, că tot s-a făcut vremea frumoasă.

S-au făcut și poze la petrecere, iar Andreea Mantea le-a postat rapid pe rețelele de socializare, pentru a împărtăși cu fanii tot ce simte de când îl are pe David în viața ei.

”De 11 ani, sunt cel mai fericit om de pe Pământ!

Este magic ceea ce trăiesc și sunt extrem de recunoscătoare pentru cele bune, dar și pentru cele mai puțin bune.

Chiar dacă mi-am dorit enorm să trăiesc aceste momente, nu am avut niciun «manual de instrucțiuni».

Am luat decizii în funcție de ceea ce am simțit că îl face pe el fericit. Am urmat calea fericirii de fiecare dată și consider că am luat cea mai bună decizie. Învățăm unul de la celălalt și ne susținem reciproc așa cum știm mai bine. Și este minunat!”, a scris prezentatoarea emisiunii ”Casa iubirii” de la Kanal D.

Citește și Valentina Pelinel a răspuns fără rețineri când a fost întrebată dacă mai face un copil cu Cristi Borcea: „Vrei să fac echipă de fotbal?”

Andreea Mantea și Cristi Mitrea s-au cunoscut în 2014, la emisiunea ”Burlăcița”, și au avut o relație care a durat șase luni. După despărțire, prezentatoarea TV i-a dat vestea că este însărcinată cu David, fiul lor.

”Alesesem să termin relația de o perioadă bună de timp, iar ea mi-a trimis un mesaj că este însărcinată și că, orice aș spune eu, va păstra copilul! Eu nu am crezut faza cu copilul. Mult timp, am crezut că era o modalitate de a încerca să mă aducă înapoi. După aceea, au apărut pozele și începuse să-i crească burta.

Relația mea cu Andreea a fost și cu bune, și cu rele. A fost o relație toxică! Am fost împreună 6-7 luni și niciodată nu s-a pus problema, cât am fost împreună, să facem un copil sau să formăm o familie! Eu întotdeauna am considerat că lucrurile astea trebuie făcute de comun acord. Eu am iubit-o pe Andreea!”, a povestit Cristi Mitrea, la podcastul găzduit de Cătălin Măruță, potrivit click.

Citește și Smiley și Gina Pistol au sărbătorit 3 ani de căsătorie. Artistul i-a făcut o declarație de dragoste soției sale: „Te-am ales pe tine în fiecare zi”

Noua lege a salarizării reprezintă un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Proiectul actului normativ, pus luni în dezbatere publică de către Ministerul Muncii, îi nemulțumește pe bugetari, care au transmis critici dure și chiar au ieșit în stradă, revoltați de noile perspective ale veniturilor. Au protestat asistenții medicali și angajații Fiscului, în timp ce cadrele didactice amenință cu boicotarea examenelor naționale. La rândul lor, angajații din vămi anunță o posibilă grevă, iar grefierii ar putea bloca activitatea în instanțe și parchete.

De marți, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a demarat discuții cu sindicatele și reprezentanții categoriilor ocupaționale, pentru a le asculta nemulțumirile și a fi operate eventuale modificări în proiect.

În acest context, Pîslaru s-a declarat ”țap ispășitor” pentru noua lege a salarizării, pe care, spune el, a ”preluat-o ca atare”.

”Sunt într-adevăr pe post de țap ispășitor pentru toate lucrurile care n-au fost făcute fie la timp, fie au fost făcute fără să existe niște consultări robuste cu toate familiile ocupaționale. (…)

Eu legea am preluat-o ca atare. Deci am avut trei săptămâni la dispoziție cu o lege pregătită în trecut și trebuie să îi întrebați pe cei care au pregătit-o de ce are lacunele respective. E un lucru foarte simplu”, a declarat, joi, demnitarul.

Citește și Scenariul în care seniorii din România ar putea rămâne fără pensii. Avertismentul transmis de BNR

Ministrul interimar al Muncii a mai subliniat că discuțiile privind proiectul urmăresc exact corectarea lacunelor.

”Asta fac eu acum. Ofer o șansă acestei legi, acestei reforme, ca să poată deveni o reformă bună și în care să putem atinge cât mai multe dintre lucrurile care sunt importante pentru sectorul public fără să afectăm restul societății, adică să ne încadrăm în bugetul pe care îl avem. (…)

Discuțiile sunt în direcția bună. Nu e un proiect de lege care să fi fost perfect, am constatat mai multe lacune, sper cu Ministerul Educației și sindicatele să le putem corecta. Sunt lucruri care țin de elemente specifice și lucruri care țin de grilă, reașezarea grilei, de echivalența între gradația de merit și prima de performanță, de sporurile rămase, cum se aplică și în ce fel putem să le luăm în calcul.

Cred că a fost o direcție bună, nimic nu e agreat până când totul este agreat, așa este un principiu de negociere. Nimeni nu e bucuros pe nicio parte, dar acesta e un semn bun”, a declarat Pîslaru.

Proiectul noii legi a salarizării prevede că raportul dintre cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază în sectorul bugetar va fi de 1 la 8, iar cuantumul valorii de referinţă pentru 2027 este de 4.100 lei, notează antena3.

Actul normativ trebuie adoptat până la finalul sesiunii parlamentare pentru a respecta termenul de 1 iulie 2026 din PNRR.

Liderii fostei coaliții de guvernare – Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor – s-au angajat ca în noua lege a salarizării cheltuielile totale cu lefurile bugetarilor nu le vor depăși pe cele din 2026 cu mai mult de opt miliarde de lei.

Citește și Șeful CNAS, avertisment cu privire la viitorul Fondului Național de Asigurări de Sănătate: „Se va prăbuși în scurt timp. Patru, cinci ani”

Lucian Viziru a vorbit deschis despre unul dintre cele mai controversate subiecte legate de viața sa personală, după ce în ultimele luni a fost intens criticat pe rețelele sociale.

Fostul actor, cunoscut din telenovelele de succes difuzate de Acasă TV, a fost acuzat de internauțo că ar avea probleme cu alcoolul, că ar „cerși” bani în timpul live-urilor de pe TikTok și că ar consuma substanțe interzise.

Tot scandalul a pornit după ce mai mulți urmăritori au susținut că Lucian Viziru părea amețit în timpul transmisiunilor live.

Invitat la podcastul lui Bursucu, actorul a recunoscut că a consumat substanțe interzise, dar a precizat că nu a fost niciodată dependent și că nu a făcut abuz.

„Până acum ar fi trebuit să răspund cu „nu”, dacă răspunsul era nu, dar în showbiz nu cred că există cineva care să nu fi consumat. Da, am consumat, dar nu la modul hardcore. Nu vreau să detaliez pentru că se uită fiica mea”, a spus acesta.

Citește și: Valentina Pelinel a răspuns fără rețineri când a fost întrebată dacă mai face un copil cu Cristi Borcea: „Vrei să fac echipă de fotbal?”

Actorul a povestit și despre perioadele dificile din timpul filmărilor pentru telenovele, când ajungea uneori mahmur pe platourile de filmare.

„E nasol să te duci mahmur la filmări, e cel mai nasol lucru. Băusem vreo trei zile la rând, noroc că era fratele meu lângă mine, aveam o secvență împreună, îmi făcea semn cu mâna, știam replicile, dar nu mai știam când să intru”, a spus Lucian Viziru în urmă cu un an.

În ciuda imaginilor și comenariilor apărute în ultima perioadă în online, Lucian Viziru respinge categoric ideea de a fi alcoolic.

Citește și: Irina Columbeanu, mesaj emoționant pe rețele sociale cu ocazia zilei de naștere a tatălui său: „Nu o să uit niciodată copilăria de vis”

Vizibil deranjat de reacțiile de pe internet, fostul actor a transmis că multe dintre clipurile publicate pe TikTok și Instagram sunt făcute în scop de divertisment și că oamenii nu înțeleg glumele.

„Păi fraților, haideți să stabilim un aspect pentru că în ultima vreme am început să primesc din ce în ce mai multe mesaje cum că aș fi bețiv, alcoolic, boschetar, etc. Toate clipurile pe care le postez eu pe Instagram, Facebook și TikTok sunt glume, pamflet, umor. Nu sunt alcolic. Un alcolic este un om care se trezește dimineața și începe să bea. Ori eu nu mă trezesc niciodată înainte de prânz.”, a transmis acum Lucian.

SIIEASC a fost lansat în 2018 și a primit finanțare din fonduri europene, cu un buget estimat la aproximativ 185 milioane lei. Proiectul promitea o schimbare majoră în modul în care cetățenii interacționează cu administrația publică. Termenul inițial de finalizare era de aproximativ trei ani, însă implementarea s-a prelungit semnificativ, depășind cinci ani. Pe parcurs, proiectul a trecut prin mai multe etape de extindere a termenelor, în contextul dificultăților tehnice și administrative întâlnite în procesul de dezvoltare și integrare. Prelungirile contractuale repetate nu au fost soluții tehnice, au fost dovezi ale unui management deficitar structural, incapabil să anticipeze și să gestioneze riscurile unui proiect de această amploare, scrie EVZ.

La nivel instituțional, MAI a declarat triumfal că toți indicatorii au fost realizați integral. Realitatea din teren a contrazis fiecare comunicat oficial. În practică, implementarea a fost percepută diferit de către unele administrații locale, care au semnalat dificultăți în utilizare, integrare și funcționare. Digitalizarea completă, promisă cu atâta emfază, nu s-a materializat în experiența concretă a cetățeanului care se prezintă la ghișeu, iar în anumite cazuri, procesele de lucru au rămas parțial dependente de fluxuri manuale sau soluții hibride.

Unul dintre obiectivele centrale ale proiectului a fost interoperabilitatea între instituțiile publice implicate în gestionarea datelor de stare civilă, inclusiv primării, ministere și alte structuri administrative. Deși acest obiectiv a fost declarat ca prioritar, implementarea sa completă a întâmpinat dificultăți, iar conectarea completă a sistemelor instituționale a rămas parțial realizată.

SIIEASC trebuia să conecteze MAI, primării, instanțe, Ministerul Sănătății, MAE, notari, statistică și alte registre publice. În loc de asta, fiecare instituție a rămas, în mare măsură, o insulă. Sistemul a fost livrat în așa fel încât să bifeze existența interoperabilității fără să o producă efectiv — o performanță managerială remarcabilă în sens invers, care sugerează că dl. Giurescu nu are o problemă cu interoperabilitatea ca termen într-un document de proiect, ci exclusiv cu interoperabilitatea ca realitate funcțională.

Dacă în proiectele anterioare pattern-ul putea fi interpretat, cu bunăvoință, drept incompetență managerială, ajuns la Autoritatea pentru Digitalizarea României, pare să fi trecut la un nivel superior: atacul direct asupra proiectului de interoperabilitate al României ca întreg.

Principala țintă la ADR a fost, în mod revelator, tocmai proiectul național de interoperabilitate, infrastructura care ar fi conectat în mod real registrele și sistemele statului român. Iar metoda aleasă pentru eliminarea acestuia spune totul despre modul în care se iau deciziile în această zonă: o postare pe Facebook. nu o decizie transparentă înregistrată în SEAP, nu o procedură administrativă, ci un anunț pe o rețea de socializare, fără nicio reflectare în documentele oficiale de achiziție publică.

O decizie de această magnitudine, anularea unui proiect strategic național, luată prin Facebook și neregăsită în SEAP nu este doar o anomalie procedurală. Este o decizie abuzivă, care eludează deliberat orice mecanism de control, transparență sau responsabilitate publică. Și care, în contextul întregului parcurs al lui Cătălin Giurescu, nu mai poate fi tratată ca un accident sau o neglijență — ci ca expresia cea mai clară a unei direcții asumate: interoperabilitatea reală a statului român nu trebuie să se întâmple.

Investiția totală, estimată la circa 185 milioane lei, a fost direcționată către dezvoltarea infrastructurii informatice și implementarea sistemului. Cu toate acestea, beneficii concrete pentru cetățeanul obișnuit sunt greu de identificat, întârziate cu ani de zile. Totul s-a transformat într-o arhitectură tehnică percepută ca rigidă, hiper-centralizată și lipsită de modularitate modernă. Banii au fost cheltuiți. Sistemul există, pe hârtie. Transformarea reală a serviciului public, nu.

În schimb, comunicarea publică a lipsit aproape cu desăvârșire. În locul dialogului, comunicate triumfaliste și raportări instituționale menite să protejeze imaginea, nu să informeze publicul. SIIEASC nu este un eșec izolat. Este o confirmare a unui model managerial repetabil, asociat coordonării Giurescu în IT-ul MAI și, mai apoi, la ADR: proiecte ambițioase ca denumire, gigantice ca buget, interminabile ca durată și profund dezamăgitoare ca impact real asupra vieții cetățeanului. Un model în care succesul se măsoară în indicatori raportați, nu în servicii livrate; în sisteme inaugurate, nu în probleme rezolvate.

Mai mult, acolo unde simpla nelivrare nu a fost suficientă, s-a trecut la eliminarea directă: proiectul național de interoperabilitate, infrastructura digitală cea mai importantă pentru conectarea reală a statului român, a fost anulat printr-o postare pe Facebook, fără urmă în SEAP, fără procedură legală, fără nicio asumare publică. La final, interoperabilitatea reală a României a fost, proiect după proiect și decizie după decizie, cu succes împiedicată!

Potrivit Consiliului Județean Sibiu, decizia ar fi fost luată „exclusiv pe criterii politice”, fără argumente tehnice sau administrative.

„Consilierii PSD și AUR s-au abținut de la vot pentru proiectul de rectificare bugetară a județului Sibiu, fără argumente și justificări tehnice sau administrative, printr-o decizie adoptată exclusiv pe criterii politice, care pune în dificultate susținerea serviciilor publice, finanțarea investițiilor și asigurarea funcționării unor instituții esențiale din subordinea administrației județene. Respingerea proiectului de rectificare bugetară riscă să afecteze direct capacitatea județului de a-și continua proiectele și de a-și onora obligațiile financiare„, se arată în comunicat.

Citește și: Fostul ambasador SUA, Adrian Zuckerman, îl avertizează pe Nicușor Dan: „O companie despre care se știe în toată lumea că face spionaj chinez”

Reprezentanții Consiliului Județean Sibiu mai susțin că respingerea proiectului de rectificare bugetară poate afecta continuarea unor proiecte și obligațiile financiare ale județului.

Printre măsurile care nu vor mai putea fi puse în aplicare se află: alocarea a încă 3,706 milioane de lei pentru Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu, necesari pentru plata salariilor și menținerea serviciilor sociale, creșterea subvenției pentru Aeroportul Internațional Sibiu cu 4,986 milioane de lei, folosirea unei părți din excedentul bugetar pentru plata anticipată a unor împrumuturi și reducerea costurilor cu dobânzile, dar și actualizarea programului de investiții publice.

La rândul său, USR a criticat dur poziția consilierilor PSD și AUR, susținând că blocarea rectificării bugetare afectează direct sistemul de asistență socială din județ.

„Ura politică a ajuns să lovească și în asistența socială din județ. PSD și AUR au votat împotriva rectificării bugetare a județului Sibiu, iar odată cu ea a picat și rectificarea pentru DGASPC Sibiu. Asta înseamnă bani blocați pentru o instituție care lucrează cu oameni vulnerabili: copii, persoane cu dizabilități, vârstnici, familii aflate în dificultate”, au transmis reprezentanții USR.

Aceștia au mai spus că „din dorința de a regla conturi politice” au fost afectate domenii sensibile, precum asistența socială.

Citește și: Bomba politică a momentuluiI! Nicușor Dan nu ar vrea să desemneze un premier dacă PNL sau USR nu vine la guvernare!