Mircea Cărtărescu a câştigat Premiul Internaţional de Proză Ceppo 2024 cu volumul “Melancolia” (La Nave di Teseo 2022) pentru capacitatea de a povesti lumea ca pe un loc care nu este dat o dată pentru totdeauna şi ale cărui forme nu sunt niciodată cristalizate.

“Premiul Ceppo pentru literatură se atribuie la Pistoia din 1956, adică are vârsta mea. De mai mulţi ani a devenit internaţional, primul scriitor străin care l-a primit fiind Mario Vargas Llosa. L-am primit şi eu zilele trecute într-o frumoasă ceremonie. Premiul Ceppo pentru autorii italieni i-a fost acordat lui Michele Mari, tradus şi la noi cu două romane”, a scris pe Facebook scriitorul.

Potrivit juriului, în povestirile sale, totul este mereu cuprins de o metamorfoză de neoprit şi nu există timp, spaţiu, corp sau materie care să nu-şi schimbe constant starea, ajungând să cucerească mereu noi dimensiuni şi sensuri, dezlănţuind o lumină care dezvăluie în mod surprinzător zonele cele mai ascunse ale realităţii şi ale inimii umane, aşa cum se întâmplă într-una dintre cele mai emoţionante povestiri ale sale, “Pieile”. Poate că nu este o coincidenţă faptul că modul său foarte special de a vedea lumea îşi are originea în România, unde a trăit şi a lucrat întotdeauna. Ovidiu însuşi şi-a trăit ultimii ani în exil într-un oraş de pe coasta României de astăzi. Şi, ca şi cum secolele ar fi trecut pe lângă ei, Cărtărescu i-a devenit moştenitor. Dar care sunt forţele secrete care atacă şi revoluţionează formele şi sensul lumii? Copilăria, visul, memoria şi, mai ales, nostalgia, o formă foarte ciudată de nostalgie, care irigă şi potenţează viaţa, toate tinzând spre viitor, ceea ce ne aminteşte de ceea ce scria Pasolini: “Cunoaşterea este în nostalgie. / Cine nu se pierde nu posedă”.

Dacă, pentru Cărtărescu, realitatea este întotdeauna subminată de puterea nostalgiei şi a viselor, înseamnă că realitatea are întotdeauna ceva sentimental şi că sentimentele cele mai instabile şi ambigue sunt cele care modifică casele, străzile, pieţele, clădirile, şcolile, fabricile – astfel încât Bucureştiul, locul unde se petrec toate poveştile sale, este, în acelaşi timp, la fel de mic şi confortabil ca un dormitor şi la fel de vast şi de plin de creaturi ca un întreg cosmos.

În cărţile lui Cărtărescu, nostalgia nu este decât un nume pentru imaginaţie, iar imaginaţia este cea care sparge iluzia că nu există o realitate dincolo de cuşca micilor noastre euri. În afara şi înăuntrul nostru, totul este viu, totul vibrează, totul se multiplică şi se împleteşte cu o luxurianţă extremă, iar nouă ne revine sarcina de a ne aventura în acest univers tandru şi tulburător, continuând cu încăpăţânare chiar şi atunci când totul devine înfricoşător şi de neînţeles. Căci, aşa cum scrie în “Solenoid”, “ceea ce ne rămâne este încăpăţânarea, care este întotdeauna o formă de credinţă”.

Mircea Cărtărescu este scriitor, poet şi profesor universitar. Născut la Bucureşti în 1956, a fost nominalizat de mai multe ori la Premiul Nobel pentru Literatură. După ce a debutat în poezie, a împins arta de a scrie povestiri şi romane dincolo de frontierele cunoscute, iar astăzi cărţile sale sunt traduse în peste douăzeci de limbi. Printre acestea se remarcă, prin complexitate şi viziune, trilogia “Abbacinante” (Voland 2008-2016) şi capodopera sa, “Solenoide” (il Saggiatore 2020).

Organizatorii turneului „WTA 1000” de la Roma au efectuat tragerea la sorți a tabloului principal, iar jucătoarele din România și-au aflat primele adversare de la Foro Italico.

Sorana CirsteaFoto: Kamran Jebreili / AP / Profimedia

>> Clasamentul WTA: Salt important pentru Jaqueline Cristian – Modificări în TOP 10 după turneul de la Madrid

Sorana Cîrstea, Ana Bogdan și Irina Begu și-au aflat adversarele de la WTA Roma

Cap de serie nr. 28 la Roma, Sorana Cîrstea este acceptată direct în turul al doilea și va juca împotriva câștigătoarei dintre americanca Taylor Townsend (59 WTA) și o jucătoare venită din calificări.

Ana Bogdan (63 WTA) va da în prima rundă peste Leylah Fernandez (34 WTA). Dacă va trece de finalista de la US Open 2021, sportiva noastră va da piept în turul al doilea cu cehoaica Marketa Vondrousova (favorită 6). Dacă va ajunge în turul al treilea, Ana ar putea da peste Sorana Cîrstea.

Irina Begu (161 WTA) se va duela în runda inaugurală cu o jucătoare venită din calificări. Dacă se va impune, româncei îi va ieși în cale kazaha Elena Rybakina (favorită 4 – campioana en-titre de la Foro Italico).

Pe tabloul principal mai poate ajunge și Jaqueline Cristian (68 WTA – principală favorită în calificări), care o va întâlni pe americanca Hailey Baptiste (106 WTA) în primul tur al calificărilor.

>> Aryna Sabalenka, cei 26 de ani și prăjitura buclucașă – Imaginile amuzante postate de belarusă

Cum ar putea arăta sferturile de la WTA Roma, dacă favoritele își vor respecta statutul:

Iga Swiatek (1) – Marketa Vondrousova (6)

Coco Gauff (3) – Qinwen Zheng (7)

Maria Sakkari (5) – Elena Rybakina (4)

Ons Jabeur (8) – Aryna Sabalenka (2).

WTA Roma, tabloul principal

​​Ultimele campioane de la Foro Italico

2023 – Elena Rybakina

2022 – Iga Swiatek

2021 – Iga Swiatek

2020 – Simona Halep

2019 – Karolina Pliskova

2018 – Elina Svitolina (finală cu Simona Halep)

2017 – Elina Svitolina (finală cu Simona Halep)

2016 – Serena Williams

2015 – Maria Sharapova etc.

>> Dezvăluiri ale campionului de la ATP Madrid: „Sunt plin de medicamente, nu m-am simțit atât de rău în viața mea”

De știut:

• Competiția italiană fondată în 1930 a fost câștigată în trei rânduri de un sportiv din România: Ilie Năstase, edițiile din 1970 și 1973, și Simona Halep, 2020.

• Au mai disputat finale: Ilie Năstase (1974, învins de Bjorn Borg), Virginia Ruzici (1978, 1980, 1981) și Simona Halep (2017, 2018, învinsă în ambele cazuri de Elina Svitolina).

WTA Roma are loc în perioada 7-19 mai pe zgura din complexul de la Foro Italico. Are premii totale în valoare de $5.509.771 și face parte din categoria „WTA 1000”. Campioana en-titre este kazaha Elena Rybakina.

>> Paula Badosa şi Stefanos Tsitsipas s-au despărțit – Mesajul postat de jucătoarea din Spania

>> Retragere importantă din ATP: „Mingiuțo, ce pot să-ți mai spun?”