Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Ce înseamnă pentru Iran şi Turcia cucerirea Afganistanului de către talibani / “Bomba cu explozie întârziată”

Publicat

in

Preluarea rapidă a controlului de către talibani în Afganistan a lăsat Iranul şi Turcia, doi actori cu greutate în regiune, în faţa unei situaţii riscante, comentează AFP.

Iranul şi Turcia văd în cucerirea talibană o ocazie de a-şi întări influenţa, dar niciuna nu doreşte un nou aflux de refugiaţi, într-o perioadă în care luptă contra pandemiei şi se confruntă cu dificultăţi economice.

Vor adopta talibanii o poziţie mai moderată sau vor continua extremismul?

Potrivit analiştilor, totul va depinde de principala necunoscută: vor adopta talibanii o poziţie mai moderată, favorabilă unei cooperări internaţionale, sau vor continua extremismul dezlănţuit al regimului lor înlăturat după atentatele de la 11 septembrie 2001?

  • “Situaţia prezintă un risc enorm pentru Turcia (…) Iranul va avea de asemenea de pierdut dacă talibanii revin la vechile lor obiceiuri şi le oferă un refugiu sigur extremiştilor islamişti”, a declarat pentru AFP Asli Aydintasbas, cercetătoare la Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR).

Atât Iranul, cât şi Turcia ar putea cunoaşte un aflux important de refugiaţi, dintre care mulţi să treacă din Iran în Turcia în speranţa de a ajunge apoi în Europa. Ambele ţări găzduiesc deja populaţii importante de refugiaţi – 3,6 milioane de sirieni în Turcia, 3,5 milioane de afgani în Iran -, iar toleranţa populaţiilor faţă de această situaţie este pe cale să se epuizeze.

Pandemia de COVID-19 a lovit în plin Iranul, adâncindu-l şi mai mult în criza economică provocată de sancţiuni, în vreme ce în Turcia creşterea economică, pe care s-a bazat popularitatea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, s-a estompat şi mai mult.

“Preluarea puterii de către talibani l-a privat pe Erdogan de o carte strategică preţioasă”

Săptămâna trecută, Erdogan s-a declarat pregătit să se întâlnească cu liderii talibani pentru a încerca instaurarea păcii, în vreme ce noul preşedinte iranian, Ebrahim Raisi, adept al unei linii dure, consideră că “înfrângerea” militară americană în Afganistan este o şansă pentru instalarea păcii în ţară.

Marţi, ministrul de externe Mevlut Cavusoglu a vorbit despre “mesaje pozitive” din partea talibanilor în ceea ce priveşte protecţia civililor afgani şi a străinilor, el exprimându-şi speranţa că aceasta se va reflecta “în acţiunile lor” în viitor.

Însă analiştii consideră că preluarea puterii de către talibani l-a privat pe Erdogan de o carte strategică preţioasă pe care spera să o joace în speranţa ameliorării relaţiilor cu preşedintele american Joe Biden: securizarea militară a aeroportului din Kabul.

“Întreaga misiune turcă este în pericol, ca şi ideea de a utiliza aeroportul din Kabul ca pârghie pentru relansarea relaţiilor Turciei cu Washingtonul”, comentează Asli Aydintasbas, notând că este “dificil de imaginat” că talibanii vor lăsa Turcia să controleze aeroportul. “Acum câteva zile, aceasta părea o oportunitate de aur pentru Turcia. Acum, este o enormă bombă cu explozie întârziată”, adaugă ea.

În opinia sa, chestiunea cea mai urgentă pentru Erdogan este eventualul aflux de refugiaţi din Afganistan, având în vedere că, deja, prezenţa îndelungată a refugiaţilor sirieni provoacă nemulţumiri.

Nici pentru Iran haosul din Afganistan nu este neapărat în întregime binevenit, chiar dacă Teheranul şi-a atins obiectivul de a vedea forţele americane părăsind regiunea, consideră Ruzbeh Parsi, responsabil al programului Orientul Mijlociu şi Africa de Nord din cadrul Institutului Suedez pentru Afaceri Internaţionale.

“Sprijinul Statelor Unite pentru guvernele afgan şi irakian a fost util Iranului în măsura în care a permis asigurarea unei anumite stabilităţi şi în care Statele Unite au făcut cea mai mare parte a muncii”, explică analistul.

Însă Iranul, ţară cu o populaţie în mare majoritate şiită şi cu o frontieră de peste 900 km cu Afganistanul, pare dornic să ajungă la un modus vivendi cu talibanii sunniţi, adaugă el.

“Iranul, pragmatic ca întotdeauna, a acceptat de ceva timp că talibanii nu vor dispărea şi că niciun străin nu va reuşi să-i învingă militar”, mai explică Parsi.

“Iranul este o ţară greu lovită de COVID-19, de corupţie şi cu o economie instabilă. Capacitatea şi voinţa sa de a primi mai mulţi refugiaţi afgani nu sunt probabil mari”, spune analistul citat de AFP.

În opinia lui Marc Pierini, cercetător invitat la Carnegie Europe şi fost ambasador al UE în Turcia, Europa priveşte cu anxietate fluxurile potenţiale de migranţi, după ce peste un milion de migranţi au ajuns pe teritoriul său, în principal prin Turcia, în 2015, la apogeul conflictului din Siria.

“Gestionarea acestei urgenţe va necesita un grad de cooperare umanitară şi de încredere între UE şi Iran/Turcia, ce va fi dificil de atins”, a subliniat Pierini pentru AFP. (Sursa: Agerpres)

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Un urangutan rănit a fost văzut în timp ce folosea o plantă ca să-și trateze o rană: ‘După o lună era complet vindecat’

Publicat

in

De

Un urangutan de Sumatra din Indonezia s-a automedicat folosind o pastă făcută din plante pentru a-şi vindeca o rană mare pe obraz, spun oamenii de ştiinţă, scrie BBC, potrivit news.ro.

Este pentru prima dată când o creatură din sălbăticie a fost înregistrată tratându-şi o rană cu ajutorul unei plante medicinale.

După ce cercetătorii l-au văzut pe Rakus aplicându-şi cataplasma din plante pe faţă, rana s-a închis şi s-a vindecat într-o lună.

Ce spun cercetătorii

Oamenii de ştiinţă spun că acest comportament ar putea proveni de la un strămoş comun al oamenilor şi al maimuţelor mari.

“Ei sunt cele mai apropiate rude ale noastre şi acest lucru indică din nou asemănările pe care le avem cu ei. Suntem mai mult asemănători decât diferiţi”, a declarat biologul dr. Isabella Laumer, biolog la institutul Max Planck din Germania şi autorul principal al cercetării.

O echipă de cercetători din Parcul Naţional Gunung Leuser, Indonezia, l-a observat pe Rakus cu o rană mare pe obraz în iunie 2022.

Ei cred că a fost rănit în urma unei lupte cu urangutani masculi rivali, deoarece a scos strigăte puternice numite “strigăte lungi” în zilele dinainte de a vedea rana.

Echipa l-a văzut apoi pe Rakus mestecând tulpina şi frunzele unei plante numite Akar Kuning – o plantă antiinflamatoare şi antibacteriană care este, de asemenea, folosită la nivel local pentru a trata malaria şi diabetul.

El a aplicat în mod repetat lichidul pe obraz timp de şapte minute. Apoi, Rakus şi-a pus frunzele mestecate pe rană până când aceasta a fost acoperită complet. A continuat să se hrănească cu planta timp de peste 30 de minute.

Pasta şi frunzele par să-şi fi făcut apoi efectul magic – cercetătorii nu au văzut niciun semn de infecţie, iar rana s-a închis în cinci zile.

După o lună era complet vindecat

După o lună, Rakus era complet vindecat.

Oamenii de ştiinţă au concluzionat că Rakus ştia că aplică un medicament, deoarece urangutanii mănâncă foarte rar această plantă specială şi din cauza duratei tratamentului.

“A aplicat în mod repetat pasta, iar mai târziu a aplicat şi mai multă materie vegetală solidă. Întregul proces a durat într-adevăr o perioadă de timp considerabilă – de aceea credem că a aplicat-o în mod intenţionat”, explică dr. Laumer.

De asemenea, cercetătorii l-au văzut pe Rakus odihnindu-se mult mai mult decât de obicei – mai mult de jumătate din zi – ceea ce sugerează că încerca să se recupereze după accidentare.

Oamenii de ştiinţă erau deja conştienţi de faptul că maimuţele mari foloseau medicamente pentru a încerca să se vindece.

În anii 1960, biologul Jane Goodall a văzut frunze întregi în fecalele cimpanzeilor, iar alţii au documentat că au văzut maimuţe mari înghiţind frunze cu proprietăţi medicinale.

Dar nu au văzut niciodată un animal sălbatic aplicând o plantă pe o rană.

Dr. Laumer spune că este posibil să fi fost prima dată când Rakus a făcut acest tip de tratament.

“S-ar putea ca el să îşi fi atins accidental rana cu degetul pe care avea planta. Şi apoi, pentru că planta are substanţe analgezice destul de puternice, s-ar putea să fi simţit o uşurare imediată a durerii, ceea ce l-a făcut să o aplice din nou şi din nou”, spune ea. Sau ar fi putut să fi învăţat metoda urmărind alţi urangutani din grupul său.

Cercetătorii vor urmări și alţi urangutani

Cercetătorii vor urmări acum îndeaproape şi alţi urangutani pentru a vedea dacă pot depista aceleaşi abilităţi medicale de care a dat dovadă Rakus. “Cred că în următorii ani vom descoperi şi mai multe comportamente şi mai multe abilităţi care sunt foarte asemănătoare cu cele umane”, sugerează ea.

Cercetarea a fost publicată în revista ştiinţifică Scientific Reports.

Citeste mai mult

NATIONAL

Nicușor Dan nu exclude o lebădă neagră în campania electorală, dar nici retragerea lui Piedone

Publicat

in

De

Primarul Nicușor Dan a afirmat, joi seară, la Digi24, că Piedone este principalul său contracandidat, dar că nu exclude retragerea acestuia din cursa pentru Primăria Capitalei.

Întrebat dacă mai consideră că lupta pentru Capitală se dă între el și Piedone, Nicușor Dan a spus: „Rămân la această…dacă nu se retrage, mai are timp. Mai degrabă aș zice că nu se va retrage, dar nu exclud această variantă. Eu am făcut un sondaj pe care l-am prezentat și am luat în calcul și scenariul în care candidează Piedone și Firea din partea PSD-PNL și seamănă mult cu acest ultim sondaj în care Piedone e cu 7-10 procente în fața lui Firea. Și voluntarii care au mers să strângă semnături pentru campanie mi-au spus că intuiția lor este că Piedone are mai multe șanse decât Firea”.

Nicușor Dan a fost întrebat și despre o posibilă lovitură de campanie care să strice ordinea de acum. „Nu cred, dacă e ceva împotriva mea, lucruri pe care eu le-aș fi făcut sunt publice. Dacă e despre alți candidați, nu pot să știu”.

Lupta între două mari bazine electorale

Întrebat dacă e surprins că Gabriela Firea e pe primele locuri în sondaje, Nicușor Dan a spus: „Nu, pentru că noi avem un PSD care a avut mereu 30% în București. Dânsa e populară cu anumite categorii sociale, doar că acum își împarte bazinul electoral cu Piedone, care a țintit niște categorii sociale, a avut o campanie pe rețele sociale”.

„Tot timpul în București am avut o luptă PSD – antiPSD. În 2020 am avut cele două mari partide de dreapta care au ale candidat unic și așa am câștigat noi. În 2016 am avut un singur candidat pe partea stângă și a câștigat Firea. Depinde care dintre bazinele astea se motivează mai bine și vine la alegeri”, a mai spus Nicușor Dan.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend