Procesul de reducere și îmbătrânire a populației Bulgariei continuă, potrivit unei analize a Institutului Naţional de Statistică (INS). La 31 decembrie 2023, populația Bulgariei a fost de 6.445.481 de persoane, adică cu 2.229 de persoane mai puțin decât în anul precedent. Acest lucru duce și la o creștere a vârstei medii – de la 40,6 ani în 2002 la 45,2 ani la sfârșitul anului trecut, potrivit Duma.

steagul BulgarieiFoto: Sunny Celeste / imageBROKER / Profimedia

Doar 3.769.000 de persoane sunt la vârsta aptă de muncă, citează Rador Radio România.

Numărul persoanelor care au murit în cursul anului a fost de 101.006, adică cu 17.808 mai puțin decât în anul precedent, dar, în ciuda acestui fapt, rata mortalității rămâne ridicată, informează INS.

De obicei, femeile sunt mai multe – aproape 52%. Numărul bărbaților predomină în rândul persoanelor de până la 55 de ani. Pe măsură ce vârsta crește, crește şi numărul femeilor.

Numărul persoanelor de peste 65 de ani este, de asemenea, în creștere, iar spre finalul anului erau 1.530.909 persoane, ceea ce reprezintă 23,8% din populația țării. Cei mai mulți adulți sunt în regiunea Vidin – 31,3% din întreaga populație, iar cei mai puțini sunt în capitală – 19,2%.

În țară sunt 911.025 de copii sub 15 ani, ceea ce reprezintă 14,1% din totalul populației, cei mai mulţi fiind în regiunea Sliven – 18,9%, iar cei mai puţini sunt în Smolian – 10,6%.

Potrivit analizei INS, natalitatea este în creștere și în Bulgaria au fost înregistrate 57.197 de naşteri, iar numărul acestora a crescut cu 601 față de anul precedent.

Cea mai mare rată a natalității este în regiunea Sliven – 12,5 la 1000 și în Sofia și Iambol – 9,9 la 1000, iar cea mai scăzută în regiunea Smolian – 5,1 la 1000.

În 2023, 34.357 de copii s-au născut în afara căsătoriei, peste 81% dintre ei dețin date despre tată, ceea ce înseamnă că acești copii sunt cel mai probabil crescuți într-un mediu familial de părinți care conviețuiesc. (Rador Radio România)

Poliția georgiană a făcut uz de forță marți împotriva manifestanților din Tbilisi, capitala Georgiei, unde mii de persoane s-au adunat pentru a treia săptămână pentru a protesta împotriva unui proiect de lege controversat, potrivit AFP.

Proteste in GeorgiaFoto: Zurab Tsertsvadze / AP / Profimedia

Polițiști mascați au intervenit fără avertisment, folosind gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc, bătând și arestând zeci de persoane, a observat un jurnalist AFP.

Mai devreme în cursul serii, protestatarii se adunaseră în fața parlamentului pentru a manifesta împotriva proiectului de lege privind „influența străină”, considerat represiv.

Bruxellesul a susținut că proiectul de lege pune în pericol aspirațiile Georgiei, o fostă republică sovietică din Caucaz, de a deveni membră a Uniunii Europene.

Din 9 aprilie, partidul de guvernământ „Visul georgian” încearcă să adopte acest text, după o tentativă eșuată în primăvara anului 2023 în fața unor proteste masive.

Potrivit criticilor săi, proiectul de lege se inspiră din legea rusă privind „agenții străini”, folosită pentru a înăbuși vocile disidente.

Parlamentarii georgieni au dezbătut marți proiectul de lege în a doua lectură. Partidul de guvernământ speră să îl adopte până la jumătatea lunii mai.

„Le este teamă pentru că văd determinarea noastră”, a declarat marți seara, în fața parlamentului, Natia Gabissonia, o manifestantă de 21 de ani, pentru AFP.

„Nu îi vom lăsa să adopte această lege rusească și să îngroape viitorul nostru european”, a adăugat ea.

Demonstrații au avut loc și în al doilea oraș ca mărime din Georgia, Batumi, și în Kutaisi, potrivit presei independente Formula TV.

Cu o zi înainte, câteva mii de persoane au participat la o contramanifestație organizată în fața parlamentului de către organizația „Visul georgian”.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că acest proiect de lege nu este compatibil cu dorința Georgiei de a deveni membră a Uniunii Europene.

În decembrie, UE a acordat țării statutul de candidat oficial la aderarea la UE, dar a avertizat că va trebui să își reformeze sistemul judiciar și electoral, să consolideze libertatea presei și să limiteze puterea oligarhilor, înainte de a putea începe oficial negocierile de integrare.