Nicușor Dan a fost prezent, sâmbătă, la evenimentul „Via Transilvanica Business Fest” care a avut loc în judeţul Bistriţa-Năsăud, la Piatra Fântânele.

Șeful statului a explicat că a venit la eveniment deoarece acesta ”uneşte comunități”.

”Am venit special ca să îl facem şi mai cunoscut românilor (… ) Cred că lucrul cel mai important este faptul că uneşte comunităţi, pentru că noi nu prea ne cunoaştem unii pe alţii şi din cauza asta şi gândim în clişee unii despre alţii şi gândim în clişee şi despre noi ca societate de multe ori.

Şi atunci, cu cât mai mult reuşim să stăm de vorbă şi să vedem cum vedem lumea fiecare dintre noi, o să reuşim şi noi ca societate să ne asumăm aşa cum suntem, şi cu bune şi cu rele, şi poate o să reuşim să depăşim, în opinia mea, cel mai mare defect al nostru ca societate – nu prea ştim să lucrăm împreună”, a spus Nicuşor Dan.

Cu același prilej, președintele a dezvelit o bornă de pe Via Transilvanica şi a scris pe aceasta „Cred în România”. Nicușor Dan a fost însoţit de fondatorul Via Transilvanica, Alin Uşeriu.

Citește și Nicușor Dan crede în evoluția României: „Pare că suntem în preajma apocalipsei. Nu suntem deloc așa”

Via Transilvanica este un traseu de drumeții tematice, lung de peste 1.400 de kilometri, care începe la Mănăstirea Putna, străbate 10 județe, peste 400 de comunități și 12 situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO și se termină la Turnu Severin.

Șeful statului a punctat momentul și pe rețelele de socializare, unde s-a declarat optimist în legătură cu viitorul economic al țării.

”Via Transilvanica este mai mult decât un traseu. Este un proiect care unește oameni, comunități și regiuni și care ne arată cât de multe putem face atunci când alegem să lucrăm împreună.
Avem nevoie să ne cunoaștem mai bine. Prea des privim societatea prin clișee și prea puțin prin experiența directă a dialogului și a colaborării.
Proiecte precum Via Transilvanica ne arată că putem construi împreună și că există în România oameni care aleg să facă, nu doar să vorbească despre schimbare. La Via Transilvanica Business Fest, am avut ocazia să transmit aprecierea mea echipei Tășuleasa Social și comunității de voluntari care, prin implicare și perseverență, transformă responsabilitatea și solidaritatea în fapte.
Această capacitate de a construi împreună trebuie să se regăsească și în economie. Sunt optimist în ceea ce privește viitorul economic al României. Iar pentru a transforma acest optimism în rezultate, avem nevoie de dialog și de încredere”, a scris, pe Facebook, președintele, care a postat și fotografii făcute sâmbătă.

Nicușor Dan: ”Suntem mult mai bine decât eram acum şase luni, acum 12 luni” 

Pe de altă parte, Nicușor Dan a făcut, cu aceeași ocazie, declarații despre politicienii din România, despre care a spus că, în ciuda faptului că sunt ”imaturi” de multe ori, ”pe chestiunile importante ajung să ia decizia corectă”.

”Dacă urmăreşti media din România şi scrise şi audio-video, pare că suntem în catastrofă. Şi oamenii care ne evaluează iau în serios lucrurile astea pe care noi le spunem despre noi înşine. Nu e chiar aşa.

Adică sunt şi probleme mari, sunt şi probleme mici, sunt şi succese, sunt şi rezultate pe care România le-a obţinut. E discuţia asta despre rating-ul de ţară. Suntem mult mai bine decât eram acum şase luni, suntem mult mai bine decât eram acum 12 luni şi pe problemele importante politicienii chiar, care de multe ori sunt imaturi, pe chestiunile importante ajung să ia decizia corectă”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele a mai spus că are ”mare încredere” în mediul privat din România.

”Eu am mare încredere în privatul din România. Obiectiv, mă întâlnesc cu oameni străini, din mediul financiar, politicieni, care au văzut această evoluţie spectaculoasă economică a României şi evident că asta vi se datorează.

Uneori, în ciuda a ceea ce a făcut statul, ca să fim foarte direcţi. Deci eu sunt extrem de optimist pe viitorul economic al României şi o să încerc, în măsura în care o să reuşesc, ca statul să vă înţeleagă mai bine şi să reuşim să lucrăm împreună”, a spus șeful statului.

Preşedintele a apreciat şi evoluţia României în ceea ce priveşte infrastructura, arătând că acest lucru ar putea contribui la mobilitatea oamenilor.

”Insist să ne privim cu echilibru, pentru că cel mai simplu este să spui că în România e o nenorocire. (…) Trebuie să ne uităm şi la ce-am reuşit ca societate, tocmai ca să avem o viziune echilibrată despre unde suntem.

Eu cred că prin eforturile pe care România le-a făcut pe infrastructură, e mult mai uşor să decizi să trăieşti într-un sat şi să lucrezi la 30 de kilometri, la 20 de kilometri, astfel încât să fie viabil economic pentru o familie tânără care se decide să rămână sau să se mute în sat”, a arătat Nicușor Dan, citat de antena3.

Șeful statului a subliniat, cu aceeași ocazie, diferenţa dintre calitatea educaţiei în şcoli dintre rural şi urban: ”Eu vin dintr-o zonă rurală, mă întorc acolo de Paşti şi de Crăciun. Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să corectăm dezechilibrul pe educaţia între urban şi rural, pentru că, eşti o familie tânără, cu copii, ăsta e primul lucru la care te gândeşti – dacă copilul tău are o şansă egală sau nu.

Şi aici e o chestiune de viziune, e o chestie de bani pentru a stimula, pentru că evident că pentru un profesor tânăr sau pentru orice fel de profesor e mai tentant să lucreze la oraş decât la sat, sunt mai multe oportunităţi, aşa gândeşte multă lume”.

Citește și Nicușor Dan, după avertismentul Fitch privind ratingul României: „Se putea mai bine, dar se putea și mult mai rău”

Forţa ONU de menţinere a păcii din Liban trebuie să se asigure că armata libaneză şi alte agenţii ale Naţiunilor Unite îi pot prelua atribuţiile înainte de începerea retragerii, la sfârşitul acestui an, a declarat comandantul UNIFIL, generalul-maior italian Diodato Abagnara, într-un interviu acordat Reuters.

UNIFIL monitorizează ostilităţile din sudul Libanului de aproape 50 de ani. De la izbucnirea unui nou război între Israel şi gruparea libaneză Hezbollah, susţinută de Iran, în martie, forţa ONU asigură şi escorta convoaielor cu ajutoare umanitare către mai multe localităţi predominant creştine, înconjurate în prezent de trupele israeliene.

UNIFIL începe retragerea la finalul anului

Consiliul de Securitate al ONU a decis ca UNIFIL să înceapă retragerea la sfârşitul lui 2026, ceea ce a provocat îngrijorări privind continuarea ajutoarelor şi transferarea poziţiilor către armata libaneză.

”Ceea ce este foarte important pentru noi este să realizăm o tranziţie foarte lină către diferite entităţi sau către o eventuală nouă misiune”, a declarat Abagnara.

UNIFIL colaborează deja cu celelalte structuri ONU pentru menţinerea asistenţei umanitare în zonele ocupate de Israel şi transmite armatei libaneze informaţii despre zonele sensibile. Comandantul a recunoscut însă că predarea unor poziţii ar putea fi ”foarte dificilă”, deoarece mai mult de jumătate dintre acestea se află în prezent în zone controlate de trupele israeliene.

Demolările israeliene, considerate o încălcare a rezoluţiilor ONU

Abagnara a vorbit cu Reuters dintr-o poziţie UNIFIL care domină localitatea Mansouri, unde forţele israeliene efectuează demolări după ce au ordonat locuitorilor să plece în iunie, în pofida unui armistiţiu. Jurnaliştii Reuters au văzut excavatoare care doborau copaci şi demolau clădiri cu mai multe etaje.

Comandantul UNIFIL a descris aceste acţiuni drept ”o nouă încălcare” a rezoluţiilor Consiliului de Securitate privind Libanul. Armata israeliană afirmă că distruge infrastructura Hezbollah din sudul ţării.

Un vid de putere greu de evitat

În acelaşi timp, planul susţinut de SUA prin care armata libaneză ar urma să dezarmeze Hezbollah şi să preia controlul asupra sudului Libanului a stagnat, iar diplomaţii încearcă să găsească o soluţie pentru vidul care ar putea apărea după retragerea UNIFIL.

Libanul doreşte prelungirea mandatului misiunii, iar alte state au discutat posibilitatea creării unei noi forţe multinaţionale, însă mandatul acesteia rămâne neclar.

Abagnara a spus că o prelungire a mandatului ar fi ”o mare onoare”, dar, în lipsa unei noi decizii a Consiliului de Securitate, UNIFIL va trebui să-şi înceteze activitatea la sfârşitul anului.

”Nu mai este mult timp. Prezenţa Naţiunilor Unite în sud este foarte, foarte importantă. Iar, în opinia mea, acum mai mult ca oricând”, a declarat comandantul UNIFIL.

Peste 300 de reprezentanţi ai mediului academic, diplomatic, politic şi de business au participat joi la Conferinţa „Personalităţi marcante ale României: Nicolae Titulescu”, organizată de Fundaţia Europeană Titulescu şi de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”. De asemenea, documente originale au fost prezentate prezentate în premieră publicului.

”Peste 300 de participanţi au răspuns invitaţiei Fundaţiei Europene Titulescu şi Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” la conferinţa dedicată uneia dintre marile personalităţi ale diplomaţiei şi vieţii publice româneşti: Nicolae Titulescu. Evenimentul a reunit reprezentanţi ai mediului academic, diplomatic, politic, cultural şi de business, precum şi numeroşi reprezentanţi ai societăţii civile, într-un demers dedicat recuperării şi valorificării memoriei şi operei lui Nicolae Titulescu”, anunţă organizatorii.

Conferinţa a fost deschisă de conf. univ. dr. Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, urmată de alocuţiunea lui Robert Lupiţu, redactor-şef al publicaţiei Calea Europeană, moderatorul evenimentului.

”Primul moment central al conferinţei i-a aparţinut lui Adrian Năstase, director al Fundaţiei Europene Titulescu, fost prim-ministru şi fost ministru al afacerilor externe al României. Prezentarea sa a urmărit personalitatea lui Nicolae Titulescu din multiple perspective, de la contextul istoric şi rolul diplomaţiei până la raportul dintre politica externă şi interesul naţional, cu referire la mecanismele şi „canalele profunde” ale diplomaţiei. Un moment important al intervenţiei l-a constituit prezentarea unor demersuri ale Fundaţiei Europene Titulescu privind repatrierea osemintelor lui Nicolae Titulescu, precum şi recuperarea unui important patrimoniu documentar legat de marele diplomat român”, transmit organizatorii evenimentului via News.

Conferinţa a continuat cu prelegerea lui Ştefan Dumitrache, director al Muzeului Municipal Curtea de Argeş, care a abordat rolul Francmasoneriei Române în procesul de făurire a statului naţional.

”Prezentarea a fost completată de un important suport documentar, alcătuit din cărţi, fotografii, scrisori şi alte documente istorice, provenite din patrimoniul BCU şi din colecţia personală a domnului George Savancea. Documentele unice au fost expuse în holul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, oferind participanţilor posibilitatea de a vedea în mod direct o serie de mărturii originale cu valoare istorică şi documentară deosebită. Expoziţia a reprezentat una dintre componentele distincte ale evenimentului, transformând spaţiul BCU într-un veritabil loc de întâlnire între discursul istoric şi documentul autentic”menţionează sursa citată.

Printre cei prezenţi s-au numărat prof. univ. dr. Sorin Cîmpeanu, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, prof. univ. dr. Mihnea Costoiu, prof. univ. dr. Radu Bălănescu, prof. univ. dr. Teodor Vasile, Excelenţa Sa ambasadorul Radu Safta, George Butunoiu, preşedintele Clubului Politica.

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis sâmbătă, într-o postare pe Facebook, un mesaj despre importanța dialogului și a colaborării în societate, după participarea la Via Transilvanica Business Fest, eveniment organizat la Piatra Fântânele, în județul Bistrița-Năsăud.

Șeful statului a prezentat Via Transilvanica drept un exemplu de proiect prin care oameni, comunități și regiuni pot lucra împreună și a subliniat că România are nevoie de mai mult dialog pentru a depăși clișeele prin care societatea este privită.

„Avem nevoie să ne cunoaștem mai bine. Prea des privim societatea prin clișee și prea puțin prin experiența directă a dialogului și a colaborării”, a scris Nicușor Dan.

Președintele a arătat că proiecte precum Via Transilvanica demonstrează că există în România oameni care trec de la discurs la acțiune.

„Proiecte precum Via Transilvanica ne arată că putem construi împreună și că există în România oameni care aleg să facă, nu doar să vorbească despre schimbare”, a transmis acesta.

Nicușor Dan a menționat și întâlnirea cu reprezentanții Tășuleasa Social și cu voluntarii implicați în proiect, cărora le-a transmis aprecierea sa.

„La Via Transilvanica Business Fest, am avut ocazia să transmit aprecierea mea echipei Tășuleasa Social și comunității de voluntari care, prin implicare și perseverență, transformă responsabilitatea și solidaritatea în fapte”, a scris șeful statului.

Mesajul președintelui a făcut apoi legătura între capacitatea de colaborare demonstrată de proiecte precum Via Transilvanica și dezvoltarea economică a României.

„Această capacitate de a construi împreună trebuie să se regăsească și în economie. Sunt optimist în ceea ce privește viitorul economic al României. Iar pentru a transforma acest optimism în rezultate, avem nevoie de dialog și de încredere”, a afirmat Nicușor Dan.

Via Transilvanica Business Fest a reunit la Piatra Fântânele reprezentanți ai mediului de afaceri, ai autorităților publice și ai societății civile, discuțiile fiind axate inclusiv pe relația dintre economia locală, marii investitori, autorități și sectorul privat.

Festivalul Internaţional de Film de la San Sebastian, cel mai prestigios din lumea vorbitoare de limbă spaniolă, acordă sâmbătă actriţei britanice Naomi Watts un premiu special pentru întreaga carieră, înainte de proiecţia filmului „The Housewife”, în care joacă rolul principal, conform Agerpres.

„Este o onoare incredibilă să primesc acest premiu în acest moment al vieţii mele. Am muncit din greu timp de aproape patru decenii şi am avut ocazia fantastică de a colabora cu unii dintre cei mai mari cineaşti”, a declarat actriţa în vârstă de 57 de ani într-o conferinţă de presă.

„Continu să încerc să fac lucruri interesante în munca mea, să schimb modul de gândire, să modific naraţiunile şi să contribui la o mai bună înţelegere a psihicului uman”, a adăugat ea.

Născută în Marea Britanie şi crescută în Australia, Watts a câştigat pentru prima dată o recunoaştere pe scară largă pentru interpretarea sa memorabilă din filmul „Mulholland Drive” al lui David Lynch din 2001.

De-a lungul carierei sale, care a alternat între filme independente şi producţii majore, a apărut şi în „21 Grams” şi „Birdman” de Alejandro Gonzalez Irritu, „You Will Meet a Tall Dark Stranger” de Woody Allen, „Funny Games” de Michael Haneke şi „The Impossible” de Jose Antonio Bayona.

Colaborarea sa cu regizorul spaniol i-a adus un Glob de Aur şi a doua nominalizare la Oscar în 2013, după „21 Grams” de Gonzalez Irritu în 2004.

În 2024, Naomi Watts a fost nominalizată şi la un premiu Emmy pentru munca sa la cel de-al doilea sezon al miniserialei „Feud” de Ryan Murphy, pe care a şi coprodus-o.

„La începutul carierei sale, mi s-a spus că ar fi bine să mă grăbesc, pentru că totul se opreşte la 40 de ani”, a declarat ea sâmbătă. „Şi iată-ne astăzi: mă apropii de 60 de ani (…). Lucrurile s-au schimbat. Femeile sunt consumatoare de film şi televiziune. Poveştile lor ar trebui să se reflecte pe ecran”, a susţinut ea.

„Sunt recunoscătoare că pot face parte din această schimbare”, a adăugat actriţa, care va primi „Premiul Donostia” la Festivalul de Film de la San Sebastian în această seară.

Ministrul interimar de Finanţe, Alexandru Nazare, declară sâmbătă, în contextul participării la ECOFIN, că România nu poate alege între consolidare şi creştere. Trebuie să reducem cheltuielile ineficiente şi să organizăm mai bine marile servicii publice, dar trebuie în acelaşi timp să protejăm investiţiile, infrastructura, apărarea, energia, arată ministrul. El mai consideră că România nu are nevoie doar să treacă de următorul buget sau de următoarea criză, ci are nevoie de o direcţie pentru următorul deceniu iar dacă reducem deficitele gemene, ajungem la un stat mai eficient, mobilizăm capitalul privat şi folosim investiţiile pentru a ne creşte capacitatea de producţie, România poate continua convergenţa şi îşi poate consolida rolul economic în regiune.

Nazare: Ambițiile României trebuie să devină din ce în ce mai mari

”ECOFIN: Europa a intrat într-o etapă în care nu îşi mai permite să amâne decizii iar ambiţiile României trebuie să devină din ce în ce mai ridicate – aceasta este principala concluzie a ultimelor două zile la reuniunea miniştrilor finanţelor din UE de la Dublin. Vorbim despre inteligenţă artificială, competitivitatea sistemului financiar, energie şi geopolitică. În realitate, toate aceste discuţii ajung în acelaşi punct: cum finanţăm creşterea şi cum ne pregătim economiile pentru următorii zece ani”, scrie ministrul interimar de Finanţe, Alexandru Nazare, pe Facebook.

El anunţă că a discutat cu Kristalina Georgieva – directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), cu Mathias Cormann – secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), cu Nadia Calviño – preşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), cu Valdis Dombrovskis – comisarul european pentru economie şi productivitate, implementare şi simplificare şi cu colegii miniştri de Finanţe ai ţărilor UE despre o Europă care trebuie să investească mai mult, să mobilizeze mai bine capitalul privat şi să îşi recapete avantajul de productivitate.

”Cu Valdis Dombrovskis am discutat în mod special despre parcursul fiscal al României şi despre cum putem găsi, împreună cu Comisia Europeană, formula care să ne permită să ne respectăm angajamentele de deficit, protejând în acelaşi timp investiţiile şi capacitatea economiei de a reveni pe creştere. Comisia susţine continuarea unei politici fiscale prudente şi respectarea traiectoriilor convenite, iar pentru România miza este să continuăm corecţia într-un mod credibil şi sustenabil. Mathias Cormann a pus foarte clar problema competitivităţii europene: avem nevoie de o piaţă unică mai profundă, de capital orientat către investiţii productive, de tehnologie, energie mai competitivă şi competenţe mai bune”, subliniază ministrul Finanţelor. 

Potrivit lui Nazare, discuţia deschisă de Kristalina Georgieva despre inteligenţa artificială arată cât de repede se schimbă economia mondială: AI poate creşte productivitatea, dar va schimba piaţa muncii, administraţia, cererea de energie şi chiar raporturile de putere dintre economii.

”Pentru România, aceste discuţii au o semnificaţie foarte concretă. Am recuperat enorm în ultimele două decenii, dar nu putem considera această convergenţă ireversibilă. România creşte mai încet în ultimii ani şi tocmai de aceea trebuie să readucem capitalul către economie, să reducem costul finanţării şi să facem investiţiile din România mai atractive. Aceasta este şi logica consolidării fiscale pe care am început-o. Nu reducem deficitul pentru o cifră într-un tabel de la Bruxelles. Îl reducem pentru că un stat care se împrumută excesiv consumă capitalul de care au nevoie companiile, plăteşte dobânzi mai mari şi devine mai vulnerabil exact atunci când lumea devine mai instabilă. Deficit mai mic, credibilitate mai mare şi costuri de finanţare mai mici trebuie să însemne mai mult capital disponibil pentru economia românească”, explică ministrul. 

 Nazare: România nu poate alege între consolidare şi creştere

”Mesajul pe care l-am susţinut este că România nu poate alege între consolidare şi creştere. Avem nevoie de amândouă. Trebuie să reducem cheltuielile ineficiente şi să organizăm mai bine marile servicii publice, dar trebuie în acelaşi timp să protejăm investiţiile, infrastructura, apărarea, energia şi conectarea economică a ţării”, afirmă ministrul Finanţelor. 

Alexandru Nazare mai afirmă că în grupul în care România a discutat impactul AI asupra energiei, miza este chiar mai mare decât consumul suplimentar de electricitate al centrelor de date.

”Întrebarea este dacă Europa poate avea suficientă energie sigură şi competitivă pentru noua economie şi dacă România poate transforma avantajele sale energetice într-un avantaj economic. Energie mai multă, reţele mai bune şi interconectare înseamnă industrie, centre de date, investiţii şi exporturi. Înseamnă, în final, şi o ofertă internă mai mare şi o contribuţie la reducerea deficitului extern”, menţionează Nazare. 

Ministrul spune că a discutat şi despre administrarea statului. ”Tehnologia şi inteligenţa artificială nu trebuie să însemne încă un strat de birocraţie digitală. Trebuie să însemne servicii publice mai rapide, administraţie mai productivă şi combaterea mai eficientă a evaziunii. În domeniul fiscal, parcursul nostru către OECD ne-a obligat deja să facem schimbări, iar beneficiul trebuie să fie un ANAF mai digital, mai bine integrat şi mai orientat către risc, nu o povară administrativă suplimentară pentru contribuabilul corect”, adaugă el. 

Potrivit lui Nazare, ”discuţiile de la Dublin din aceste zile evidenţiază o direcţie clară: România trebuie să se uite la marile transformări ale lumii fără să uite lucrurile pe care încă nu le-a pus în ordine”.

”Nu putem controla geopolitica, preţul mondial al energiei sau viteza cu care se dezvoltă inteligenţa artificială. Putem însă controla finanţele publice şi cum construim mediul în care investeşte capitalul românesc. Şi trebuie să avem curajul să ieşim din logica costului electoral permanent. Responsabilitatea începe cu noi, cei care avem roluri de răspundere în stat, dar nu se termină acolo. De la ministru şi până la orice funcţionar public, statul trebuie să lucreze pentru cetăţean şi fiecare leu public trebuie să producă servicii mai bune pentru societate. Nu putem cere permanent mai multe resurse economiei fără să cerem, în acelaşi timp, mai multă performanţă statului”. arată Alexandru Nazare. 

Ministrul precizează că ”România nu are nevoie doar să treacă de următorul buget sau de următoarea criză, ci are nevoie de o direcţie pentru următorul deceniu”.

”Dacă reducem deficitele gemene, ajungem la un stat mai eficient, mobilizăm capitalul privat şi folosim investiţiile pentru a ne creşte capacitatea de producţie, România poate continua convergenţa şi îşi poate consolida rolul economic în regiune. Consolidarea fiscală nu este destinaţia. Este fundaţia de pe care trebuie să începem următoarea etapă de dezvoltare”, mai spune Nazare.