Personal al armatei ruse a intrat într-o bază aeriană din Niger care adăposteşte trupe americane, a declarat joi pentru Reuters un înalt oficial american din domeniul apărării, un demers care vine după decizia juntei din Niger de a expulza forţele americane din ţară.

Junta militară care conduce naţiunea vest-africană a cerut SUA să-şi retragă cei aproape 1.000 de militari din această ţară, care, până la lovitura de stat de anul trecut, era un partener important în lupta Washingtonului împotriva insurgenţilor care au ucis mii de oameni şi au strămutat câteva milioane.

Înaltul oficial american din domeniul apărării, vorbind sub condiţia anonimatului, a declarat că forţele ruse nu se intersectează cu trupele americane, ci folosesc un hangar separat la Baza aeriană 101, care se află în apropierea Aeroportului Internaţional Diori Hamani din Niamey, capitala Nigerului.

Mişcarea armatei ruse face ca trupele americane şi ruse să fie foarte aproape unele de altele, într-un moment în care rivalitatea militară şi diplomatică dintre cele două ţări este din ce în ce mai puternică, în contextul războiului din Ucraina, notează Reuters, care a fost prima agenţie care a relatat despre pătrunderea militarilor ruşi într-o bază aeriană din Niger care adăposteşte trupe americane.

Rușii nu ar avea acces la echipamentele americane

De asemenea, ridică întrebări cu privire la soarta instalaţiilor americane din Niger în urma retragerii trupelor SUA.

Situaţia “nu-i grozavă, dar este gestionabilă pe termen scurt”, a declarat oficialul citat de Reuters, titrează Agerpres.

Întrebat despre acest subiect, secretarul apărării american Lloyd Austin a declarat că nu există o problemă semnificativă cu trupele americane din Niger.

“Ruşii se află într-un complex separat şi nu au acces la forţele americane sau acces la echipamentul nostru”, a transmis Austin într-o conferinţă de presă în Honolulu. “Mă concentrez mereu pe siguranţa şi protecţia trupelor noastre. Dar în acest moment, nu văd o problemă semnificativă aici în ceea ce priveşte protejarea forţelor noastre”, a insistat şeful Pentagonului.

Ambasadele Nigerului şi Rusiei la Washington nu au răspuns imediat solicitării de a comenta

SUA şi aliaţii lor s-au văzut nevoiţi să-şi retragă trupele dintr-o serie de ţări africane în urma loviturilor de stat care au adus la putere grupuri dornice să se distanţeze de guvernele occidentale. Pe lângă plecarea iminentă din Niger, trupele americane au părăsit şi Ciadul în ultimele zile, în timp ce forţele franceze au fost alungate din Mali şi Burkina Faso.

În acelaşi timp, Rusia încearcă să consolideze relaţiile cu naţiunile africane, prezentând Moscova drept o ţară prietenoasă fără un trecut colonial pe continent.

Mali, de exemplu, a devenit în ultimii ani unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi africani ai Rusiei, forţa de mercenari a Grupului Wagner fiind desfăşurată acolo pentru a lupta împotriva insurgenţilor jihadişti.

Rusia a descris relaţiile cu Statele Unite ca fiind “sub zero” din cauza ajutorului militar şi financiar al SUA pentru Ucraina în efortul Kievului de a se apăra împotriva forţelor ruse invadatoare.

Oficialul american a declarat că autorităţile de la Ninmey i-au transmis administraţiei preşedintelui Joe Biden că aproximativ 60 de militari ruşi se vor afla în Niger, dar oficialul citat de Reuters nu a putut verifica acest număr.

SUA, îngrijorate de prezența militanţilor islamici

După lovitura de stat, armata americană şi-a mutat o parte din forţele sale din Niger de la Baza Aeriană 101 la Baza Aeriană 201 din oraşul Agadez. Nu a fost imediat clar ce echipament militar american a rămas la Baza Aeriană 101.

Statele Unite au construit Baza Aeriană 201 în centrul Nigerului la un cost de peste 100 de milioane de dolari. Din 2018, baza a fost folosită pentru a viza cu drone înarmate luptătorii grupării teroriste Stat Islamic şi ai Jama’at Nusrat al-Islam wal Muslimeen (JNIM), afiliaţi reţelei teroriste Al Qaida.

Washingtonul este îngrijorat de militanţii islamici din regiunea Sahel, care s-ar putea extinde fără prezenţa forţelor americane şi a capacităţilor de strângere de informaţii.

Decizia Nigerului de a cere plecarea trupelor americane a venit după o întâlnire la Niamey la mijlocul lunii martie, când înalţi oficiali americani şi-au exprimat îngrijorarea, inclusiv despre sosirea aşteptată a forţelor ruse şi despre informaţiile conform cărora Iranul este în căutare de materii prime în această ţară, inclusiv de uraniu.

Deşi mesajul SUA către oficialii din Niger nu a fost un ultimatum, potrivit oficialului citat de Reuters, a fost transmis un mesaj clar că forţele americane nu se vor putea afla în aceeaşi bază cu forţele ruse.

“Nu le-a picat deloc bine”, a adăugat oficialul american.

Un general american a fost trimis în Niger pentru a încerca să organizeze o retragere profesionistă şi responsabilă

Deşi nu au fost luate decizii cu privire la viitorul trupelor americane din Niger, oficialul a spus că planul este ca aceştia să se întoarcă la bazele de origine ale Comandamentului SUA pentru Africa, situate în Germania.

Separat, în conferinţa de presă din Honolulu, Austin a apreciat că nu vede niciun indiciu potrivit căruia Hamas ar plănui un atac asupra trupelor americane în Gaza, dar a adăugat că măsuri adecvate vor fi luate pentru siguranţa personalului militar.

“Nu discut informaţii despre intelligence de pe podium. Dar nu văd niciun indiciu în prezent că ar exista o intenţie activă de a face acest lucru”, a declarat el. “Însă, spunând acest lucru (trebuie ţinut cont de faptul)… că este o zonă de luptă şi se pot întâmpla multe lucruri şi se vor întâmpla multe lucruri”, a adăugat el.

Un debarcader construit de armata americană pentru a accelera fluxul de ajutor umanitar în Gaza ar putea fi deschis în câteva zile, în pofida vremii proaste care afectează lucrările, a declarat joi purtătorul de cuvânt pe probleme de securitate naţională al Casei Albe, John Kirby.

SUA au cerut deopotrivă Israelului şi grupării islamiste palestiniene Hamas să se asigure că ajutorul destinat civililor din Gaza nu este întrerupt, după ce un transport din Iordania a fost atacat de colonişti israelieni şi deturnat apoi de militanţi palestinieni.

Datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a urcat, în februarie 2024, până la 841,292 miliarde lei, de la 801,687 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanţelor MF).

Ca procent din PIB, datoria guvernamentală a crescut la 52,4%, de la 49,9% în ianuarie.

În a doua lună a anului, datoria pe termen mediu şi lung s-a majorat la 786,851 miliarde de lei, de la 759,95 miliarde de lei în ianuarie, iar cea pe termen scurt a crescut la 54,441 miliarde lei, de la 41,737 miliarde de lei în luna precedentă.

Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 687,897 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 140,163 miliarde de lei.

Datoria în moneda naţională se ridica la valoarea de 397,022 miliarde lei, cea în euro la 359,333 miliarde de lei echivalent, iar datoria în dolari americani la 83,635 miliarde echivalent lei. De asemenea, datoria administraţiei publice centrale ajunsese, în februarie 2024, la 820,105 miliarde de lei, în urcare de la 780,874 miliarde lei, în ianuarie, din care 765,7 miliarde de lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a datoriei administraţiei centrale era contractată în lei (380,146 miliarde de lei) şi în euro (355,023 miliarde de lei, echivalent).

Datoria administraţiei publice locale a urcat la 21,187 miliarde de lei, de la 20,813 miliarde de lei, în luna anterioară, din care 21,149 miliarde de lei pe termen mediu şi lung.

Totodată, datoria internă a administraţiei publice se cifra, în februarie 2024, la 406,344 miliarde de lei (25,2% din PIB), din care 390,038 miliarde de lei datorie a administraţiei centrale şi 16,305 miliarde de lei datoria administraţiei locale.

Conform datelor MF, datoria externă a administraţiei publice era de 434,948 miliarde de lei (27,1% din PIB), din care 430,066 miliarde de lei datorie externă a administraţiei publice centrale şi 4,882 miliarde de lei datoria externă a administraţiei publice locale.