​Comandantul suprem al amatei ucrainene a anunțat că trupele Kievului, depășite numeric, s-au retras pe noi poziții la vest de trei sate de pe frontul de est, unde Rusia a masat forțe importante. Declarația generalului Oleksandr Sîrskîi dezvăluie deteriorarea pozițiilor din estul țării, pe care Kievul speră că le va putea stabiliza după ce va armamentul american din pachetul aprobat săptămâna trecută, notează Reuters. „Situația de pe front s-a înrăutățit”, a spus Sîrskîi, adăugând că zonele „cele mai dificile” sunt la vest de Marinka ocupată și la nord-vest de Avdiivka, orașul cucerit de ruși în februarie.

Soldat ucrainean care își pregătește armamentulFoto: Nina Liashonok / Avalon / Profimedia

Toate informațiile despre războiul din Ucraina – ziua 796 – LIVE pe HotNews.ro:

08:09Trupele rusești, aflate în ofensivă în estul Ucrainei, au avut duminică pierderi umane și materiale foarte mari, afirmă Kievul.

Potrivit armatei ucrainene, forțele Moscovei au pierdut ieri; 1.320 soldați, 6 tancuri, 16 alte blindate de luptă, 37 de tunuri, 1 lansator multiplu de rachete, 2 sisteme antiaeriene, 44 de diferite vehicule și 3 echipamente speciale.

07:46 Progresele recente ale Rusiei la nord-vest de Avdiivka au determinat forțele ucrainene să se retragă de pe alte poziții tactice limitate de-a lungul liniei frontului la vest de Avdiivka, deși aceste retrageri nu au facilitat încă obținerea rapidă de câștiguri tactice rusești, spune Institutul pentru Studiul Războiului(ISW) în ultima sa evaluare.

„Este puțin probabil ca forțele rusești să realizeze un avans mai profund și semnificativ din punct de vedere operațional în zonă pe termen scurt.

Continuarea stabilizării pozițiilor rusești la nord-vest de Avdiivka pune comandamentul rusesc în situația de a alege între a continua să împingă spre vest către obiectivul său operațional Pokrovsk sau a încerca să se îndrepte spre nord pentru a desfășura posibile operațiuni ofensive complementare cu efortul rusesc din jurul Ceasov Iar”, a adăugat ISW.

„Flota fantomă” a Rusie bântuie Mediterana

07:24 Coreea de Nord a criticat Statele Unite pentru că a furnizat rachete cu rază lungă de acțiune către Ucraina, a relatat luni agenția de stat KCNA, citând un comunicat al Ministerului Apărării.

Potrivit comunicatului, duminică, directorul Departamentului pentru Afaceri Militare Externe al Ministerului Apărării Naționale din Coreea de Nord a declarat: „Statele Unite au furnizat în secret rachete cu rază lungă de acțiune Ucrainei, stârnind neliniștea și îngrijorarea comunității internaționale”.

„Statele Unite nu pot învinge niciodată eroica armată și poporul rus cu niciun armament de ultimă generație sau sprijin militar”, a adăugat acesta. (Reuters)

06:37Ce s-a ales de Gruparea Wagner a lui Prigojin? Mercenarii s-au împărțit acum în cel puțin patru grupuri. Iar Putin și-a plantat acolo mercenari loiali lui.

06:13Flota „fantomă” a Rusiei – cum transportă Moscova armele și petrolul (ocolind sancțiunile) sub ochii Occidentului.

Marea Mediterană este „bântuită” de o flotă fantomă alcătuită din nave rusești care transportă arme și petrol, alimentând conflictul din Ucraina şi încălcând sancțiunile impuse Kremlinului.

Scurtă recapitulare a evenimentelor recente:

• Temerile ucrainenilor de săptămânile trecute privind înrăutățirea situației pe front încep să se adeverească la doar câteva zile după ce Congresul SUA a aprobat pachetul major de asistență militară, în contextul în care Rusia a revendicat duminică un nou sat din Donețk.
• Comandantul șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrskî, a declarat că situația de pe front s-a „deteriorat”, trupele ruse având „succese tactice” în mai multe zone.
• Forțele ruse au ocupat satul Novobahmutivka din regiunea Donețk, aproape de Oceretîne, care a devenit un punct fierbinte al luptelor de pe front în ultimele zile, a afirmat ministerul rus al apărării. Greșeala făcută de două brigăzi ucrainene de elită ce a permis rușilor să avanseze în Donețk.
• ​Marea Britanie estimează că aproximativ 450.000 de militari ruși au fost uciși sau răniți,iar alți zeci de mii au dezertat în cei doi ani și două luni de război, a declarat ministrul britanic pentru forțele armate Leo Docherty.
• Un alt apropiat al lui viceministrului rus Timur Ivanov, reținut pentru delapidare. O poveste despre corupție, rivalități și trădare.
• Volodimir Zelenski a adresat comunității internaționale un nou apel să se grăbească și să ofere mai multe sisteme de apărare antiaeriană, să înceapă discuții oficiale pentru ca țara sa să intre în Uniunea Europeană și să invite Ucraina să adere la NATO.
• Un rus este suspectat că a ucis doi ucraineni care au fost înjunghiați în orașul Murnau din Germania pe 27 aprilie, a informat poliția locală germană.

—————

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial (WEF), a oferit o perspectivă sumbră pentru economia globală, spunând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere scăzută dacă nu vor fi aplicate măsurile economice adecvate, transmite Reuters, informează News.ro.

Vorbind duminică la ”Întâlnirea specială pentru colaborare globală, creştere şi energie pentru dezvoltare” a WEF din Riad, Arabia Saudită, el a avertizat că rapoartele datoriilor globale sunt aproape de niveluri nemaivăzute din anii 1820 şi că există un risc de ”stagflaţie” pentru economiile avansate.

”Creşterea globală [estimare] în acest an este de aproximativ 3,2 [%]. Nu este rău, dar nu este ceea ce eram obişnuiţi – tendinţa de creştere a fost de 4% timp de decenii”, i-a spus el lui Dan Murphy de la CNBC, adăugând că există riscul unei încetiniri ca cea observată în anii 1970 în unele economii majore.

”Nu putem intra într-un război comercial, trebuie încă să facem comerţ unii cu alţii. Comerţul se va schimba şi lanţurile valorice globale — vor exista mai multe apropiate şi mai mult sprijin între prieteni — dar nu ar trebui să pierdem copilul cu apa de la baie… Atunci trebuie să ne ocupăm de situaţia datoriei globale. Nu am văzut acest tip de datorie de la războaiele napoleoniene, ne apropiem de 100% din PIB-ul global în datorii”, a explicat el când a fost întrebat despre evitarea unei perioade de creştere scăzută.

Guvernele trebuie să evite o mare recesiune

El a spus că guvernele trebuie să analizeze cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale adecvate fără a intra într-o situaţie în care aceasta declanşează o recesiune.

El s-a referit, de asemenea, la presiunile inflaţioniste persistente şi a spus că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru lumea în curs de dezvoltare.

Avertismentul său vine cu un raport recent al Fondului Monetar Internaţional care a remarcat că datoria publică globală a crescut la 93% din PIB anul trecut şi era încă cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei.

FMI a estimat că datoria publică globală ar putea ajunge la 100% din PIB până la sfârşitul deceniului. Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, declarând că politica fiscală laxă în acestea din urmă pune presiune asupra dobânzilor şi dolarului care apoi cresc costurile de finanţare în întreaga lume, amplificând fragilităţile preexistente.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a ridicat uşor prognoza de creştere a economiei globale, spunând că aceasta s-a dovedit ”surprinzător de rezistentă”, în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor politicii monetare.

Acum se aşteaptă la o creştere a economiei mondiale de 3,2% în 2024, cu doar 0,1 puncte procentuale peste previziunile din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum ”recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind tensiunile recente Iran-Israel.

”Există atât de multă imprevizibilitate şi poţi scăpa cu uşurinţă de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi escaladat conflictul, am fi putut vedea un preţ al petrolului de 150 de dolari pe baril, peste noapte. Şi asta ar fi, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.

Asia crește, Europa coboară

HONG KONG Economia din Hong Kong a crescut cu 2,5%-3,5% în primul trimestru

Produsul intern brut (PIB) al Hong Kong-ului a creascut probabil între 2,5% şi 3,5% în primul trimestru, menţinând o creştere moderată pentru al cincilea trimestru consecutiv, a declarat duminică şeful finanţelor oraşului, transmite Reuters.

PIB-ul perioadei ianuarie-martie, programat să fie publicat joi, este aşteptat să fie ”în intervalul prognozei de creştere economică pentru întregul an”, a declarat secretarul pentru Finanţe Paul Chan, pe blogul său, fără a detalia.

Chan a estimat în februarie o creştere economică de 2,5% – 3,5% în acest an, pentru centrul financiar din Asia, după o expansiune de 3,2% în 2023.

În timp ce Hong Kongul caută noi surse de creştere, vor avea loc mega evenimente, cum ar fi focuri de artificii, pentru a atrage mai mulţi turişti, a spus Chan, adăugând că 800.000 de vizitatori sunt aşteptaţi să viziteze miercuri oraşul, pentru sărbătoarea Zilei Muncii din China.