Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Asociația Respo DEEE: ‘Dacă s-ar pune cap la cap cartuşele de imprimantă folosite anual în întreaga lume, ar înconjura Pământul de două ori’

Publicat

in

Aproximativ 1,3 miliarde de cartuşe de imprimantă sunt utilizate anual în întreaga lume, dar mai puţin de 30% dintre acestea sunt reciclate corespunzător, arată datele Asociaţiei Respo DEEE, care precizează că un cartuş de imprimantă aruncat la gunoi de descompune în 1.000 de ani.

“Aproximativ 1,3 miliarde de cartuşe de imprimantă sunt utilizate anual în întreaga lume, dar mai puţin de 30% dintre acestea sunt reciclate corespunzător. Dacă s-ar pune cap la cap cartuşele de imprimantă folosite în fiecare an, ele ar înconjura Pământul de două ori. Doar în Europa, aproximativ 60 de milioane de cartuşe de imprimantă pa bază de toner sunt vândute în fiecare an. Dacă vorbim despre cartuşele cu cerneală, numărul depăşeşte 300 de milioane anual”, precizează asociaţia.

În Marea Britanie, până la 45 de milioane de cartuşe de imprimantă sunt aruncate anual la coşul de gunoi, ajungând astfel să polueze mediul.

În Australia, 34 de cartuşe de imprimantă sunt aruncate la gunoi în fiecare minut, ceea ce înseamnă aproximativ 18 milioane pe an.

Un cartuş de imprimantă laser are nevoie de până la 450 de ani pentru a se descompune. În acelaşi timp, descompunerea materialelor, precum plasticul industrial, folosite la realizarea acestora, poate dura mai bine de 1.000 de ani.

Prin reciclarea corectă a 1.000 de cartuşe s-ar salva 200 de kilograme de plastic, 150 de kilograme fier, 50 kilograme aluminiu şi 5.000 de litri de petrol.

Pentru fabricarea fiecărui cartuş de toner nou se consumă aproximativ 4 litri de ţiţei. Reciclarea cartuşelor vechi poate astfel duce la economisirea a milioane de litri de ţiţei pe an.

Conform ETIRA.ORG, în România se aruncă 1 cartuş/ secundă, iar fiecare român listează la imprimantă cel puţin 2 pagini pe zi. Astfel, în ţara noastră se aruncă într-un singur an nu mai puţin de 40 de milioane de cartuşe.

Adunate, lungimea cartuşelor consumate într-un an însumează nu mai puţin de 4750 de kilometri, adica o dată şi jumătate suprafaţa României (3.200 de kilometri). În 9 ani, lungimea cartuşelor consumate în Romania ar putea face înconjurul Pământului şi ar ajunge astfel la 40.000 de kilometri.

Cartuşele de imprimantă sunt deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE) si trebuie să fie tratate corespunzător. Cea mai mare problemă a momentului actual este dată de amestecarea acestora cu deşeurile menajere.

“Foarte mulţi oameni procedează greşit cu cartuşele de imprimantă folosite, aruncându-le la gunoi sau în mediul înconjurător, în loc să le sorteze şi să le ofere spre reciclare. Aceste consumabile conţin metale şi alte tipuri de componenţi chimici care poluează pământul şi apa, şi nici nu pot fi depozitate în gropile de gunoi obişnuite, deoarece emană substanţe chimice periculoase. Soluţia este ca populaţia să fie informată corect şi să deprindă un comportament responsabil, astfel încât să limităm pe cât posibil poluarea naturii, dar şi risipa de componente ce pot fi reciclate şi folosite pentru producţia altor produse, reducând necesitatea de a exploata planeta pentru noi resurse”, declară Cristian Pocol, preşedintele Asociaţiei Respo DEEE.

Cartuşele de imprimantă conţin plastic, metal, spumă, cerneală şi toner, componente care nu pot fi separate cu uşurinţă. Din acest motiv, este important ca acestea să ajungă în centrele de reciclare, unde sunt sortate corect, iar materialele din care sunt realizate pot fi refolosite pentru producerea altor cartuşe noi, reducând astfel exploatarea de noi resurse naturale.

Un cartuş de imprimantă aruncat la gunoi de descompune în 1.000 de ani. Prin componentele chimice pe care le conţin, cartuşele de imprimantă contaminează solul, apa freatică, izvoarele sau râurile cu componenţi chimici periculoşi. În plus, nu se susţine economia circulară prin refolosirea materialelor din care sunt realizate

După ce ajung în centrele de reciclare, cartuşele sunt dezasamblate şi împărţite în materiale precum oţel, aluminiu, plastic curat sau contaminat, toner rezidual şi cerneală. Toate acestea reprezintă materii prime pentru obţinerea de noi produse, încurajându-se astfel economia circulară, informează News.ro.

“Majoritatea cartuşelor de imprimantă pot fi reumplute de 5-7 ori înainte de a ajunge la sfârşitul duratei lor de viaţă. Aşadar, chiar şi înainte de a le da spre reciclare, putem proteja mediul refolosind cartuşele prin reumplere atât timp cât este posibil. Cartuşele pentru imprimantele laser pot fi reumplute de până la 4 ori. Unele companii mizează pe remanufacturare. Asta înseamnă că iau cartuşele din plastic, le dezasamblează, le curăţă şi le reconstruiesc, le reumplu şi le vând ca noi. Aproximativ 25% dintre cartuşele pe bază de toner sunt remanufacturate anual, iar la cere pe bază de cerneală vorbim de o cifră de doar 15%”, declară Cristian Pocol.

Pentru a preveni aruncarea la gunoi a cartuşelor de imprimantă, Asociaţia Respo DEEE a dezvoltat o serie de cutii specifice ce pot fi amplasate în proximitatea fiecărei imprimante şi un sistem complet de colectare şi transport a lor către o locaţie specială pentru tratarea corespunzătoare. Cutiile pot fi comandate gratuit de pe site-ul asociaţiei, iar după umplere acestea se pot duce la cel mai apropiat centru de colectare, ori se poate suna la numărul de telefon inscripţionat pe cutie, iar reprezentanţii Respo vor trimite un colector pentru a ridica gratuit cutia şi a o transporta spre centrul de reciclare.

Asociaţia are, în prezent, 200 de contracte cu producători şi importatori de echipamente electrice şi electronice. Prin aceste parteneriate, asociaţia preia responsabilitatea legală a acestor producători în gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, asociaţia devenind astfel unul din principalii jucători pe piaţa de colectare.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Numărul actelor antisemite a atins un nivel record, potrivit unui raport internaţional

Publicat

in

De

Liga Anti-Defăimare (ADL) a tras un semnal de alarmă duminică – în raportul său global anual – asupra “nivelului fără precedent” al acţiunilor antisemite înregistrate în 2023, războiul între Hamas şi Israel alimentând un “incendiu care era deja scăpat de sub control”, potrivit AFP, citată de Agerpres.

“Dacă tendinţa actuală continuă, cortina va cădea asupra posibilităţii de a duce o viaţă evreiască în Occident: purtarea unei stele a lui David, frecventarea sinagogilor şi a centrelor comunitare, trimiterea copiilor în şcoli evreieşti, frecventarea unui club evreiesc într-un campus sau comunicarea în limba ebraică”, subliniază profesorul Uriya Shavit de la Universitatea din Tel Aviv în acest document.

Raportul anual al ADL, principalul grup de apărare a drepturilor evreilor, subliniază că incidentele antisemite se înmulţiseră înainte ca războiul să izbucnească în 7 octombrie, după atacul sângeros al Hamas în Israel, urmat de o ripostă militară dură a armatei israeliene în Fâşia Gaza.

“Consecinţele oribilului atac al Hamas împotriva Israelului în 7 octombrie au fost urmate de un ţunami de ură împotriva comunităţilor evreieşti în lumea întreagă”, a declarat Jonathan Greenblatt, şeful ADL cu sediul la New York.

“Raportul din acest an este incredibil de alarmant, cu niveluri de acţiuni antisemite documentate fără precedent, inclusiv în SUA, unde în 2023 a existat cel mai mare număr de incidente antisemite în SUA înregistrate vreodată de ADL”, a adăugat el.

Redactat în comun cu Universitatea din Tel Aviv, raportul arată că incidentele antisemite în 2023 au fost mult superioare cifrelor din 2022 în cea mai mare parte a ţărilor în care trăiesc importante minorităţi evreieşti, în special SUA, Franţa, Marea Britanie, Australia, Italia, Brazilia şi Mexic.

Publicarea raportului coincide cu Ziua comemorării Holocaustului şi a eroismului (în ebraică Yom HaShoah).

ADL a înregistrat 7.523 de incidente antisemite în SUA în 2023, faţă de 3.697 în 2022.

Aceste acţiuni constau în hărţuire, vandalism şi agresiuni împotriva întreprinderilor aparţinând unor evrei, instituţiilor şi organizaţiilor evreieşti şi împotriva studenţilor evrei.

Adoptând o metodologie contestată, care include retorica antisionistă, militantismul şi apelurile la “rezistenţă” în teritoriile palestiniene, raportul informează despre 8.873 incidente în SUA în 2023, dintre care 5.204 între 7 octombrie şi sfârşitul anului 2023.

În Franţa, numărul agresiunilor antisemite a crescut de la 436 în 2022 la 1.676 în 2023, agresiunile fizice trecând de la 43 la 85, potrivit raportului. În Marea Britanie, numărul incidentelor a trecut de la 1.662 la 4.103, între care 266 agresiuni fizice, conform acestui raport care reia cifrele Community Security Trust din Regatul Unit.

Războiul a început în 7 octombrie când comandouri ale grupării islamiste palestiniene Hamas, infiltrate din Gaza în sudul Israelului, au lansat un atac soldat cu peste 1.170 de morţi, în principal civili, potrivit unui bilanţ al AFP, plecând de la date oficiale israeliene.

În timpul atacului, peste 250 de persoane au fost răpite, iar 128 rămân captive în Gaza, dintre care 35 au murit, conform armatei israeliene.

Drept represalii, forţele israeliene au lansat o ofensivă de mare anvergură – aeriană, iar apoi terestră – în Fâşia Gaza, soldată până în prezent cu 34.654 morţi, în majoritate civili, potrivit Ministerului Sănătăţii din guvernul Hamas.

Acest bilanţ a declanşat un val de manifestaţii pro-palestiniene în campusurile universitare americane şi în lume, alimentând o dezbatere acerbă la

Citeste mai mult

NATIONAL

Mama unui băiat transsexual care a murit într-o unitate de sănătate mintală cere o anchetă publică

Publicat

in

De

Mama unui băiat transsexual care a murit după ce s-a automutilat într-o unitate de sănătate mintală solicită o anchetă publică cu privire la îngrijirea sa, potrivit Sky News potrivit mediafax.

Charlie Millers, în vârstă de 17 ani, din Stretford, Greater Manchester, a murit din cauza unei leziuni cerebrale la cinci zile după ce a fost găsit inconștient în aripa Junction 17 de la Spitalul Prestwich în decembrie 2020.

O anchetă la Rochdale Coroners’ Court a constatat că au existat deficiențe ale mai multor agenții care au condus la moartea sa și că băiatul nu a intenționat să își pună capăt vieții.

Juriul de anchetă a constatat că lipsa unei îngrijiri medicale individuale și decizia de a nu-l plasa pe Charlie sub observație constantă la secție au contribuit probabil la moartea sa.

Mama sa, Sam Millers, a cerut în repetate rânduri mai mult sprijin pentru a-l menține în siguranță.

Ea a declarat pentru Sky News: „Toate aceste eșecuri… mă deranjează că nu voi avea niciodată ocazia să spun că îmi pare rău. Era în pericol de moarte și, în calitate de mamă, i-am spus că nu credeam că va fi aici de Crăciun”.

Charlie era un artist talentat care iubea fotbalul și animalele, dar sănătatea sa mintală a fost afectată încă de la o vârstă fragedă. El a fost diagnosticat cu ADHD și a fost grav hărțuit după ce s-a identificat în mod public ca băiat de la vârsta de 12 ani.

Instanța a aflat că Charlie primea sprijin din partea serviciilor pentru copii ale Consiliului Trafford, deoarece se afla într-un ciclu de auto-vătămare și tentative de sinucidere. El a fost internat la Junction 17 din cauza deteriorării sănătății sale mintale. Charlie a fost al treilea tânăr care a murit la spital în mai puțin de un an.

Mama sa a declarat: „Trei decese în nouă luni din cauza acelorași eșecuri de observare este cu adevărat îngrijorător și vom face presiuni pentru o anchetă publică”.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend