Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a anunțat rechemarea a unui tip de fistic mărunțit, după ce analizele de laborator au indicat prezența peste limitele admise a ocratoxinei A.

Citește și: Vestea anului pentru angajați! Companiile vor putea să împartă până la 15% din profit cu salariații. Ce beneficii fiscale au dacă fac acest lucru

O nouă alertă alimentară apare în România, care vizează un produs care a câștigat multă popularitate în rândul consumatorilor. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a anunțat retragerea imediată din magazinele Selgros a sortimentului de fistic mărunțit.

Decizia a fost luată după ce controalele au scos la iveală o prezență a ocratoxinei peste pragul maxim permis de legislația în vigoare. Drept urmare, loturile cu probleme au fost scoase definitiv de la raft.

Marfa respectivă a fost distribuită exclusiv în punctele de vânzare ale lanțului Selgros. Procedura de rechemare a pornit în momentul în care distribuitorul ORLANDOS IMPORT EXPORT 2001 SRL a raportat problema legată de produsul „Orlandos Maestro Fistic decojit crud mărunțit” (la pungă de 150 g, cu identificatorul de lot L1803267 și termenul de expirare 31.03.2027), deoarece analizele au indicat contaminarea cu ocratoxina A, o toxină dăunătoare organismului în cazul unui consum prelungit.

Totodată, inspectorii ANSVSA lansează un avertisment ferm și recomandă insistent evitarea consumului acestui articol. Persoanele care au achiziționat fisticul din lotul menționat sunt îndemnate să renunțe la el, având opțiunea de a-l arunca sau de a-l aduce înapoi în unitatea de unde l-au luat, contravaloarea fiind restituită integral chiar și în lipsa chitanței.

Citește și: ANSVSA a descins la British School of Bucharest în Pipera și a găsit dezastru! Peste 60 de kilograme de alimente expirate, unele chiar din 2025, la cea mai scumpă școală privată din România! Deși părinții plătesc zeci de mii de euro pe an pentru copii, instituția îi servește cu pește și carne expirate! Amendă MAXIMĂ și suspendarea activității cantinei și laboratorului de patiserie

Philip Morris International (PMI) și-a asumat misiunea de a construi un viitor fără fum, investind la nivel global peste 16 miliarde de dolari în cercetarea și dezvoltarea alternativelor mai bune la continuarea fumatului. În acest angajament global, fabrica din Otopeni deține o poziție privilegiată.

Otopeni, punct strategic pe harta mondială a unei noi revoluții industriale

Prezentă de peste 30 de ani în România, compania a transformat unitatea din Otopeni dintr-o fabrică tradițională de țigarete într-un lider al producției de produse din tutun încălzit. Această metamorfoză este confirmată de Raluca Ghineraru, manager OPEN+, Philip Morris România:

„Philip Morris International consideră această fabrică ca una dintre cele mai importante fabrici din companie. Dovada a fost și transformarea prin care am trecut: de la o fabrică de produse convenționale către produsele fără fum”, declară Raluca Ghineraru.

În prezent, unitatea din Otopeni face parte dintr-un grup select de doar 21 de fabrici PMI la nivel mondial care produc alternative fără fum, fiind una dintre cele mai moderne de acest tip.

Inovații românești preluate de fabricile din restul lumii

Statutul de „hub global” nu se referă doar la volumele produse, ci și la proprietatea intelectuală și soluțiile tehnice create local. Inginerii din Otopeni au dezvoltat standarde care sunt acum aplicate la nivel internațional.

„Fabrica funcționează ca un hub global atât din punct de vedere al procesului tehnologic, fiind printre primele fabrici în Philip Morris care au produs rezerve de tutun, cât și prin toate îmbunătățirile pe care le-am adus echipamentelor de producție. Avem soluții dezvoltate aici, preluate de către alte fabrici, există mod de lucru dezvoltat aici, preluat de alte fabrici și există procese de producție îmbunătățite aici și apoi reaplicate în alte fabrici”, explică managerul OPEN+.

Un exemplu concret de inovație „Made in Romania” este utilizarea Inteligenței Artificiale pentru optimizarea resurselor. Raluca Ghineraru subliniază: „Folosim în acest moment o soluție pe bază de inteligență artificială ce purifică aerul, soluție care a fost adoptată și de către alte fabrici, iar o altă soluție este pentru a reduce consumul de aer comprimat. Soluțiile ce au la bază inteligența artificială le putem numi inovații; au fost dezvoltate folosind ultima tehnologie și sunt ceva nou la nivel industrial, nu doar în Philip Morris.”

Aceste tehnologii sunt integrate într-un sistem unic de monitorizare SCADA, care controlează climatizarea pe o suprafață de 40.000 m² cu ajutorul AI.

Motor economic: exporturi semnificative în Japonia și UE

Performanța tehnologică se traduce în cifre impresionante pentru economia românească. Peste 90% din producția fabricii din Otopeni este exportată în peste 50 de țări de pe cinci continente.

„Acest volum merge către cinci continente, peste 50 de piețe. Exemplu pentru astfel de piețe aș putea da Japonia, una dintre piețele cele mai pretențioase din punct de vedere al consumatorilor; piețe ca Austria sau Canada, plus alte multe piețe din Uniunea Europeană”, precizează Raluca Ghineraru.

Exporturile de produse fără fum au crescut de 2,6 ori între 2021 și 2023. În 2024, exporturile de produse fără fum din România s-au apropiat de 1 miliard de euro, contribuind astfel direct la echilibrarea deficitului comercial al țării.

Sustenabilitatea, de la panouri fotovoltaice la Zero Waste

Transformarea fabricii a vizat în egală măsură protecția mediului. În 2025, unitatea a pus în funcțiune peste 6.100 de panouri solare și a obținut certificări internaționale prestigioase.

„Odată cu transformarea fabricii noastre către produse fără fum, o parte din investiții s-au adresat reducerii amprentei noastre asupra mediului. Avem în acest moment peste 6.000 de panouri fotovoltaice, o capacitate instalată de 3,4 MW. Această energie este consumată de un boiler electric care generează abur tehnologic pentru procesul nostru„, explică reprezentantul companiei.

În ceea ce privește managementul deșeurilor, fabrica a atins standardul Zero Waste nivel GOLD: „În acest moment nu trimitem nimic către groapa de gunoi. 90% este reciclat sau compostat, iar 5% merge către incinerare și eliberare de energie.”, mai spune Raluca Ghineraru. Totodată, apa utilizată este tratată în două stații moderne de epurare, ajungând la calitatea de „apă de râu”.

Viitorul forței de muncă: brațe robotice și digitalizare

Modernizarea fabricii a redefinit și competențele necesare celor peste 1.200 de angajați. Trecerea la o unitate super-tehnologizată a reprezentat o provocare majoră de instruire.

„Provocarea a fost asigurarea capabilității necesare angajaților noștri de a fi instruiți la timp și a putea opera mașinile în curs de instalare. Avem nevoie de angajați cu o bună înțelegere a părții digitale, care pot opera echipamente puternic automatizate, brațe robotice sau alte tehnologii avansate„, conchide Raluca Ghineraru.

Pentru a susține acest ritm, compania investește constant în programe de dezvoltare și formare continuă, pregătind specialiști pentru o industrie a viitorului, dezvoltată chiar aici, în România.

Președintele Nicușor Dan s-a poziționat public în privința proiectului de lege inițiat de deputați AUR și SOS și susținut de PSD prin care ar exista obligativitatea ONG-urilor de a publica anual identitatea donatorilor ce fac donații de peste 5.000 de lei.

Nicușor Dan cere transparentizarea donațiilor către ONG-uri în fața statului

Nicușor Dan cere ca la dezbaterile din Camera Deputaților să fie invitate organizații reprezentative ale societății civile și ar dori ca ONG-urile să adauge în rapoartele anuale o sinteză a donațiilor importante.

„Sugerez ca la dezbaterile din Camera decizională să fie invitate organizații reprezentative ale societății civile

Transparența în fața statului a oricărei persoane juridice, deci și a ONG-urilor, este necesară și se realizează deja, în bună măsură. Adăugarea la rapoartele anuale a unei sinteze a donațiilor importante reprezintă un plus de transparență.”, a transmis președintele.

Cu toate acestea, Nicușor Dan nu ar dori ca numele donatorilor să fie făcute publice, pentru că acest lucru ar inhiba „sprijinul ONG-urilor de către cetățeni”.

„Însă obligația de a face publice numele donatorilor ar fi o măsură care ar inhiba sprijinul ONG-urilor de către cetățeni și, prin aceasta, ar afecta societatea civilă în ansamblul ei.”, mai arată Nicușor Dan.

Șeful statului consideră că publicarea datelor donatorilor ce susțin ONG-uri cu peste 5.000 de lei, precum și propunerea dizolvării de drept a ONG-urilor care nu depun aceste declarații, sunt măsuri disproporționate.

„Atât această prevedere, cât și cea care prevede dizolvarea de drept a ONG-urilor pentru nedepunerea unor declarații sunt măsuri disproporționate față de o categorie socioprofesională și, prin aceasta, o nouă sursă de tensiune în societatea noastră.”, mai specifică Nicușor Dan.

Context

Proiectul de lege, inițiat de parlamentari de la AUR și SOS România și susținut inclusiv de PSD obligă asociațiile, fundațiile și federațiile, adică organizațiile neguvernamentale, să depună anual o declarație „cu privire la toate veniturile și sursele de finanțare ale acestora din anul anterior, indiferent de proveniența lor, cu precizarea tuturor elementelor de identificare ale persoanelor fizice, pentru sume mai mari de 5.000 de lei, și juridice”.

Inițiatorii acestui proiect de Lege, de la AUR și SOS, au invocat ca principal argument transparența. Ei susțin, la nivel general, că organizațiile neguvernamentale sunt folosite cu „rea-credință” în scopul obținerii de beneficii pentru persoanele care controlează activitatea acestora, fără să ofere exemple concrete.

„Anumite asociații au veritabili beneficiari în persoana celor care exercită controlul asupra activității și care utilizează entitatea privată fără scop patrimonial personal”, potrivit expunerii de motive.

Inițiatorii proiectului mai susțin că „lipsa de transparență cauzată de absența unei situații clare și verificabile a identității persoanelor fizice sau juridice ce finanțează, sub orice formă, aceste entități reprezintă o vulnerabilitate atât pentru România, cât și pentru UE”.

Angajații sunt mai relaxați și mai productivi dacă pleacă în vacanțe de câteva zile o dată la două luni, în loc să aștepte un an întreg pentru un singur concediu lung, arată cel mai recent studiu: „Scurte și dese, cheia marilor succese. E mai relaxant așa. Urmează 3 sau 4„.

Citește și: Ce se ascunde în spatele ofertelor salariale tentante din industria ospitalității. Salarii de până la 3.000 de euro pentru angajații din HoReCa în două dintre cele mai apreciate destinații turistice

Angajații nu mai vor concedii lungi

Cercetătorii au constatat că energia primului grup, care s-a bucurat de o vacanță de 23 de zile, s-a evaporat în mai puțin de o săptămână de la revenirea la birou, fiind rapid înlocuită de stres și epuizare. Însă, angajații care au ales concedii dese și scurte și-au păstrat motivația și randamentul ridicat pe termen lung.

„Dimineața când mă trezesc abia vreau să mă duc la muncă, deja vorbim de primele semne ale epuizării. Contează foarte mult ce faci în concediu, dacă ești o personaă care se odihnește stând, atunci un weekend e de ajuns.

Să avem grijă să facem lucruri care să ne încarce în aceste weekend-uri prelungite, dacă avem task-uri de servici nu se numește concediu”, spune Gabriela Bondoc, medic primar psihiatru, potrivit stirileprotv.ro.

Angajații din țara noastră au început și ei să își ia mai multe concedii scurte, iar rezultatele se văd imediat. „Sunt undeva la o lună și jumătate anunțate. Sunt un pic mai relaxați, au o atitudine mult mai deschisă pentru a face și se vede că o zi în plus contează. Vin cu mai mult chef și cu mai multă productivitate”, spune și Aida Chivu, consultant HR.

Companiile sunt sfătuite să încurajeze pauzele frecvente în rândul angajaților. De asemenea, respectarea zilelor libere, fără telefoane sau e-mailuri de la birou, este esențială pentru refacerea completă a angajatului.

Utilizatorul nak.edlife a descoperit un bon fiscal din 2007 și l-a postat pe rețelele sociale. Poza este însoțită de textul: „18,54 – Ce puteai (și cât) puteai să cumperi în 2007… Bon găsit într-o revistă veche, păstrat în stare aproape imaculată, se dă la schimb doar pentru revenirea prețurilor de acum 19 ani”.

După cum se vede pe bon, cumpărătorul achiziționase banane, roșii românești, șuncă York, două cutii de Raffaello, o salată de crab, două chifle Kaiser, două cutii de cremă de brânză Philadelphia și o franzelă Vel Pitar de 300 de grame. Pe bon apare și plata cu bonuri de masă în valoare de 14,82 lei, plus cash.

Refăcut astăzi, coșul ar costa de câteva ori mai mult. Pentru cantitățile de pe bon, bananele ar ajunge la aproximativ 2,73 lei, roșiile românești la 6,60 lei, iar șunca York, raportată la 100 de grame, la aproximativ 7,99 lei. Două cutii de Raffaello de 40 g ar costa 11,18 lei, iar cele două cutii de Philadelphia 125 g ar ajunge la 21 lei. La acestea se adaugă chiflele și franzela Vel Pitar de 300 g.

Pentru o salata de crab astăzi ai da în jur de 9,99 lei.

Coșul complet ajunge astăzi la aproximativ 62,9 lei, față de 17,25 lei pe bonul din 2007 pentru aceleași produse.

Cât valora un bon de masă în 2007 și cât valorează acum
Dincolo de lista produselor, un alt detaliu care atrage atenția este plata: pe bon apar bonuri de masă în valoare de 14,82 lei. În prima parte a anului 2007, valoarea nominală a unui tichet de masă era 7,41 lei, ceea ce înseamnă că pe bon au fost folosite exact două tichete de masă.

Dacă în 2007 un tichet valora 7,41 lei, astăzi valoarea nominală maximă a unui tichet de masă este 45 de lei. Legea nr. 201/2025 prevede că valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși 45 de lei, iar această valoare se aplică și în semestrul I din 2026, precum și în lunile iulie, august și septembrie 2026.

În 2007, cele două tichete de masă de pe bon acopereau aproape 80% din cumpărăturile de 18,54 lei. Astăzi, un singur tichet la plafonul maxim de 45 de lei nu ar mai acoperi integral coșul refăcut, estimat la aproape 63 de lei, dar ar acoperi încă o parte consistentă din el. Două tichete de masă la valoarea maximă actuală ar însemna 90 de lei, peste costul estimat al aceluiași coș.

Surse apropiate anchetei susțin că este vorba despre o aripă de dronă găsită în zona plajei. La fața locului au intervenit autoritățile competente, iar zona a fost verificată pentru identificarea altor eventuale fragmente, scrie Ziua de Constanța.

Cazul este investigat în cooperare cu instituțiile cu atribuții în domeniu, sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Rusia a atacat din nou foarte aproape de graniţa cu România. Odesa și Dnipro, lovite cu drone și rachete VIDEO

Incidentul vine la scurt timp după un caz similar înregistrat la începutul lunii mai. Pe 8 mai 2026, în urma unui apel la 112, polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au descoperit pe plaja din zona Vama Veche un fragment metalic inscripționat cu caractere chirilice.

Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili proveniența obiectului găsit pe litoral.

Ucraina consolidează măsurile de securitate la granița cu Belarus pe fondul temerilor unui nou atac

„Aceste măsuri, fără precedent ca număr de forțe și desfășurare de resurse, urmăresc să constituie un factor de descurajare eficient împotriva oricăror acțiuni sau operațiuni agresive ale Rusiei și Belarusului”, transmite Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), citat de AFP.

Măsurile includ verificări sporite ale persoanelor, precum și controale la domiciliu. Potrivit SBU, scopul principal este prevenirea infiltrării unor grupuri ostile și contracararea eventualelor activități de sabotaj, terorism sau spionaj.

În aceste operațiuni vor fi implicate poliția, armata, Garda Națională și grănicerii, într-un efort coordonat.

Președintele Volodimir Zelenski a ordonat miercuri demararea acestui proces. „Au fost emise instrucțiuni relevante comandamentului militar, dar separat, luăm și măsuri preventive atât în ​​ceea ce privește Belarusul, cât și părțile desemnate ale Rusiei din care provine amenințarea”, se arată într-un mesaj publicat de Zelenski miercuri pe Telegram.

Aceste măsuri au fost luate după ce liderul de la Kiev a averitzat săptămâna trecută că Rusia ar putea lansa noi atacuri, de pe teritoriul Belarusului, fie spre nordul Ucrainei, fie asupra unor state ale Alianței Nord-Atlantice.

„Vor să atragă Belarusul mult mai adânc în război și să lanseze operațiuni ofensive suplimentare tocmai de pe teritoriul belarus, fie împotriva axei Cernihiv-Kiev din Ucraina, fie împotriva uneia dintre țările NATO care se învecinează cu Belarusul”, avertiza Zelenski săptămâna trecută.