Conflictul de la Piața Amzei a pornit după ce bărbatul, o persoană vulnearabilă, ar fi adresat injurii unei femei din anturajul presupușilor agresori și chiar l-ar fi lovit pe unul dintre ei.

Citește și: La Mița Biciclista, pierderi de 4 milioane de lei în 2025, în timp ce Patiseria Amzei a înregistrat cel mai ridicat profit din ultimii 10 ani

Femeia, căreia cerșetorul i-ar fi adresat injurii, s-a apărat cu un spray cu piper, moment în care au intervenit și bărbații din anturajul acesteia. Indivizii l-au bătut pe cerșetor, iar poliția a fost chemată pentru a rezolva situația.

Totuși, agenții de poliție au plecat fără a întocmi dosar penal niciuneia dintre persoanele implicate în conflict.

Incidentul vine la scurt timp după ce Nea Mihai, proprietarul patiseriei de la Piața Amzei, a transmis un mesaj în care subliniază ideea de comunitate și prietenie, care stă la baza afacerii pe care o deține din 1985.

„Pentru noi, Piața Amzei înseamnă familie, muncă, oameni și o comunitate în care ne dorim să existe loc pentru toată lumea. Nu ne dorim războaie, rivalități sau polemici. Credem că fiecare își poate vedea de drumul său, cu respect pentru cei din jur. Mii de mulțumiri pentru toată susținerea voastră”, a scris acesta.

Nea Mihai a distribuit mesajul pe rețelele sociale în urma subiectului controversat cu localul Mița Biciclista. Edmond Niculușcă, unul dintre fondatorii restaurantului, s-a adresat celor care mănâncă merdenele cu margarină, de la Nea Mihai, într-o manieră considerată de mulți arogantă.

Citește și: CTP toarnă acid în războiul merdenelelor. ”Nu s-a făcut niciodată o statistică a inșilor iremediabil imbecili din România”

O nouă companie aviatică low-cost apare în Europa. Prețul unui bilet pleacă de la 19 euro. Este vorba despre Fly2Galicia care la început va oferi zboruri între nordul Spaniei și orașe din centrul și vestul Europei. Primele curse aeriene vor fi în luna decembrie, relatează Mediafax.

Noua companie aeriană europeană low-cost va fi lansată în decembrie și va oferi zboruri de la 19 euro. Prețul va include bagajul de mână, ca urmare a noilor reguli UE. Potrivit portalului Aviation Shop, vor fi 17 zboruri săptămânale către opt destinații începând cu 1 decembrie.

Fly2Galicia va conecta orașele importante din Europa cu nordul Spaniei, inclusiv Bruxelles, Milano, Praga și Veneția.

Traseele vor fi diversificate dacă operatorul va avea succes. Compania aeriană are sediul pe Aeroportul Rosalía de Castro din Santiago de Compostela, în nord-vestul Spaniei. Legăturile vor fi lansate pentru a îmbunătăți conectivitatea aeriană dintre Galicia și destinații cheie din Europa.

Cele mai scurte călătorii vor costa doar 19 euro. Zborurile către Milano și Bruxelles vor începe de la 39 de euro (33 lire sterline), în timp ce pentru München și Praga și Veneția se va plăti un tarif de 49 de euro.
Biletul acoperă costul a două bagaje de mână, inclusiv un obiect personal și un bagaj de mână de opt kilograme. Acest lucru se datorează noilor reguli UE privind bagajele de mână, ceea ce înseamnă că prețurile biletelor trebuie să includă gratuit bagajul de mână.

Într-un anunț publicat pe rețelele de socializare, compania a anunțat că a pus în vânzare primele bilete. Lista primelor zboruri este următoarea:

Santiago de Compostela – Alicante – 3 zboruri săptămânal, în vigoare la 3 decembrie 2026
Santiago de Compostela – Bruxelles – 2 săptămânal, în vigoare de la 1 decembrie 2026
Santiago de Compostela – Granada – 2 săptămânal, în vigoare la 3 decembrie 2026
Santiago de Compostela – Milano Malpensa – 2 săptămânal, în vigoare la 4 decembrie 2026
Santiago de Compostela – München – 2 săptămânal, în vigoare la 3 decembrie 2026
Santiago de Compostela – Praga – 2 săptămânal, în vigoare la 2 decembrie 2026
Santiago de Compostela – Veneția Marco Polo – 2 săptămânal, în vigoare din 2 decembrie 2026
Santiago de Compostela – Zaragoza – 2 săptămânal, în vigoare de la 1 decembrie 2026.

Foto: arhivă / caracter ilustrativ.

Datoria administrației publice a continuat să crească în luna mai 2026 și a ajuns la 1.194 de miliarde de lei, față de 1.171 de miliarde de lei în aprilie. Raportată la Produsul Intern Brut, datoria guvernamentală a urcat la 61,4% din PIB, de la 60,2% cu o lună înainte, potrivit datelor centralizate de Ministerul Finanțelor și consultate de AGERPRES. Atât datoria externă, cât și cea internă au înregistrat creșteri.

Datele Ministerului Finanțelor arată că datoria guvernamentală a României a crescut cu aproximativ 23 de miliarde de lei într-o singură lună. Cifrele privind datoria publică vin chiar înaintea consultărilor de la Palatul Cotroceni pe tema legii salarizării, una dintre reformele de care depinde deblocarea a 770 de milioane de euro din PNRR.

În aprilie 2026, aceasta se situa la 1.171 de miliarde de lei și reprezenta 60,2% din PIB. În mai, valoarea a ajuns la 1.194 de miliarde de lei, echivalentul a 61,4% din PIB, calculat pe baza PIB comunicat de Institutul Național de Statistică la 9 iulie 2026.

Datoria externă a ajuns la aproape 600 de miliarde de lei

Datoria externă a administrației publice a crescut în mai la 599,946 miliarde de lei, de la 592,836 miliarde de lei în luna precedentă.

Ca pondere în PIB, aceasta a avansat de la 30,5% în aprilie la 30,8% în mai.

Din totalul datoriei externe, 593,117 miliarde de lei reprezentau obligațiile administrației publice centrale, iar 6,83 miliarde de lei reveneau administrației locale.

Cea mai mare parte a datoriei externe era reprezentată de titlurile de stat. Acestea însumau aproximativ 471 de miliarde de lei, echivalentul a 78,5% din total.

A crescut și datoria internă a statului

O creștere mai accentuată a fost înregistrată în cazul datoriei interne a administrației publice.

Aceasta a ajuns la 594,1 miliarde de lei în mai, față de 578,715 miliarde de lei în aprilie.

Raportată la PIB, datoria internă a crescut de la 29,7% la 30,5%.

Din total, 573,665 miliarde de lei reprezentau datoria administrației centrale, iar 20,433 miliarde de lei reveneau administrației locale.

Aproape 80% din datoria guvernamentală este în titluri de stat

Structura datoriei arată că cea mai mare parte a obligațiilor statului este reprezentată de titlurile de stat.

În mai 2026, acestea însumau 956,417 miliarde de lei, în timp ce împrumuturile se ridicau la 214,773 miliarde de lei.

Datoria pe termen mediu și lung a crescut la 1.139 de miliarde de lei, de la 1.113 miliarde de lei în aprilie.

În schimb, datoria pe termen scurt s-a redus, de la 58,46 miliarde de lei la 54,3 miliarde de lei.

Cât datorează România în lei, euro și dolari

Din perspectiva monedei în care este contractată datoria, valorile în lei și euro sunt apropiate.

Datoria denominată în moneda națională se ridica în mai la 529,45 miliarde de lei, în timp ce obligațiile în euro reprezentau echivalentul a 537,346 miliarde de lei.

Datoria în dolari americani ajungea la echivalentul a 124,29 miliarde de lei.

Datoria administrației centrale a ajuns la 1.166 de miliarde de lei

Administrația publică centrală concentrează cea mai mare parte a datoriei guvernamentale.

În mai 2026, datoria acesteia a crescut la 1.166 de miliarde de lei, de la 1.144 de miliarde de lei în aprilie. Din această sumă, aproximativ 1.112 miliarde de lei reprezentau datorii pe termen mediu și lung.

Cea mai mare parte era contractată în lei, respectiv 509,27 miliarde de lei, și în euro, echivalentul a 530,26 miliarde de lei.

Și datoria administrației publice locale a crescut, ajungând la 27,262 miliarde de lei, față de 26,7 miliarde de lei în aprilie. Aproape întreaga sumă, respectiv 27,24 miliarde de lei, reprezenta datorie pe termen mediu și lung.

Datele pentru luna mai confirmă astfel continuarea creșterii datoriei publice, după ce pragul de 60% din PIB fusese deja depășit în aprilie. În mai, datoria guvernamentală a avansat cu încă 1,2 puncte procentuale și a ajuns la 61,4% din PIB.

Sute de solicitanţi de azil salvaţi în ultimele zile de poliţia greacă în largul insulei Creta vor fi transferaţi în centre de primire din insulele Lesbos şi Samos, a indicat duminică Ministerul elen al Migraţiei, citat de AFP.

În faţa îngrijorării autorităţilor locale din cele două insule, cu aceşti noi sosiţi care riscă să depăşească capacitatea centrelor de primire, potrivit lor, ministerul a asigurat că „transferul migranţilor din Creta spre aceste insule din nordul Mării Egee se efectuează în mod strict proporţionat”, scrie agerpres.ro.

Acest transfer „se efectuează exclusiv” cu scopul „identificării, screeningului şi controlului” solicitanţilor de azil înainte de eventuala lor transferare către alte structuri din Grecia continentală.

„În consecinţă, nu va fi nicio încălcare suplimentară pentru insulele respective”, potrivit ministerului, care aminteşte că în caz de respingere a solicitării de azil, va fi lansată procedura de expulzare.

În pofida acestor asigurări, o reuniune cu uşile închise s-a desfăşurat duminică la Mytilene, capitala insulei Lesbos, sub egida primarului insulei, cu preşedintele Uniunii hotelierilor din această insulă la vârf de sezon, a relatat site-ul local Sto Nissi.

Aproape 200 de solicitanţi de azil sunt aşteptaţi duminică în Lesbos, iar 200 pe insula vecină Samos, conform acestei media locale.

De peste un an, insula Creta şi insuliţa din apropiere Gavdos, situată în faţa coastelor libiene, au devenit principala poartă de intrare a solicitanţilor de azil în Grecia.

Creta nu dispune decât de o structură de cazare provizorie pentru solicitanţii de azil, dar ministerul a promis crearea unui centru de primire în curând.

Apărător fervent al unei stricte politici migratorii, ministrul Thanos Plevris şi-a exprimat satisfacţia recent pentru scăderea cu peste 35% a numărului solicitanţilor de azil în Grecia în cursul primilor şapte luni ale anului 2026.

Ministrul grec lucrează în prezent cu omologii săi din Germania, Austria, Danemarca şi Ţările de Jos pentru crearea într-o ţară din afara Uniunii Europene a unor centre de returnare (hub returns) destinate repatrierii solicitanţilor de azil respinşi.

La data de 5 septembrie se împlinesc patru luni de la demiterea Guvernului condus de către Ilie Bolojan.

După două nominalizări eșuate, președintele Nicușor Dan a afirmat că va face o nouă desemnare în momentul în care i se va prezenta o majoritate parlamentară.

Conform surselor STIRIPESURSE.RO, șeful statului este așteptat să facă următoarea nominalizare în prima săptămână a sesiunii ordinare a Parlamentului, fie la data de 3 septembrie, fie la 4 septembrie, fie la 5 septembrie.

Scenarii de Guvern, nume de posibili prim-miniștri și data la care este așteptat Nicușor Dan să facă noua nominalizare

Surse ne-au declarat că, în urma negocierilor purtate cu grupurile parlamentare, PSD are „undeva la 233 de voturi, poate chiar ușor peste”.

Alte surse parlamentare ne-au spus, în această săptămână, că decizia PNL nu s-a schimbat și că liberalii nu vor acorda nici votul de învestitură pentru un posibil Guvern din care să facă parte PSD.

De altfel, sursele citate au respins ideea formării unui nou Executiv, împreună cu social-democrații.

Scenariu de Guvern PSD, PNL Platforma Conservatoare, UDMR, Minorități și neafiliați

La această oră, cel mai plauzibil scenariu de Guvern este PSD, PNL Platforma Conservatoare, UDMR, Minorități și neafiliați.

Social-democrații mizează și pe sprijinul Uniți pentru România, formațiune din care face parte și Victor Ponta, pe cel al PACE, dar și pe cel al parlamentarilor UNIT.

Alte scenarii luate în calcul de social-democrați

PSD mizează și pe o eventuală rupere a unei grupări din USR, care să fie condusă de către actualul șef MApN, Radu Miruță.

De asemenea, un alt scenariu în lucru este cel desprinderii unui grup pro business din AUR.

Social-democrații nu exclud nici o refacere a Coaliției cu tabăra lui Ilie Bolojan din PNL, conform surselor noastre.

Variante de Guvern și posibile nume de prim-miniștri

În lucru, pe masa fostei coaliții de guvernare se află două scenarii:

1. Scenariul unui Guvern minoritar PSD, avându-l ca premier pe Sorin Grindeanu.

Instalarea unui Guvern minoritar PNL-USR-UDMR în luna septembrie este exclusă de social-democrați.

2. Scenariul unui Guvern cu premier independent, dar miniștrii să fie numiți politic

Pentru acest scenariu, sunt luate în calcul două nume: Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan, dar și Alexandru Nazare, actualul ministru de Finanțe.

Fostul ministru PSD al Muncii, Marius Budăi, ne-a confirmat că social-democrații lucrează la o majoritate pentru instalarea unui Executiv condus de către Sorin Grindeanu, din luna septembrie.

„Noi, PSD, prin vocea lui Sorin Grindeanu, n-am făcut un secret că în această perioadă discutăm cu cât mai mulți parlamentari responsabili care au conștientizat faptul că România are nevoie stringentă și urgent de un guvern cu puteri depline.

Lucrăm în acest sens, sperăm să strângem numărul de parlamentari care să ne poată pune în poziția în care Sorin Grindeanu să fie următorul prim-ministru al României. Eu susțin și noi, PSD, susținem foarte mult această variantă”, a declarat, pentru STIRIPESURSE.RO, Marius Budăi.

Miliardarul Ray Dalio, fondatorul Bridgewater Associates, avertizează că Statele Unite se apropie de un punct critic al datoriei publice, după ce Trezoreria americană a anunţat că va extinde răscumpărările de obligaţiuni guvernamentale pe termen lung pentru a susţine o piaţă afectată de creşterea randamentelor. Investitorul consideră că această intervenţie, combinată cu deficitul bugetar uriaş al SUA şi costurile tot mai mari ale finanţării datoriei, reprezintă un semnal că riscul unei crize este în creştere, relatează CNBC, conform News.ro.

Avertismentul

Secretarul Trezoreriei americane, Scott Bessent, a anunţat în această săptămână extinderea operaţiunilor prin care statul răscumpără propriile obligaţiuni, în special titlurile cu maturităţi între 10 şi 30 de ani. Bessent a declarat că valoarea achiziţiilor ar putea depăşi 4 miliarde de dolari.

Măsura urmăreşte să îmbunătăţească lichiditatea pe piaţa obligaţiunilor, într-un moment în care randamentele titlurilor americane pe termen lung au crescut puternic. Pentru Dalio însă, necesitatea unei asemenea intervenţii trebuie privită în contextul deteriorării finanţelor publice.

„Sunt convins că situaţia financiară a guvernului se află într-un punct de inflexiune”, a scris Dalio. Dacă problema nu este abordată acum, datoriile ar putea ajunge la niveluri care nu mai pot fi gestionate fără consecinţe economice severe, a avertizat el.

Dalio atrage atenţia că guvernul SUA cheltuie cu aproximativ 40% mai mult decât încasează, ceea ce alimentează permanent deficitul. Numai în iulie, deficitul bugetar american a depăşit 432 de miliarde de dolari.

În acelaşi timp, investitorii cer randamente mai mari pentru a cumpăra obligaţiuni americane pe termen lung, iar Dalio indică şi reducerea expunerii Japoniei la aceste titluri drept un alt semnal de avertizare. Pe măsură ce datoria creşte, cresc şi sumele necesare pentru plata dobânzilor şi refinanţarea obligaţiilor ajunse la scadenţă.

Fondatorul Bridgewater estimează că, dacă actuala traiectorie nu se schimbă, o criză a datoriei americane ar putea apărea într-un interval de unu până la cinci ani. Estimarea sa centrală este de aproximativ trei ani, cu o marjă de doi ani.

Pași de acțiune

Pentru evitarea unui asemenea scenariu, Dalio susţine că Washingtonul trebuie să acţioneze simultan în trei direcţii: reducerea cheltuielilor, creşterea veniturilor fiscale şi diminuarea ratelor dobânzilor, astfel încât deficitul bugetar să coboare spre 3% din PIB. El avertizează însă că forţarea artificială a dobânzilor în jos de către Rezerva Federală ar putea avea efecte negative.

În ceea ce priveşte investiţiile, Dalio recomandă o expunere mai redusă la active bazate pe datorie, inclusiv obligaţiuni. În schimb, consideră că aurul ar putea reprezenta 10%-15% dintr-un portofoliu, alături de o expunere mai mică pe bitcoin.

Avertismentul vine după o săptămână volatilă pe pieţele americane, în care creşterea randamentelor obligaţiunilor pe termen lung a pus presiune asupra acţiunilor şi a contribuit la întreruperea unei serii de trei săptămâni de creşteri pentru indicele S& P 500.