Un cămin școlar din județul Iași a primit facturi la energie electrică mai mari în timpul vacanței decât în anul școlar. Liceul Tehnologic din Vlădeni a achitat deja aproximativ 18.000 de lei, iar următoarea factură a depășit 30.000 de lei. Suspiciunile s-au îndreptat către magazinul învecinat după ce conducerea școlii a oprit alimentarea căminului, iar luminile din spațiul comercial s-au stins în același moment.

Magazinul funcționează într-un spațiu care îi aparține consilierului local PNL Ioan Cazamir. Alesul local susține însă că eventuala problemă nu îl privește pe el, ci pe chiriașul care exploatează magazinul.

Deocamdată, nu există o constatare tehnică oficială care să confirme un branșament ilegal sau un furt de energie. Furnizorul a fost sesizat, iar autoritățile locale trebuie să stabilească cine a consumat energia facturată căminului și cum vor fi recuperați banii publici.

Facturi mai mari în vacanță decât în timpul anului școlar

Situația a atras atenția după ce căminul Liceului Tehnologic din Vlădeni a înregistrat un consum neobișnuit de mare într-o perioadă în care elevii se aflau în vacanță.

Prima factură, în valoare de aproximativ 18.000 de lei, a fost deja achitată de instituția de învățământ. Ulterior, școala a primit o nouă factură, de această dată în valoare de peste 30.000 de lei.

În total, instituția trebuie să justifice un consum de energie electrică de peste 48.000 de lei, înregistrat într-o perioadă în care activitatea căminului ar fi trebuit să fie redusă.

Abia după sosirea celei de-a doua facturi, conducerea școlii a decis să verifice direct locul de consum, potrivit informațiilor publicate de Ziarul de Iași.

Întrerupătorul căminului a stins luminile și în magazin

Conducerea liceului a coborât întrerupătorul general și a deconectat căminul de la rețeaua electrică. În același moment, potrivit martorilor citați de publicația locală, magazinul aflat în imediata vecinătate a rămas fără iluminat.

Angajații spațiului comercial ar fi ieșit în stradă și ar fi întrebat dacă alimentarea cu energie electrică fusese întreruptă în zonă.

Căminul a rămas deconectat, însă în magazin luminile s-au aprins din nou după câteva ore. Nu este clar, în acest moment, cum a fost reluată alimentarea spațiului comercial și nici dacă între instalațiile celor două clădiri există într-adevăr o legătură.

Coincidența dintre oprirea întrerupătorului căminului și stingerea luminilor din magazin reprezintă principalul indiciu aflat acum în atenția autorităților. O concluzie poate fi formulată însă numai după verificarea instalației și a documentelor privind alimentarea celor două imobile.

Magazinul funcționează într-un spațiu al unui consilier local

Magazinul, care face parte dintr-un cunoscut lanț național, s-ar fi mutat în spațiul respectiv în urmă cu aproximativ trei luni.

Imobilul îi aparține consilierului local PNL Ioan Cazamir. Contactat pentru explicații, alesul local a declarat că nu știe ce s-a întâmplat și a transferat responsabilitatea către chiriașul care operează magazinul.

„Probabil se va lămuri”, a spus Ioan Cazamir, adăugând: „Am auzit discuții, dar nu mă pot pronunța”.

Ziarul de Iași notează și că, în ultima declarație de avere a consilierului disponibilă public, nu apare menționat un spațiu comercial sau de producție și nici indemnizația de ales local. Acest fapt nu stabilește însă, prin el însuși, existența unei nereguli și va trebui clarificat separat de instituțiile competente.

Publicația locală a solicitat un punct de vedere și companiei din lanțul căreia face parte magazinul, însă nu primise un răspuns până la momentul publicării informațiilor.

Primarul și consilierul au lipsit de la ședința în care a fost ridicată problema

Cazul facturilor a ajuns și în Consiliul Local Vlădeni. Subiectul a fost ridicat în ședința desfășurată vinerea trecută, însă de la întâlnire au lipsit atât primarul comunei, Iulian Burdea, cât și consilierul Ioan Cazamir.

Consilierii prezenți, atât din PNL, cât și din PSD, au solicitat convocarea unei ședințe extraordinare dedicate facturilor și suspiciunilor privind alimentarea magazinului. Până la publicarea informațiilor, ședința nu fusese convocată.

Primarul Iulian Burdea a explicat că administrația era concentrată asupra închiderii și verificării proiectelor finanțate prin PNRR, termenul invocat fiind 31 august. Edilul a recunoscut însă că facturile trebuie achitate și că autoritățile trebuie să stabilească cine a greșit.

Cine va plăti factura de peste 30.000 de lei

Principala problemă este acum identificarea consumatorului real al energiei facturate căminului școlar. Furnizorul de electricitate a fost sesizat pentru a verifica rețeaua din zona celor două imobile.

Dacă investigația tehnică va confirma că o parte din energia înregistrată de contorul căminului a fost consumată de magazin, autoritățile vor trebui să stabilească cine a realizat sau a permis conexiunea și de la cine vor fi recuperați cei aproximativ 18.000 de lei deja plătiți de școală.

Separat, trebuie clarificat cine va achita noua factură, care depășește 30.000 de lei. Neplata poate atrage penalități și, în cele din urmă, deconectarea consumatorului.

O asemenea măsură ar afecta căminul chiar înaintea începerii noului an școlar. Până la finalizarea verificărilor, suspiciunile nu echivalează cu stabilirea unei vinovății, iar existența unui eventual furt de energie nu a fost confirmată oficial.

TICHETE DE MASĂ 2026. 83% dintre angajaţi spun că fără ele le-ar scădea puterea de cumpărare. Datele cercetării indică o pondere ridicată a cheltuielilor cu mâncarea în bugetele angajaților. În acest context, tichetele de masă sunt considerate un ajutor important, inclusiv pentru suma pe care oamenii și-o permit să o aloce meselor.

“Circa 65% dintre respondenţi alocă alimentaţiei peste 30% din bugetul lor total. În aceste condiţii, angajaţii declară în studiu că tichetele de masă rămân un sprijin esenţial pentru starea lor de bine.

Majoritatea respondenţilor afirmă că tichetele le extind bugetul dedicat meselor şi că o mărire a valorii acestora ar îmbunătăţi semnificativ calitatea prânzului. Fără tichete de masă, 83% dintre angajaţi ar pierde din puterea de cumpărare”, susţin autorii cercetării.

Tichete de masă 2026. Beneficiul angajaţilor care nu poate fi tăiat unilateral pe motiv de criză. Ce prevede Codul Muncii

Presiunea de la locul de muncă se reflectă și în timpul acordat prânzului. Comparativ cu anul trecut, tot mai mulți angajați petrec mai puțin de jumătate de oră în pauza de masă.

“Dacă în 2025, aproximativ 70% petreceau sub 30 de minute la prânz, la ora actuală procentul a ajuns la 78%. Deşi preocuparea pentru un stil de viaţă sănătos este în creştere, iar cercetările susţin importanţa respectării programului de mese regulate, pauza de prânz este adesea sacrificată din cauza volumului ridicat de muncă: 69% dintre respondenţi omit prânzul în fiecare zi sau ocazional, deşi îi recunosc multiplele avantaje”, arată datele studiului.

Dincolo de alimentație, prânzul este perceput și ca un moment de relaxare în timpul programului de lucru, cu efecte asupra stării de bine a angajaților.

Astfel, 65% dintre cei intervievați afirmă că masa de prânz le oferă mai multă energie și concentrare. Pentru 44%, discuțiile cu colegii reprezintă partea cea mai plăcută a pauzei, 39% resimt un plus de energie și o stare de bine, iar 26% spun că observă o capacitate mai bună de concentrare.

În aceste condiții, pauza de masă ajunge să fie, potrivit studiului, “cel mai important moment de wellbeing al zilei de lucru, un prilej de reconectare, reset mental şi echilibru”.

SONDAJ Jumătate dintre români ar pleca din țară dacă ar avea ocazia. Cât este procentul celor care susțin rămânerea României în UE

Tendința observată în România se înscrie într-un fenomen mai larg, pe fondul ritmului tot mai intens al activității profesionale și al presiunilor economice.

Global Eating at Work Survey, realizat în 2023 de Compass Group în rândul a 35.000 de angajați din 26 de țări, arată că pauza de prânz durează în medie 35 de minute. În același timp, salariații care lucrează cu normă întreagă sar peste cel puțin o pauză de prânz în fiecare săptămână.

Aproape 3.000 de persoane au participat la studiul Edenred
Cercetarea Edenred a fost realizată pe un eșantion de aproape 3.000 de femei și bărbați, cu vârste între 18 și 66 de ani. Rezultatele stau la baza ediției din 2026 a campaniei Prânzul Anului, axată pe beneficiile pauzei de masă.

Polițiștii au sancționat un bărbat în vârstă de 34 de ani care transporta într-o remorcă un porc. Animalul a căzut pe banda de urgență de pe Autostrada A1, iar imaginile au devenit virale pe rețelele de socializare.

Citește și: Islazul din Mihăești, județul Argeș, a încăput pe mâna șmecherilor. Fermierii nu au nicio șansă să-și ducă animalele pe pășune – CAMERA ASCUNSĂ

Conform unui comunicat transmis de Inspectoratul General al Poliției Române, reprezentanții Biroului de Poliție Autostrada A1 Râmnicu Vâlcea-Deva s-au sesizat din oficiu în urma verificării unor imagini apărute în spațiul public, la data de 20 august, în care se observa un animal blocat pe banda de urgență a autostrăzii.

În urma vizionării camerelor de supraveghere a rezultat că animalul ar fi fost transportat într-o remorcă, tractată de un autoturism, ce circula pe sensul Boița–Sebeș și din care ar fi sărit în zona nodului rutier Mediaș, la km. 247. Conducătorul ansamblului de vehicule a fost identificat în persoana unui bărbat, de 34 de ani și a fost sancționat contravențional pentru neasigurarea încărcăturii și nerespectarea condițiilor de transport a animalelor vii cu amendă de 1.297,50 de lei”, se arată în comunicatul IGPR.

Citește și: Descinderi de amploare la menajeria de unde Dani Mocanu și-a procurat animale exotice. Animalele au fost ridicate și trimise la grădina zoologică

Un sondaj realizat de centrul de formare APSAP arată că jumătate dintre români ar pleca din țară, de tot sau doar temporar, dacă ar avea ocazia. În rândul populației tinere (18-25 de ani), ponderea este și mai mare – peste 57 la sută.

Doar 3 la sută dintre români spun că nu ar pleca din țară deoarece sunt complet mulțumiți de viața de aici.

Aceeași cercetarea arată că procentul celor consideră că România trebuie să rămână în UE este uriaș – 81,1 la sută. Ieșirea din UE este susținută de doar 4,8 la sută, în timp ce 14,1 la sută nu știu sau nu au răspuns în legătură cu acest subiect.

Referitor la capacitatea României de a gestiona un conflict militar în regiune, 57,3 la sută dintre respondenți consideră țara destul de nepregătită sau complet nepregătită.

Citește și Cum a ajuns o școală să plătească facturile uriașe ale magazinului unui consilier local. Scandal de amploare în județul Iași

Sondajul a investigat și percepția românilor despre democrație. Astfel, 51,4 la sută dintre participanții la studiu consideră că democrația este într-un declin vizibil, se îndreaptă spre autoritarism sau este doar aparentă.

Doar 8,7 la sută consideră că democrația funcționează bine și că sunt respectate principiile acesteia.

În ceea ce privește participarea civică, 54,5 la sută dintre respondenți spun că participă rar sau niciodată la proteste, petiții ori dezbateri publice. 32,9 la sută participă ocazional, iar 12,6 la sută spun că se implică destul de des sau foarte des.

”Democrația nu se repară prin neîncredere privată și comentarii între prieteni. Dacă vedem declinul, dar participăm rar, lăsăm instituțiile fără presiunea sănătoasă care le obligă să se corecteze”, spune președintele Fundației Centrul de Formare APSAP, Bogdan-Costin Fârșirotu.

Cercetarea a fost realizată în perioada 19 martie 2025 – 12 august 2026, respondenți fiind angajați, antreprenori, studenți și experți, în marea lor majoritate contribuabili din mediul privat. Eșantionul, spun cei de la APSAP, este unul de conveniență și nu este reprezentativ statistic pentru întreaga populație a României. Valoarea lui este alta: surprinde percepțiile unui public care investește voluntar în formare continuă și care interacționează direct cu piața muncii, cu fiscalitatea și cu serviciile publice, spun realizatorii cercetării.

Citește și SONDAJ Românii reclamă că plătesc prea mulți bani statului și primesc prea puțin. Peste 65 la sută aleg servicii medicale private!

România îl convoacă pe ambasadorul Rusiei la București la Ministerul Afacerilor Externe, după ce autoritățile germane au atribuit Rusiei tentativa de atac cu drone de la aeroportul Leipzig/Halle. Premierul interimar Ilie Bolojan și ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, au transmis mesaje de solidaritate cu Germania, iar șefa diplomației române avertizează că acțiunile atribuite Moscovei „nu vor rămâne fără răspuns”.

Decizia Bucureștiului vine în contextul în care anchetatorii germani au identificat doi suspecți în cazul tentativei de atac cu drone asupra unei aeronave ucrainene de transport, incident produs pe 4 august pe aeroportul Leipzig/Halle.

Germania atribuie operațiunea Rusiei, în timp ce Moscova respinge acuzațiile și susține că este vorba despre o provocare.

Ilie Bolojan: „Nu este un incident izolat”

Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis că România este „pe deplin solidară” cu Germania și a încadrat incidentul într-un tipar mai larg de acțiuni hibride atribuite Rusiei împotriva statelor europene.

„Guvernul României este pe deplin solidar cu Germania în urma atribuirii către statul rus a incidentului cu drone de la Leipzig. Acesta este un alt exemplu de comportament provocator al Rusiei față de UE și statele sale membre. Nu este un incident izolat, ci face parte dintr-un tipar mai larg de atacuri hibride. Rămânem uniți în hotărârea noastră de a ne consolida securitatea”, a transmis premierul interimar.

Oana Țoiu: „Aceste acțiuni nu vor rămâne fără răspuns”

Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a susținut că statele membre ale Uniunii Europene și aliații NATO trebuie să acționeze împreună în urma concluziilor autorităților germane.

Țoiu a amintit că România se numără printre statele europene care s-au confruntat cu activități hibride, ingerințe sau provocări atribuite Rusiei.

„În urma concluziilor autorităților germane potrivit cărora Rusia poartă responsabilitatea pentru atacul cu dronă de la Aeroportul Leipzig/Halle, acționăm în mod colectiv și ferm, în calitate de state membre ale UE și aliați NATO. România își exprimă solidaritatea deplină cu Germania și cu celelalte state europene care au fost martore la activități hibride, ingerințe sau provocări nesăbuite și persistente din partea Rusiei. România se numără printre aceste țări. Aceste acțiuni nu vor rămâne fără răspuns”, a transmis ministrul interimar de Externe, pe X.

Ambasadorul Rusiei, convocat la MAE: „Nu va exista impunitate”

Oana Țoiu a anunțat și decizia de convocare a ambasadorului Rusiei la București la sediul Ministerului Afacerilor Externe.

Mesajul transmis de șefa diplomației române este că Bucureștiul nu va tolera acțiunile hibride atribuite Rusiei și că descurajarea presupune inclusiv capacitatea de a impune „un cost real agresorului”.

„Am decis să-l convocăm pe ambasadorul Rusiei la București la Ministerul Afacerilor Externe al României. Mesajul nostru este clar: nu vom tolera acțiunile hibride ale Rusiei și vom răspunde uniți. Nu va exista impunitate. Descurajarea necesită atât pregătire, cât și disponibilitatea de a impune un cost real agresorului.”, a transmis ministrul interimar de Externe.

Germania a identificat doi suspecți în ancheta privind atacul cu drone

Reacțiile oficialilor români vin după ce anchetatorii germani ar fi identificat doi suspecți în cazul tentativei de atac cu drone asupra unei aeronave ucrainene de transport de pe aeroportul Leipzig/Halle, produsă pe 4 august.

Potrivit informațiilor apărute în cadrul unei investigații, unul dintre suspecți este un bărbat născut în Rusia, care deține cetățenie letonă. Cel de-al doilea este un cetățean din Belarus care are și pașaport rusesc.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a afirmat că tentativa de atac a fost pregătită și executată cu un nivel ridicat de expertiză tehnică și cu resurse organizatorice importante.

Potrivit oficialului german, informațiile obținute indică persoane care ar fi acționat la comanda unor structuri de stat rusești. Dobrindt i-a descris pe suspecți drept agenți de nivel inferior.

Autoritățile germane investighează, de asemenea, posibilitatea ca în operațiune să fi fost utilizate mai multe drone decât se credea inițial. Până în prezent, trei aparate au fost recuperate integral sau parțial.

Moscova respinge acuzațiile

Rusia respinge acuzațiile formulate de Germania privind implicarea sa în incidentul de la Leipzig/Halle.

Moscova a calificat incidentul drept o provocare și a acuzat autoritățile germane că încearcă să alimenteze o nouă campanie antirusească.

Pentru generații de turiști, numele de Neptun, Jupiter, Venus și Saturn au devenit familiare pe litoralul românesc, iar puțini se mai întreabă de ce patru stațiuni aflate una lângă alta, în sudul litoralului, poartă denumirile unor planete.

Răspunsul este legat de anii de transformare a litoralului românesc, când regimul comunist a început să construiască hoteluri și stațiuni pentru un turism aflat în plină dezvoltare. În următoarele decenii au fost dezvoltate și Neptun, Jupiter, Venus și Saturn, alese într-un context în care turismul românesc încerca să devină tot mai atractiv și pentru vizitatorii din străinătate.

Citește și: Oana Roman, șocată de prețurile de pe litoral: „O cafea și o apă, mai scumpe ca pe Coasta de Azur”

Numele planetelor erau ușor de reținut, se pronunțau relativ simplu în mai multe limbi și aveau un aer modern, potrivit unei epoci în care lumea privea cu fascinație spre explorarea spațiului. Nu întâmplător, litoralul sudic a ajuns să adune, pe o distanță de câțiva kilometri, Neptun, Jupiter, Venus și Saturn.

Povestea acestor denumiri este strâns legată de perioada în care litoralul românesc a fost extins și modernizat într-un ritm accelerat.

Mamaia și Eforie existau deja ca destinații turistice, iar dezvoltarea litoralului începuse înainte de anii în care au fost construite stațiunile cu nume cosmice. În deceniile următoare însă, statul comunist a investit masiv în turismul de la Marea Neagră, construind hoteluri, restaurante, baze de tratament și agrement, dar și stațiuni complet noi, notează Adevărul.

Zona din jurul Mangaliei a devenit unul dintre cele mai importante centre ale acestei dezvoltări. Aici au fost proiectate și construite noile stațiuni care aveau să primească numele Neptun, Jupiter, Venus și Saturn.

Alegerea unor denumiri precum cele ale planetelor avea și o explicație practică: numele puteau fi reținute și pronunțate ușor de turiștii străini care veneau pe litoralul românesc.

În același timp, alegerea se potrivea perfect atmosferei epocii. Anii 1960 și 1970 au fost marcați de competiția pentru explorarea spațiului, de misiunile cosmice și de fascinația generală pentru univers. Pe litoralul românesc, această atmosferă s-a tradus într-o hartă turistică în care, între Mangalia și Neptun, puteai trece din Venus în Saturn sau din Jupiter spre Neptun.

Anii în care au apărut pe hartă Neptun, Jupiter, Venus și Saturn

Stațiunile cu nume de planete nu au intrat simultan în circuitul turistic.

Neptun a fost printre primele stațiuni noi dezvoltate în această zonă. Lucrările de amenajare au început în 1965, în apropierea Pădurii Comorova, iar primele hoteluri au intrat în circuitul turistic în 1967. Stațiunea avea să devină ulterior una dintre cele mai cunoscute destinații de pe litoralul românesc și locul asociat cel mai puternic cu vacanțele conducerii comuniste.

Venus s-a dezvoltat începând cu 1969. Potrivit volumului „Mangalia Nord – Ghid turistic”, semnat de Marcel Drăgan și citat de Dobrogea Live, în acel an au fost inaugurate primele hoteluri ale stațiunii: Florica, Veronica, Doina, Sanda, Iris, Zamfira și Corina.

În 1970 au urmat alte hoteluri, multe dintre ele purtând tot nume feminine, iar în 1971 au intrat în circuit Carmen, Silva, Felicia și Lidia. Tot atunci au fost inaugurate și cele trei hoteluri-turn care aveau să devină simboluri ale stațiunii: Pajura, Cocorul și Vulturul.

Venus avea astfel propria sa identitate, diferită de simpla trimitere la planeta sau la zeița romană a iubirii. Tocmai pentru că multe dintre primele hoteluri purtau nume de femei, stațiunea a devenit cunoscută drept „stațiunea fetelor”.

Saturn s-a dezvoltat în aceeași perioadă de mare expansiune a litoralului din sud. Stațiunea a fost inaugurată la începutul anilor 1970 și a fost concepută inclusiv ca destinație balneoclimaterică, beneficiind de resursele terapeutice ale zonei Mangaliei.

Jupiter a apărut, la rândul său, în cadrul dezvoltării turistice din zona dintre Neptun și ceea ce avea să devină Cap Aurora. Astăzi, toate aceste stațiuni formează aproape un lanț continuu pe litoralul sudic.

Stațiunile au fost dezvoltate și au primit aceste denumiri în perioada regimului comunist, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, în anii ’60 și ’70, când dezvoltarea turismului de pe litoral devenise un proiect important al statului. Relatările istorice arată că, dintre aceste stațiuni, Neptun a avut o legătură specială cu familia Ceaușescu. A fost aleasă pentru vacanțele la mare ale cuplului prezidențial, iar în stațiune au fost amenajate vile de protocol și facilități destinate conducerii comuniste și invitaților oficiali.

În ceea ce privește alegerea numelor Neptun, Jupiter, Venus și Saturn, acestea s-au remarcat prin faptul că erau scurte, sonore și ușor de reținut pentru turiștii străini, dar și prin asocierea cu fascinația pentru cosmos specifică acelei perioade.

Citește și: Nota de plată care l-a făcut pe un turist să ia peste picior meniul zilei de la un celebru restaurant de pe Litoral: „Unde e foie gras-ul? Nu tu o reducție de muștar de Dijon?”