Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

A fost prins criminalul care a evadat din București – Era deja la peste 500 de km distanță și voia să ajungă în Ungaria

Publicat

in

Deținutul Szombor Meszaros, condamnat la 18 ani de închisoare pentru omor, care a evadat marţi din duba penitenciarului Rahova, a fost prins după mai puțin de o zi, tocmai la Oradea. Acesta încerca să fugă în Ungaria și a fost prins datorită unui apel la 112 făcut de o persoană care l-a recunoscut pe deținut din imaginile prezentate de presă.

„La data 10 aprilie a.c., în jurul orei 04.50, pe strada Ogorului din municipiul Oradea, județul Bihor, polițiștii Biroului de Ordine Publică și cei ai Biroului Rutier Oradea din cadrul Poliției Municipiului Oradea, împreună cu luptătorii Serviciului pentru Acțiuni Speciale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bihor au depistat un bărbat de 33 de ani, din județul Satu Mare, urmărit național.

Acesta fusese încarcerat în cadrul Penitenciarului București Rahova, iar la data de 9 aprilie a.c., în timp ce se afla sub escortă, la o clinică din București, în vederea unui consult medical, a deschis ușa ambulanței, care se afla staționată în apropierea clinicii și a fugit.

În prezent, bărbatul se află în custodia polițiștilor din Bihor, urmând a fi încarcerat în Penitenciarul Oradea.

Menționăm că, la depistarea persoanei urmărite și-a adus aportul un cetățean, care a recunoscut-o după semnalmentele prezentate în mass-media și a apelat S.N.U.A.U. 112, oferind indicii utile, care au fost exploatate cu eficiență de polițiștii din Bihor, bărbatul fiind identificat și prins la scurt timp.

Poliția din Bihor îi mulțumește pe această cale cetățeanului, pentru spiritul civic demonstrat”, transmite IPJ Bihor.

Szombor Meszaros, condamnat la 18 ani de închisoare pentru omor, a evadat marţi din duba penitenciarului Rahova, în timp ce era transportat la o clinică privată din Bucureşti pentru investigații medicale.

Și-a ucis iubita din gelozie

Szombor Meszaros a fost acuzat de uciderea iubitei sale, o femeie de 46 de ani, pe care o cunoscuse în Germania în 2016. Pe atunci în vârstă de 26 de ani, sătmăreanul locuia, alături de niște muncitori, într-un spațiu care îi aparținea femeii.

În ianuarie 2017 s-a angajat ca șofer personal al acesteia, dar o lună mai târziu a fugit din Germania după ce a furat bunuri electrocasnice din casa în care cea cu care avea deja o legătură mai apropiată locuia cu logodnicul său, cetățean german. Când a ajuns în țară, Meszaros a incendiat mașina fratelui său, dar a recunoscut acest lucru abia după ce a fost arestat pentru crimă. De altfel, Judecătoria Satu Mare l-a condamnat, într-un proces separat, la 3 ani de închisoare pentru distrugere.

Între timp, femeia a ținut legătura cu tânărul și i-a trimis regulat 200-300 de euro. În luna iulie 2017 ea a venit în România cu scopul declarat de a recupera bunurile furate din locuința din Germania de către Meszaros, dar și pentru a face donații unei asociații caritabile.

După o noapte petrecută la o pensiune din Satu Mare, cei doi au plecat pe 12 iulie 2017 spre Timișoara, cu mașina femeii. S-au oprit, la întoarcere, pe drumul spre Pădurea Noroieni, lângă municipiul Satu Mare, unde, pe fondul unor discuții aprinse legate de relația dintre ei, bărbatul a lovit-o pe iubita lui cu pumnul și mai apoi cu o bâtă de lemn, ucigând-o.

I-a legat mâinile, a pus-o în portbagaj și a abandonat mașina într-o parcare, lângă sediul ISU Satu Mare. S-a întors la pensiune, și-a luat mașina și s-a dus acasă, aruncând pe drum cheile autoturismului femeii.

Ca o ironie a sorții, a doua zi după crimă Meszaros și-a lovit mașina personală și a fost nevoit să o ducă de urgență la reparat.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Georgia: Poliția a folosit gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc împotriva demonstranților

Publicat

in

De

Poliția georgiană a făcut uz de forță marți împotriva manifestanților din Tbilisi, capitala Georgiei, unde mii de persoane s-au adunat pentru a treia săptămână pentru a protesta împotriva unui proiect de lege controversat, potrivit AFP.

Proteste in GeorgiaFoto: Zurab Tsertsvadze / AP / Profimedia

Polițiști mascați au intervenit fără avertisment, folosind gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc, bătând și arestând zeci de persoane, a observat un jurnalist AFP.

Mai devreme în cursul serii, protestatarii se adunaseră în fața parlamentului pentru a manifesta împotriva proiectului de lege privind „influența străină”, considerat represiv.

Bruxellesul a susținut că proiectul de lege pune în pericol aspirațiile Georgiei, o fostă republică sovietică din Caucaz, de a deveni membră a Uniunii Europene.

Din 9 aprilie, partidul de guvernământ „Visul georgian” încearcă să adopte acest text, după o tentativă eșuată în primăvara anului 2023 în fața unor proteste masive.

Potrivit criticilor săi, proiectul de lege se inspiră din legea rusă privind „agenții străini”, folosită pentru a înăbuși vocile disidente.

Parlamentarii georgieni au dezbătut marți proiectul de lege în a doua lectură. Partidul de guvernământ speră să îl adopte până la jumătatea lunii mai.

„Le este teamă pentru că văd determinarea noastră”, a declarat marți seara, în fața parlamentului, Natia Gabissonia, o manifestantă de 21 de ani, pentru AFP.

„Nu îi vom lăsa să adopte această lege rusească și să îngroape viitorul nostru european”, a adăugat ea.

Demonstrații au avut loc și în al doilea oraș ca mărime din Georgia, Batumi, și în Kutaisi, potrivit presei independente Formula TV.

Cu o zi înainte, câteva mii de persoane au participat la o contramanifestație organizată în fața parlamentului de către organizația „Visul georgian”.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că acest proiect de lege nu este compatibil cu dorința Georgiei de a deveni membră a Uniunii Europene.

În decembrie, UE a acordat țării statutul de candidat oficial la aderarea la UE, dar a avertizat că va trebui să își reformeze sistemul judiciar și electoral, să consolideze libertatea presei și să limiteze puterea oligarhilor, înainte de a putea începe oficial negocierile de integrare.

Citeste mai mult

NATIONAL

Stoltenberg, după vizita la Kiev: „Încrederea Ucrainei a fost afectată”. El sugerează ca NATO să preia de la SUA coordonarea ajutorului militar

Publicat

in

De

Încrederea Ucrainei în aliaţii săi din NATO „a suferit o lovitură” din cauza întârzierilor şi eşecurilor în livrarea de arme pentru războiul împotriva invaziei ruse, a declarat şeful NATO, Jens Stoltenberg, într-o discuţie cu agenția Reuters avută în timp ce părăsea Ucraina, luni seară, cu trenul, după o vizită de o zi, relatează News.ro.

Jens Stoltenberg la sediul NATOFoto: FEDERICO GAMBARINI / AFP / Profimedia

Stoltenberg a declarat că astfel de eşecuri arată că a venit timpul să fie revizuită coordonarea ajutorului militar internaţional pentru Kiev. „Avem nevoie de un cadru mai robust şi mai instituţionalizat pentru sprijinul nostru, pentru a asigura predictibilitate, pentru a asigura mai multă responsabilitate şi pentru a asigura împărţirea sarcinilor”, a spus secretarul general al alianţei militare transatlantice.

Ca exemplu de aliaţi NATO care nu au fost la înălţimea aşteptărilor, el a citat faptul că Congresul american a avut nevoie de şase luni pentru a adopta un pachet de ajutor de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina şi că ţările europene au livrat mult mai puţine muniţii de artilerie decât au promis. Aceste neajunsuri au avut un impact major pe câmpul de luptă, deoarece Rusia a preluat iniţiativa, în timp ce forţele ucrainene, lipsite de muniţie, au fost forţate să treacă în defensivă.

„Bineînţeles, faptul că nu am livrat ceea ce am promis a afectat încrederea”, a declarat Stoltenberg după vizita la Kiev. Dar, după o zi de discuţii cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu alţi oficiali de rang înalt, el spune că Ucraina încă mai crede în aliaţii săi şi că acum depinde de ei să se ţină de cuvânt.

Coordonare NATO

Stoltenberg, fost prim-ministru al Norvegiei, spune că o modalitate de a evita viitoarele lipsuri în ajutorul militar acordat Ucrainei este de a acorda NATO un rol mai mare de coordonare şi de a elabora un plan multianual care să precizeze clar contribuţiile aşteptate de la fiecare aliat.

El a înaintat o astfel de propunere celor 32 de membri ai NATO şi a spus că ar trebui să fie susţinută de un angajament financiar important. Diplomaţii spun că a fost lansată o propunere de 100 de miliarde de euro (107 miliarde de dolari) pentru o perioadă cinci ani.

„Acest lucru va face mai uşor de planificat. Va fi clar ce se aşteaptă de la fiecare aliat să livreze”, a declarat Stoltenberg, aşezat la o masă mică în vagonul său de tren şi apăsând din când în când cu un pix pe un carneţel NATO pentru a-şi sublinia punctele de vedere.

„Iar NATO poate juca apoi un rol mai important în asigurarea faptului că aliaţii îndeplinesc efectiv ceea ce au anunţat”, a arătat el.

În prezent, sprijinul militar occidental pentru Ucraina este organizat ad-hoc de către Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei, condus de SUA, cunoscut şi sub numele de Grupul Ramstein. Membrii NATO au dat undă verde la începutul acestei luni pentru ca planificatorii militari să lucreze la propunerea lui Stoltenberg, dar unele guverne şi-au exprimat rezervele.

Pentru Irak şi Afganistan s-au cheltuit trilioane de dolari

Ungaria a declarat că se va opune oricărui demers care ar putea aduce NATO mai aproape de război, iar unii diplomaţi au pus la îndoială faptul că un angajament financiar suplimentar important este fezabil. Dar Stoltenberg este de părere că o astfel de mişcare ar fi o investiţie bună în propria securitate a membrilor NATO.

El a spus că banii ar fi doar „mici părţi sau fracţiuni” din ceea ce Statele Unite şi aliaţii au cheltuit în Irak şi Afganistan. „Acolo vorbim de trilioane şi în Ucraina vorbim de miliarde”, a spus el. „Dar, de fapt, abordăm o provocare reală pentru securitatea noastră – o Rusie mai agresivă”, a subliniat şeful NATO.

Stoltenberg se confruntă, de asemenea, cu o provocare în a convinge Ucraina că o schimbare a coordonării conduse de NATO ar fi în interesul său. Luni, la o conferinţă de presă cu Stoltenberg, Zelenski a lăudat grupul Ramstein şi a declarat că Ucraina vrea să se asigure că orice nou angajament financiar nu va lua bani de la ajutorul bilateral al membrilor NATO către Kiev.

_____

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend