Poliția georgiană a făcut uz de forță marți împotriva manifestanților din Tbilisi, capitala Georgiei, unde mii de persoane s-au adunat pentru a treia săptămână pentru a protesta împotriva unui proiect de lege controversat, potrivit AFP.

Proteste in GeorgiaFoto: Zurab Tsertsvadze / AP / Profimedia

Polițiști mascați au intervenit fără avertisment, folosind gaze lacrimogene și gloanțe de cauciuc, bătând și arestând zeci de persoane, a observat un jurnalist AFP.

Mai devreme în cursul serii, protestatarii se adunaseră în fața parlamentului pentru a manifesta împotriva proiectului de lege privind „influența străină”, considerat represiv.

Bruxellesul a susținut că proiectul de lege pune în pericol aspirațiile Georgiei, o fostă republică sovietică din Caucaz, de a deveni membră a Uniunii Europene.

Din 9 aprilie, partidul de guvernământ „Visul georgian” încearcă să adopte acest text, după o tentativă eșuată în primăvara anului 2023 în fața unor proteste masive.

Potrivit criticilor săi, proiectul de lege se inspiră din legea rusă privind „agenții străini”, folosită pentru a înăbuși vocile disidente.

Parlamentarii georgieni au dezbătut marți proiectul de lege în a doua lectură. Partidul de guvernământ speră să îl adopte până la jumătatea lunii mai.

„Le este teamă pentru că văd determinarea noastră”, a declarat marți seara, în fața parlamentului, Natia Gabissonia, o manifestantă de 21 de ani, pentru AFP.

„Nu îi vom lăsa să adopte această lege rusească și să îngroape viitorul nostru european”, a adăugat ea.

Demonstrații au avut loc și în al doilea oraș ca mărime din Georgia, Batumi, și în Kutaisi, potrivit presei independente Formula TV.

Cu o zi înainte, câteva mii de persoane au participat la o contramanifestație organizată în fața parlamentului de către organizația „Visul georgian”.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că acest proiect de lege nu este compatibil cu dorința Georgiei de a deveni membră a Uniunii Europene.

În decembrie, UE a acordat țării statutul de candidat oficial la aderarea la UE, dar a avertizat că va trebui să își reformeze sistemul judiciar și electoral, să consolideze libertatea presei și să limiteze puterea oligarhilor, înainte de a putea începe oficial negocierile de integrare.

Încrederea Ucrainei în aliaţii săi din NATO „a suferit o lovitură” din cauza întârzierilor şi eşecurilor în livrarea de arme pentru războiul împotriva invaziei ruse, a declarat şeful NATO, Jens Stoltenberg, într-o discuţie cu agenția Reuters avută în timp ce părăsea Ucraina, luni seară, cu trenul, după o vizită de o zi, relatează News.ro.

Jens Stoltenberg la sediul NATOFoto: FEDERICO GAMBARINI / AFP / Profimedia

Stoltenberg a declarat că astfel de eşecuri arată că a venit timpul să fie revizuită coordonarea ajutorului militar internaţional pentru Kiev. „Avem nevoie de un cadru mai robust şi mai instituţionalizat pentru sprijinul nostru, pentru a asigura predictibilitate, pentru a asigura mai multă responsabilitate şi pentru a asigura împărţirea sarcinilor”, a spus secretarul general al alianţei militare transatlantice.

Ca exemplu de aliaţi NATO care nu au fost la înălţimea aşteptărilor, el a citat faptul că Congresul american a avut nevoie de şase luni pentru a adopta un pachet de ajutor de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina şi că ţările europene au livrat mult mai puţine muniţii de artilerie decât au promis. Aceste neajunsuri au avut un impact major pe câmpul de luptă, deoarece Rusia a preluat iniţiativa, în timp ce forţele ucrainene, lipsite de muniţie, au fost forţate să treacă în defensivă.

„Bineînţeles, faptul că nu am livrat ceea ce am promis a afectat încrederea”, a declarat Stoltenberg după vizita la Kiev. Dar, după o zi de discuţii cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi cu alţi oficiali de rang înalt, el spune că Ucraina încă mai crede în aliaţii săi şi că acum depinde de ei să se ţină de cuvânt.

Coordonare NATO

Stoltenberg, fost prim-ministru al Norvegiei, spune că o modalitate de a evita viitoarele lipsuri în ajutorul militar acordat Ucrainei este de a acorda NATO un rol mai mare de coordonare şi de a elabora un plan multianual care să precizeze clar contribuţiile aşteptate de la fiecare aliat.

El a înaintat o astfel de propunere celor 32 de membri ai NATO şi a spus că ar trebui să fie susţinută de un angajament financiar important. Diplomaţii spun că a fost lansată o propunere de 100 de miliarde de euro (107 miliarde de dolari) pentru o perioadă cinci ani.

„Acest lucru va face mai uşor de planificat. Va fi clar ce se aşteaptă de la fiecare aliat să livreze”, a declarat Stoltenberg, aşezat la o masă mică în vagonul său de tren şi apăsând din când în când cu un pix pe un carneţel NATO pentru a-şi sublinia punctele de vedere.

„Iar NATO poate juca apoi un rol mai important în asigurarea faptului că aliaţii îndeplinesc efectiv ceea ce au anunţat”, a arătat el.

În prezent, sprijinul militar occidental pentru Ucraina este organizat ad-hoc de către Grupul de contact pentru apărarea Ucrainei, condus de SUA, cunoscut şi sub numele de Grupul Ramstein. Membrii NATO au dat undă verde la începutul acestei luni pentru ca planificatorii militari să lucreze la propunerea lui Stoltenberg, dar unele guverne şi-au exprimat rezervele.

Pentru Irak şi Afganistan s-au cheltuit trilioane de dolari

Ungaria a declarat că se va opune oricărui demers care ar putea aduce NATO mai aproape de război, iar unii diplomaţi au pus la îndoială faptul că un angajament financiar suplimentar important este fezabil. Dar Stoltenberg este de părere că o astfel de mişcare ar fi o investiţie bună în propria securitate a membrilor NATO.

El a spus că banii ar fi doar „mici părţi sau fracţiuni” din ceea ce Statele Unite şi aliaţii au cheltuit în Irak şi Afganistan. „Acolo vorbim de trilioane şi în Ucraina vorbim de miliarde”, a spus el. „Dar, de fapt, abordăm o provocare reală pentru securitatea noastră – o Rusie mai agresivă”, a subliniat şeful NATO.

Stoltenberg se confruntă, de asemenea, cu o provocare în a convinge Ucraina că o schimbare a coordonării conduse de NATO ar fi în interesul său. Luni, la o conferinţă de presă cu Stoltenberg, Zelenski a lăudat grupul Ramstein şi a declarat că Ucraina vrea să se asigure că orice nou angajament financiar nu va lua bani de la ajutorul bilateral al membrilor NATO către Kiev.

_____