Statele Unite se pregătesc din 2022 pentru posibilitatea ca preşedintele rus Vladimir Putin să înceteze să le mai vândă combustibil nuclear, iar o interdicţie în aşteptare a importurilor din Rusia va contribui la creşterea capacităţii interne de procesare a combustibilului cu uraniu, a declarat pentru Reuters un oficial de rang înalt în domeniul energiei nucleare, transmite Reuters, preluată de News.ro.

UraniuFoto: Robert Harding Productions / robertharding / Profimedia Images

Senatul SUA a adoptat marţi o legislaţie care interzice importurile din Rusia, cea mai recentă mişcare a Washingtonului de a perturba capacitatea lui Putin de a finanţa invazia în Ucraina, care a început în 2022. Interdicţia, care este aşteaptată să fie semnată de preşedintele Joe Biden, va deveni efectivă la 90 de zile după promulgarea legii, deşi aceasta permite Departamentului de Energie să emită derogări în cazul problemelor de aprovizionare.

Mişcarea a condus la temeri că Putin ar putea riposta prin îngheţarea exporturilor către SUA, crescând preţurile uraniului. Rusia a furnizat aproximativ 24% din uraniul folosit de reactoarele din SUA în 2022 şi a fost cel mai important furnizor străin.

Alternative la uraniul rusesc

Dar Kathryn Huff, secretarul adjunct al DOE pentru nuclear, care a demisionat vineri, a declarat pentru Reuters că SUA este pregătită pentru orice scenariu. „Realitatea este următoarea: în ultimii ani a existat o posibilitate foarte reală şi actuală ca Rusia să înceteze brusc să trimită uraniu îmbogăţit în Statele Unite”. Ţări precum Canada, Franţa şi Japonia vor ajuta SUA să facă faţă unei „alternative aliate” la uraniul rusesc, a spus Huff.

Şi interzicerea importurilor ar debloca 2,7 miliarde de dolari din legislaţia anterioară pentru dezvoltarea industriei interne a uraniului. „O structură pereche în care investim în noi capacităţi de conversie şi îmbogăţire şi apoi protejăm acele investiţii cu unele restricţii de import este ceea ce este necesar” pentru a reduce dependenţa de Rusia, a spus Huff, care se va întoarce la cariera universitară şi la cercetarea nucleară.

Centralele nucleare alimentează doar o dată la doi ani, iar contractele sunt încheiate cu ani în avans. Huff a spus că SUA au „aproape suficient timp” sau aproximativ trei sau patru ani, pentru a susţine o nouă capacitate de conversie şi îmbogăţire a uraniului şi pentru a înlocui importurile ruseşti.

Centrale nucleare noi

În SUA, centrala nucleară Vogtle, din statul Georgia, a fost deschisă săptămâna aceasta după ani de întârziere. Dar nu există nicio construcţie nouă, ceea ce duce la îngrijorarea că SUA nu vor putea îndeplini obiectivul lui Biden pentru 2050 de decarbonizare a economiei.

Huff se aşteaptă că următoarea centrală care va intra în funcţiune va fi Palisades, în Michigan. Holtec, proprietarul, încearcă să redeschidă o centrală nucleară pentru prima dată în istoria SUA.

Palisades s-a închis în 2022, cu 10 zile mai devreme, din cauza unei probleme tehnice. Oponenţii redeschiderii Palisades, care a fost deschisă în 1971, spun că vasul reactorului este vulnerabil la fisurare, o situaţie numită fragilizare.

Holtec, care a primit un împrumut DOE de 1,5 miliarde de dolari în martie, va trebui să recondiţioneze centrala pentru a obţine aprobarea autorităţilor de reglementare din SUA. „Mă aştept pe deplin că va funcţiona mai bine decât funcţiona înainte, odată ce vor finaliza acele renovări”, a afirmat Kathryn Huff.

Purtătorul de cuvânt al Holtec, Patrick O’Brien, a declarat că Palisades, care are încă nevoie de reautorizare, va fi supusă unor inspecţii amănunţite înainte de orice repornire.

Se pregătește o schimbare majoră în sistemul de pensii din România. O parte din români s-ar putea pensiona cu trei ani mai devreme. Noua lege a pensiilor va intra în vigoare de la 1 septembrie 2024, iar una din prevederi e creșterea vârstei de pensionare pentru femei.

Mai mult, femeile care au mai mulți copii se vor putea pensiona mai repede, dacă prevederea se aprobă

Cu toate astea, autoritățile în domeniu vor să le ajute și mai mult pe femeile care au născut și au crecut copii. În cazul acestora reducerea vârstei standard de pensionare ar putea fi mult mai mare, potrivit unui proiect legislativ depus săptămâna aceasta în Parlament.

Potrivit proiectului, condiția pe care trebuie să o îndeplinească mamele pentru a beneficia de reducerea vârstei de pensionare, cea legată de realizarea unui stagiu complet de cotizare, ar urma să se schimbe, astfel încât femeile ce au născut cel puțin un copil să beneficieze de reducere și în cazul în care au realizat doar stagiul minim de cotizare.

Așadar, femeile care au realizat stagiul minim de cotizare contributiv şi care au născut şi crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare astfel: pentru un copil – cu un an, pentru 2 copii – 1 an şi 6 luni, pentru 3 copii – 2 ani, pentru 4 copii – 2 ani şi 6 luni, pentru 5 copii – 3 ani, iar pentru 6 copii sau mai mulţi – 3 ani şi 6 luni, scrie România TV.

În proiect se propune înlocuirea condiției realizării unui stagiu complet de cotizare contributiv, așa cum este în prezent, cu un stagiu minim de cotizare

Astfel, și mamele care nu au realizat stagiul complet de cotizare, însă l-au bifat pe cel minim, vor putea beneficia de reducerea vârstei de pensionare.

Potrivit Legii 360/2023, stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, în timp ce stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. În cazul femeilor, atingerea celui din urmă se va face prin creșterea stagiului complet de cotizare, până în 2035.