Preşedintele Ucrainei Volodîmîr Zelenski a declarat că Ucraina se aşteaptă ca cel puţin 30.000 de militari ruşi să fie „eliminaţi” în august, în timp ce Kievul îşi consolidează poziţiile pe direcţiile Sloviansk şi Kostiantînivka, relatează Kyiv Post.

„Mă aştept ca acum, în august, să fie eliminaţi nu mai puţin de 30.000 de ocupanţi”

„Mă aştept ca acum, în august, să fie eliminaţi nu mai puţin de 30.000 de ocupanţi”, a declarat Zelenski în discursul său de vineri seară, conform news.ro.

Declaraţia a venit după un raport privind situaţia de pe front, prezentat de comandantul-şef Mîhailo Drapatîi.

„Am stabilit măsurile şi resursele necesare pentru consolidarea direcţiilor Sloviansk şi Kostiantînivka”, a spus Zelenski.

Potrivit liderului de la Kiev, forţele ucrainene contracarează atacurile ruseşti şi tentativele de infiltrare în poziţiile lor defensive.

La începutul acestei săptămâni, Zelenski a declarat că trupele ucrainene au restabilit controlul asupra a 26 de localităţi pe direcţia Oleksandrivka.

El a mai spus că deciziile luate începând din toamna trecută au permis Ucrainei să avanseze către „o apărare semnificativ mai tehnologizată”, bazată într-o măsură tot mai mare pe drone şi alte sisteme fără pilot.

Câştigurile teritoriale ale Rusiei nu sunt ireversibile

Ţinta de 30.000 reflectă strategia Ucrainei de a utiliza tehnologia pentru a provoca pierderi grele forţelor ruse şi, în acelaşi timp, pentru a încetini înaintarea acestora.

Sloviansk şi Kostiantînivka rămân componente-cheie ale centurii defensive ucrainene din regiunea Doneţk, ceea ce face esenţială consolidarea acestor sectoare.

Recenta recucerire a unor localităţi pune, de asemenea, sub semnul întrebării eforturile Moscovei de a prezenta teritoriile ucrainene ocupate drept câştiguri ireversibile, comentează Kyiv Post.

În cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU din 9 iulie, reprezentantul permanent adjunct al Ucrainei, Volodîmîr Pavlicenko, a declarat că un recrut rus s-ar putea aştepta să supravieţuiască doar între zece zile şi trei săptămâni, din momentul sosirii într-un centru de instruire şi până la moartea pe câmpul de luptă.

El a afirmat că Rusia a pierdut peste 30.000 de militari în luna mai şi aproximativ 28.000 în iunie.

Aproape sigur, oricărui șofer i s-a întâmplat măcar o dată să aibă în față, la semafor, o mașină care nu înaintează când culoarea semaforului s-a schimbat în verde. Impulsul de moment al unora este să dea flash-uri sau să-l claxoneze pe conductătorul auto din față, îndemnându-l astfel să plece din loc. Se încadrează o astfel de reacție la capitolul agresiunilor în trafic? Răspunsul se găsește în Codul rutier.

Potrivit Codului Rutier, este considerată conduită agresivă ”folosirea repetată a semnalelor sonore și/sau luminoase de natură a obliga nejustificat conducătorul de vehicul care circulă în fața sa să elibereze banda de circulație”.

Astfel, conform prevederilor legale în vigoare, folosirea în mod repetat, fie și cu titlu de avertizare, a fazei lungi sau a claxonului poate fi încadrată drept agresiune în trafic. Acest lucru nu este însă valabil dacă dacă dai un flash sau un claxon scurt. De pildă, dacă semaforul a trecut pe culoarea verde, iar șoferul din față nu observă acest lucru, o avertizare scurtă, mai mult ca sigur, nu va fi sancționată de Poliție.

Dacă însă claxonezi insistent, lung sau în mod repetat, ori stingi și aprinzi încontinuu faza lungă, sunt șanse mari ca acțiunea să fie considerată o încercare de intimidare a celui din față. Într-o astfel de situație, comportamentul poate fi constatat direct de un polițist sau poate fi reclamat de un alt șofer, pe baza unei înregistrări video, scrie promotor.

Ce sancțiune riști pentru comportament agresiv în trafic

Conform legii, adoptarea unui comportament agresiv în trafic se sancționează cu amendă din clasa a II-a de sancțiuni. De asemenea, se suspendă dreptul de a conduce pentru 30 de zile. Amenda în astfel de cazuri poate ajunge la peste 1.000 de lei.

Șoferii pot reclama cazuri de acest fel și prin platforma online a MAI, dacă au surprins comportamentul agresiv într-o înregistrare video.

Citește și Mobilizare în trei județe din România în perioada 14-18 septembrie 2026. Rezerviștii, chemați la arme: „Potrivit legii, participă la antrenamentele și exercițiile de mobilizare”

Potrivit oamenilor legii, sesizarea trebuie să conțină datele de identificare și de contact ale persoanei care reclamă fapta, o declarație pe propria răspundere și înregistrarea video sau fotografia, mai notează sursa citată.

În prima jumătate a acestui an, Poliția a primit peste 700 de sesizări privind comportamente agresive sau nepotrivite în trafic, potrivit digi24. Iar în cei aproape doi ani de când funcționează sistemul online de depunere a reclamațiilor, au fost înregistrate peste 2.000 de sesizări.

În urma imaginilor analizate, aproximativ 1.900 de șoferi au fost sancționați și au rămas fără permis pentru agresivitate în trafic.

Capitala este lider pe țară la acest capitol, cu peste 400 de situații de agrsiune în trafic. Pe autostrăzi au fost sesizate 275 de comportamente agresive, în timp de în județul Iași au fost 180, iar în Timiș, 121.

Citește și Trecem mai devreme la ora de iarnă! Când va trebui să dăm ceasurile înapoi

Dorel Onaca, expert în salvări maritime, explică de ce operațiunile care au avut loc pe Dunăre pentru creșterea debitului nu ar fi trebuit făcute. Acesta spune că de ani de zile zona este cunoscută pentru problemele de colmatare.

Dorel Onaca mai spune că pompele suplimentare trebuiau pregătite înainte ca Dunărea să atingă nivelul critic

„Acel epiu, acea stâncă, este de fapt mama naturala a brațului Bala. De 300-400 de ani acea stâncă a format brațul Bala care unește Dunărea veche cu brațul Borcea. Zona aceasta este cea mai oxigenată apă din Dunăre pentru ca aici se formează niște cascade și este traseul natural al sturonilor.

Un dezastru ecologic

Prin detonarea acestei stânci a făcut un dezastru ecologic și a omorât, a taiat traseul natural al sturionilor, pentru ca acela este traseul de sute de ani al sturionilor.

Râd guvizii și plâng sturionii, nu se poate așa ceva. Cel de la Apele Romane trebuie tras cu totul de pe fața pământului.”, a spus Ocana la Realitatea Plus.

Ce se putea face

„Ca să facă ceva bine trebuia sa obtureze brațul Bala, putea să pună niste barje, să lase stânca în continuare și apa mergea în continuare spre Dunarea veche, adică spre centrala.”, a mai explicat expertul.

Stânca Pârjoaia de pe brațul Bala al Dunării a fost detonată controlat de armată pe 3 august 2026, folosind 180 de kilograme de explozibil. Scopul operațiunii a fost devierea unui debit mai mare de apă spre Dunărea Veche și spre centrala nucleară de la Cernavodă.

Câinii sunt mult mai inteligenți decât se credea. Ei nu recunosc doar anumite cuvinte prin care primesc comenzi sau rutele spre locurile lor preferate de joacă, ci și expresiile de pe fața stăpânilor lor sau de pe chipurile altor oameni.

Ce au descoperit oamenii de știință

O cercetare care a analizat creierul câinilor dezvăluie că cel mai bun prieten al omului poate distinge diferite emoţii de pe chipurile oamenilor, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Viena, care spun că studiul lor oferă pentru prima dată dovezi ale unei astfel de abilităţi, informează Reuters.

În cadrul unui studiu, cercetătorii au folosit învăţarea automată pentru a analiza scanări cerebrale provenite de la 12 câini şi realizate în timp ce animalele se uitau la imagini cu chipuri umane afişând diferite emoţii, a apus universitatea într-un comunicat de presă publicat marţi.

Cercetătorii au descoperit că regiunile din creier asociate funcţiilor cognitive superioare şi procesării recompenselor – cortexul temporal şi nucleul caudat – s-au activat doar la vederea unor imagini cu străini fericiţi.

Câinii nu răspund la imagini cu oameni triști

Furia, frica şi tristeţea nu au activat acele regiuni, potrivit studiului, publicat luni în revista iScience, editată de Cell Press.

Cu toate acestea, când cercetătorii au analizat creierul în ansamblu, au descoperit modele distincte de activitate care diferenţiau frica de furie şi de tristeţe, oferit prima dovadă potrivit căreia câinii pot distinge anumite expresii faciale negative.

Câinii ”au evoluat alături de noi pentru a ne înţelege expresiile şi a coopera cu noi, iar conştientizarea acestui fapt poate schimba modul în care comunicăm cu ei şi avem grijă de ei”, a spus autoarea studiului, Laura Cuaya.

Oamenii de știință vor să vadă dacă câinii înțeleg și limbajul corporal

În continuare, cercetătorii plănuiesc să analizeze modalitatea prin care câinii percep alte indicii, cum ar fi limbajul corporal, nuanţele vocii şi mirosul corpului pentru a interpreta comportamentul oamenilor din jurul lor.

Oamenii de ştiinţă speră de asemenea să poată compara modul în care creierele uman şi cel canin procesează acelaşi semnal emoţional.

Cercetătorii au mai spus că participanţii la studiu au fost animale de companie din familii iubitoare şi au avertizat asupra posibilităţii ca animale din alte medii să răspundă diferit la semnale emoţionale umane.

Precizările ministrului Radu Miruță vin în contextul în care România a înregistrat vineri o serie de incidente cu drone, fiind identificate fragmente sau resturi provenite de la patru aparate de zbor fără pilot într-o singură zi.

„Ieri și astăzi, apele Dunării, ori valurile mării au adus la mal mai multe resturi de drone. Asta pentru că intensitatea atacurilor de pe frontul din Ucraina, în zona graniței cu România, a fost una fără precedent în ultima perioadă. Frecvența cu care vedem diverse resturi este direct proporțională cu intensitatea atacurilor peste Dunăre ori în Marea Neagră.

Citește și Motivul pentru care radarele MApN nu au detectat drona care a explodat vineri în Tulcea. Comandor (r) Mateiu: „Zboară la vreo câteva sute de metri. Este o cursă contra cronometru”

În ultimele 96 de ore, radarele MApN au descoperit în proximitatea spațiului aerian românesc peste 100 de UAV-uri (drone), dintre care câteva zeci au fost lansate în roiuri, în cadrul a 7 atacuri asupra porturilor dunărene ucrainene. Cele mai multe au fost distruse de apărarea Ucrainei, în afara teritoriului românesc, dar foarte aproape de noi. Resturi din ele au fost aduse de valuri”, a transmis Miruță.

Nu există însă indicii potrivit cărora gradul de risc ar fi crescut pentru populație, a precizat ministrul interimar al Apărării: „Aeronave de luptă NATO au fost ridicate preventiv de 7 ori și au fost 9 ridicări graduale ale nivelului de alertă pentru misiunile de poliție aeriană, urmate apoi de o decolare sau nu, în funcție de situație. De 3 ori, în același interval de 96 de ore, a fost ridicat și elicopterul, cu scop de prevenție ori de cercetare.

Războiul din Ucraina este unul real. În unele locuri, la sute de metri de granița cu România, miroase a explozibil, a praf de pușcă și se văd locuințe distruse. Este un război real, cu consecințe reale. De aceea luăm toate măsurile pe care le putem lua pentru a limita consecințele indirecte care se resimt și la noi”.

Patru drone au fost descoperite în România, în aceeași zi. Vineri dimineaţă, 14 august 2026, la Costineşti, mai multe bucăţi dintr-un aparat de zbor fără pilot au fost descoperite într-un post de salvamar, iar la câteva ore distanţă, resturile dronei căzute în nord-vestul județului Tulcea au fost identificate într-o zonă din apropierea localității Greci, în Munții Măcinului.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a declarat vineri după-amiaza că a fost descoperită o dronă prăbuşită în localitatea Plauru, situată în județul Tulcea. Anunţul vine la scurt timp după ce au fost identificate fragmentele din aparatul de zbor fără pilot care a ajuns în Munţii Măcinului. Înainte să se prăbușească și să explodeze, drona a zburat deasupra unui sat din județul Tulcea.

Vezi și Se redeschide mina de grafit de la Baia de Fier. Radu Miruță și Irineu Darău anunță când vor avea loc primele exploatări

Senatorul PNL Lucian Rusu susține că actuala perioadă de temperaturi extreme, secetă și debite scăzute ale râurilor pune presiune pe Sistemul Energetic Național și arată necesitatea accelerării investițiilor în producție, stocare și rețele.

„Prima responsabilitate trebuie să fie menținerea echilibrului Sistemului Energetic Național, protejarea consumatorilor casnici și limitarea, pe cât posibil, a efectelor acestei perioade asupra economiei”, afirmă senatorul, într-un comunicat.

Potrivit lui Rusu, situația din România trebuie analizată și în context european, întrucât temperaturile ridicate și nivelurile scăzute ale apelor afectează producția de energie și în alte state, precum Ungaria, Franța și Serbia.

Rusu: Criza trebuie să accelereze investițiile

Senatorul consideră că dificultățile actuale nu trebuie folosite pentru a justifica vulnerabilitățile sistemului energetic românesc, ci ca argument pentru accelerarea proiectelor de investiții.

„Avem resurse, avem proiecte și avem acces la finanțare, dar trebuie să avem și capacitatea de a transforma aceste avantaje în energie produsă efectiv în România”, spune Rusu.

El susține dezvoltarea unui mix energetic diversificat, în care gazele naturale, energia nucleară, hidroenergia, energia eoliană și cea solară să fie completate de capacități de stocare, rețele moderne și interconectări.

Printre proiectele pe care senatorul le consideră necesar să fie accelerate se numără reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, reactoarele modulare mici, proiectul Neptun Deep, hidrocentralele începute și nefinalizate, precum și noile capacități de producție din surse regenerabile.

Rusu atrage atenția și asupra rolului infrastructurii energetice, pe care o consideră infrastructură critică. În opinia sa, investițiile strategice nu ar trebui sacrificate în perioade marcate de deficit, inflație sau constrângeri bugetare, ci tratate ca instrumente pentru reducerea vulnerabilității economice și creșterea competitivității.

„Nu avem nevoie de un război politic între cărbune și Green Deal”

În privința utilizării cărbunelui, senatorul PNL afirmă că eventualele capacități necesare pentru menținerea echilibrului sistemului în situații de criză trebuie folosite responsabil, însă acestea nu pot reprezenta strategia energetică a României pentru următoarele decenii.

„Nu avem nevoie de un război politic între «cărbune» și Green Deal, pentru că o politică energetică serioasă nu se poate construi pe formule ideologice, ci pe criterii de eficiență, siguranță și competitivitate”, afirmă Lucian Rusu.

El consideră că România are nevoie atât de suficientă energie, cât și de energie competitivă, întrucât costurile influențează competitivitatea industriei, deciziile de investiții, prețurile și locurile de muncă.

În acest context, fiecare proiect energetic ar trebui evaluat în funcție de cantitatea de energie produsă, costurile presupuse, timpul de finalizare și contribuția la stabilitatea și competitivitatea sistemului, susține senatorul.

Fondurile europene, o oportunitate care trebuie valorificată

Rusu indică fondurile europene, inclusiv PNRR și Fondul pentru Modernizare, drept o oportunitate pe care România nu își permite să o piardă.

„În energie fiecare întârziere înseamnă capacități care nu intră în sistem, investiții care nu se realizează și, uneori, o dependență mai mare de importuri”, afirmă el.

Senatorul susține că instituțiile responsabile de politica energetică ar trebui evaluate mai ales în funcție de capacitatea de a implementa proiecte, elimina blocajele și pune în funcțiune noi capacități de producție și infrastructură, și mai puțin în funcție de activitatea de comunicare.

Pe termen scurt, obiectivul ar trebui să fie protejarea consumatorilor și menținerea echilibrului sistemului, pe termen mediu accelerarea investițiilor în producție, stocare și rețele, iar pe termen lung construirea unui sistem energetic care să ofere României securitate, predictibilitate și energie competitivă.

„România are nevoie de o strategie energetică pentru următorii 20 de ani, iar actuala criză trebuie să fie motivul pentru care accelerăm investițiile, nu motivul pentru care le amânăm”, conchide Lucian Rusu.